Speranța de viață a locuitorilor zonei București-Ilfov a scăzut cu 3,3 ani din 2019 până în 2021. Cele mai recente date publicate de Eurostat arată și o diferență considerabilă între sexe, astfel încât, femeile trăiesc, în medie, cu șapte ani mai mult decât bărbații. Totuși, comparativ cu restul țării, în 2021, Capitala are cea mai ridicată speranță de viață: 70,2 ani pentru femei și 77,4 pentru bărbați, urmată de Oltenia.
În 2019, un bucureștean trăia în medie 77 ani, pe când, în 2021, speranța de viață a locuitorilor Capitalei a scăzut până la 73,9 ani, arată datele consultate de Buletin de București.
Speranța de viață specifică regiunii București-Ilfov:
- 2019 – 77,2 ani
- 2020 – 75,5 ani
- 2021 – 73,9 ani
Locuitorii din regiunea Sud-Vest ocupă locul doi în ceea ce privește speranța de viață, cu o medie de 73,4 ani în 2021. În același an, regiunile unde s-a înregistrat cea mai mică durată medie de viață sunt Moldova și Dobrogea. Prin urmare, speranța de viață a locuitorilor regiunii Nord-Est atingea valoarea de 72 ani, pe când, în cazul populației regiunii Sud-Est, durata medie este de 72,1 ani.
În ciuda trendului negativ remarcat în perioada 2019-2021, previziunile Eurostat pentru anii următori sunt optimiste, estimându-se speranța de viață va crește cu aproximativ 10 ani până în 2050.
Previziunile Eurostat privind speranța de viață la nivelul Capitalei:
- 2030: 79,6 ani
- 2040: 81,7 ani
- 2050: 83,6 ani
Trendul negativ al speranței de viață în anii 2019 și 2021 este specific întregii Europe. Până în 2019, speranța de viață a crescut cu un ritm relativ constant, ajungând la 81,3 ani. În următorii doi ani, aceasta a scăzut, durata medie de viață la nivelul Europei fiind de 80,1 ani, în 2021. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în: Spania, pentru femei – 88,2 ani și în Elveția, pentru bărbați – 83,4 ani. La polul opus, Bulgaria are cea mai scăzută speranță de viață în cazul bărbaților, aproximativ 66 ani, respectiv Franța, pentru femei – 72,6 ani.
„Necunoscuta“ poluare din Capitală
Poluarea din Capitală afectează calitatea vieții bucureștenilor, și implicit, starea de sănătate la nivelul populației, arată cele mai recente analize. Deși statisticile arată că locuitorii Bucureștiului au cea mai ridicată speranță de viață comparativ cu restul țării, numărul de internări cauzate de nivelul îngrijorător de poluare din Capitală este în creștere. Studiul „Poluanții din aer și impactul lor asupra bolilor cronice”, realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis relevă că, o creștere cu 10 µg/m3 a valorii medii lunare a concentrațiilor de PM2,5 determină o creștere a numărului mediu de internări lunare pentru afecțiuni ale aparatului respirator cu o valoare cuprinsă între 90 și 938 de internări.
Cercetarea arată date similare și pentru afecțiunile cardiovasculare. Creșterea cu 10 μg/m3 în valorile medii lunare ale PM2.5 a dus la o creștere a internărilor cu valori cuprinse între 26 și 1392. De altfel, creșterea PM10 de 10μg/m3 în valorile medii lunare, induce o creștere a numărului de internări pentru afecțiuni cardiovasculare cu valori cuprinse între 25 și 888.
Potrivit legii 104/2011, limită anuală la PM2,5 este de 5µg/m3, în timp ce la PM 10 limita zilnică și anuală este de 50 µg/m3, respectiv 40 µg/m3. În ciuda acestei legi, aerul din zona a 13 din 14 spitale din Capitală este foarte poluat având o medie anuală mai mare decât valoarea maximă admisă PM 2.5, potrivit raportului anual privind calitatea aerului întocmit de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.
