O treime din bucureşteni (34%) sunt de acord că România este o colonie a Uniunii Europene (UE) și a Statelor Unite ale Americii (SUA), arată un sondaj INSCOP Reseach, realizat la comanda Funky Citizens. Procentajul creşte la 48,5%, dacă ne uităm la răspunsurile primite la nivel naţional.
Percepţia bucureştenilor despre UE, NATO şi SUA
Totuși, peste jumătate din respondenţii din Capitală au un nivel ridicat de încredere în Uniunea Europeană, SUA și NATO.
Mai precis, 70% din bucureșteni au răspuns că au „multă sau foarte multă încredere” în NATO, 69% în UE şi 58% în SUA, comparativ cu doar 6% în Rusia.
Referitor la percepţia bucureştenilor despre interesele naţionale versus regulile Uniunii Europene, răspunsurile au fost distribuite aproape egal.
Puși să aleagă între două afirmații, 44% dintre cei chestionați au optat pentru varianta „Ca stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale”.
Procentajul ajunge la 46% în cazul celor care au ales afirmația „România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE”.
Sondajul arată și că 40% din bucureşteni cred că „Există o înțelegere a statelor mai bogate pentru a ține România în sărăcie și subdezvoltare”.
Peste jumătate (70%) din respondenți consideră că România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele.
CITEȘTE ȘI: Simboluri legionare pe unul dintre pilonii podului Basarab
„România este o colonie a Uniunii Europene”: percepţia la nivel naţional
Aproape 90% dintre români cred că țara ar trebui să se îndrepte spre Vest (UE, SUA, NATO) din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Procentul a crescut cu aproximativ 10% faţă de ianuarie 2022.
Rezultatele sondajului arată că percepția românilor despre Uniunea Europeană s-a schimbat în bine, în ultimii doi ani.
88,1% nu cred că România ar trebui să iasă din UE, comparativ cu 71,7% în 2022. Acelaşi procentaj a fost obţinut şi la întrebarea despre o posibilă ieşire din NATO.
De asemenea, 72,5% dintre respondenţi cred că aderarea României la UE a adus „mai degrabă avantaje”, 21,6% au optat pentru „mai degrabă dezavantaje”, iar 5,9% au ales varianta „Nu știu/ Nu răspund”.
Dintre NATO, UE, SUA şi Rusia, românii au cea mai multă încredere în NATO (69,7%) şi cea mai puţină în Rusia (5,9% dintre cei chestionaţi au ales varianta multă/ foarte multă încredere).
Intenția de vot ipotetic
Aproape 70% dintre români ar vota un partid sau un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. Procentajul scade considerabil dacă partidul/ candidatul ar susține apropierea față de Rusia sau ieșirea României din UE.
Mai precis 69,1% dintre respondenţi ar vota un partid naţionalist, cu 3,4% mai mult faţă de ianuarie 2022.
În acelaşi timp, doar 33,1% dintre aceştia şi-ar păstra opţiunea de vot, dacă partidul/ candidatul ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din UE – adică aproximativ 23% din totalul eşantionului.
Peste un sfert (25,9%) din români ar vota în continuare partidul/ candidatul dacă ar propune naționalizarea companiilor privatizate.
Dacă partidul/ candidatul ar susține apropierea României față de Rusia, intenția de vot scade la 11% din totalul eșantionului, se precizează în sondaj.
CITEȘTE ȘI: Captura.ro | „Caracatița rusească” a lui Călin Georgescu. Conexiuni cu Kremlinul și pro-rușii din Moldova
Recunoașterea cuplurilor de același sex
Majoritatea celor chestionaţi nu sunt de acord ca statul român să ofere o formă de recunoaştere legală cuplurilor de acelaşi sex.
Concret, 68,1% dintre respondenţi au optat pentru „Nu, în niciun caz”, 21% pentru „Da, ar trebui recunoscute legal, dar în anumite limite”, 8,4% pentru „Da, ar trebui recunoscute legal, la fel ca si cuplurile alcătuite dintr-un bărbat și o femeie”, iar 2,5% pentru „Nu știu/ nu răspund”.
Sondaj INSCOP – Metodologie
Datele au fost culese în perioada 16 -23 decembrie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice).
Volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, transmite INSCOP.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.
Cercetarea „România între național și european în era dezinformării. Patriotism economic, valori și conspirații” poate fi consultată în detaliu aici.
