Proiectul „Statutul Elevilor 2.0” a fost depus joi, 1 februarie, la registratura Ministerului Educației, de către Asociația Elevilor din București-Ilfov alături de alte asociații din țară. Noul statut prevede noi drepturi pentru elevi, printre care: protecția și respectarea confidențialității elevilor care sesizează abuzuri în școli, asigurarea resurselor necesare, inclusiv cele destinate învățării online, accesul nediscriminatoriu la o educație de calitate sau dreptul la odihnă și vacanță.
Dreptul la protecție în cazul sesizărilor în interes public
Elevii pot depune sesizări referitoare la diverse încălcări ale legii sau ale regulamentului școlar, în nume propriu sau prin intermediul unui părinte. Prin urmare, elevii ar trebui să aibă dreptul la protejarea identității pentru a nu exista posibilitatea sancționării celor care au semnalat abuzurile sau neregulile din sistemul educațional.
Pentru respectarea confidențialității, atât unitatea de învățământ, cât și Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar (DMBIP) sau Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar (DJIP) vor desemna o persoană responsabilă de gestionarea sesizărilor.
Responsabilii au obligația de a ține un registru în care să fie incluse: data primirii raportării, numele și prenumele, datele de contact ale elevului, obiectul raportării și modalitatea de soluționare.
Sesizările pot fi trimise și în mod anonim, iar cele referitoare la acte de violență fizică sau psihică vor avea prioritate.
Drepturi educaționale
Elevii vor ca unitatea școlară să asigure tablete (învățământ primar) sau laptopuri (învățământ gimnazial) „cu abonament la internet în vederea accesării învățământului online, Bibliotecii școlare virtuale și Platformei școlare de e-learning „Învățăm în România”.
Elevii au dreptul de a avea acces la educație de calitate și gratuită, în sistemul de învățământ de stat.
Statutul Elevului 2.0, Secțiunea a III-a, Art. 12, alineatul (1)
Accesul la educație presupune accesul la:
- servicii de informare și consiliere școlară, profesională și psihologică
- posibilitatea studierii materiei în limba maternă
- resurse necesare realizării activităților și proiectelor școlare, inclusiv în afara programului școlar
- spații de desfășurare a activităților educaționale/ sportive
Elevii își doresc să se pună accentul mai mult pe digitalizarea activităților școlare, prin asigurarea dispozitivelor necesare și a accesului la WI-FI și rețea securizată.
Un alt drept solicitat se referă la includerea a cel puțin două ore de consiliere psihopedagogică pe an.
Dreptul la odihnă și vacanță
Noul document conține și prevederi referitoare la programul activității școlare: orele nu vor începe mai devreme de ora 08:00 și nu se vor termina mai târziu de ora 14:00, în cazul copiilor de clasa I/ a II-a, respectiv ora 19:00 pentru restul elevilor.
Orele de curs ar trebui să fie de 45 de minute (cu o pauză de 15 minute) în cazul învățămâmântului primar sau 50 de minute în cazul celui gimnazial. În situația în care clasele din cele două cicluri funcționează simultan, cei mici vor avea și ei pauză de 10 minute, însă în ultimele cinci minute din ora de curs, vor fi organizate activități recreative.
Regulamentul interzice desfășurarea a două ore consecutive ale aceeași materii. În plus, evaluările planificate trebuie stabilite astfel încât elevii să aibă cel puțin o zi de pauză (zi de școală fără evaluări) între ele. Este permisă o singură evaluare pe zi.
După șapte săptămâni consecutive de școală, elevii solicită dreptul la o vacanță de două săptămâni.
Accesul în școală
„Accesul în unitatea școlară se face în mod nediscriminatoriu, inclusiv în situațiile de întârziere”. De asemenea, este inclus „dreptul la propria ținută vestimentară, cât timp aceasta nu este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri”. Practic, uniforma devine opțională și accesul în unitate nu poate fi restricționat pe baza acestui criteriu, atâta timp cât elevul poartă o ținută decentă.
Totodată, elevii solicită din nou desființarea intrărilor separate.
Proiectul de act normativ a fost întocmit în urma unei consultări cu peste 1.100 de elevi din întreaga țară, organizată de Salvați Copiii.
Statutul Elevului, „inexistent” pentru elevii și profesorii Capitalei
Deși Statutul Elevului a fost publicat cu mai bine de 7 ani în urmă, în Monitorul Oficial, prin ordin de ministru al Educației, 37,6% elevi, respectiv 36,4% profesori nu știu de existența acestui act normativ, potrivit celui mai recent raport al Consiliului Municipal al Elevilor București(CMEB).
Discriminarea și violența sunt o prezență constantă în sistemul de învățământ din Capitală. 31,1% dintre elevi au participat sau au asistat la acte de violență fizică, verbală sau emoțională. Comparativ cu anul școlar 2021-2022, când s-au înregistrat 36,3% răspunsuri pozitive, procentul este similar, remarcându-se o ușoară scădere. Principalii factori pe baza cărora elevii au fost discriminați constă în originea rasială și etnică (25%), respectiv capacitatea intelectuală (25%), fiind urmați de orientarea sexuală și situația socio-economică, arată Raportul privind Implementarea Statutului Elevului la nivelul Municipiului București.
Absența continuă să fie utilizată ca metodă de coerciție, deși această practică este interzisă. 51,9% dintre elevi au primit absență sau au asistat la un caz în care unul dintre colegii lor a primit absență, chiar dacă era prezent la curs.
Există abateri și în ceea ce privește accesul la servicii esențiale gratuite, cum ar fi cele de asistență medicală sau de consiliere școlară și psihologică. 8% dintre elevi nu au primit asistență medicală gratuită nici în cabinetul școlar, nici în unitățile medicale de stat. Pe partea de suport emoțional și vocațional, statistica este și mai alarmantă: o treime din elevi nu știu dacă au posibilitatea de a beneficia de ședințe de consiliere în unitatea de învățământ pe care o frecventează.
