Update: Monumentul ar trebui amplasat în data de 24 mai, însă inaugurarea oficială este programată pentru 3 iulie, potrivit poziției oficiale trimise de Cătălin Rusu, cofondatorul companiei Rusu & Bortun și inițiatorul proiectului, în urma publicării articolului. Decizia a fost luată pentru a marca atât meciul de retragere al Generației de Aur, cât și aniversarea de 30 ani de la victoria României în fața Argentinei, în cadrul Campionatului Mondial de fotbal din 1994. Totodată, la solicitarea redacției, reprezentanții companiei transmit că a fost obținută și autorizația de construire, ultima piedică birocratică din calea amplasării lucrării.
Un monument dedicat Generaţiei de Aur va fi amplasat în faţa Arenei Naţionale, în rondul de la Maior Coravu. Decizia a fost luată cu greu în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), deşi e vorba de o… donaţie. A fost nevoie de două şedinţe extraordinare, două proiecte, două voturi, treceri prin birocraţia stufoasă şi discursuri politicianiste care păreau gata să blocheze proiectul.
Monumentul sub forma unei porți de fotbal are 4 metri înălțime, 2,5 metri lățime și o lungime de 10 metri, fiind realizată de artistul plastic Costin Ioniță. Acesta ar trebui montat pe 24 mai, cu o zi înainte de meciul de retragere al Generației de Aur. Până la momentul actual, a fost obținut certificatul de urbanism și implicit, toate avizele necesare în vederea eliberării acestuia, se arată în referatul de aprobare al proiectului.
Noi am gândit monumentul, împreună cu artistul Costin Ioniță, astfel încât să fie adecvat locului. De-asta am ajuns la o poartă care povestește despre trecerea de la agonie la extaz, de la victorie la înfrângere. Este o poartă care este amplasată pe iarbă, avem avizul ADP în acest sens. Este o poartă supradimensionată și are, din punct de vedere design, niște goluri care pleacă de la locurile unde au fost marcate golurile de echipa națională. Am luat toate golurile – unde a fost locul, unde a intrat mingea în poartă – în cele trei campanii care sunt circumscrise Generației de Aur. În acele locuri, am dezvoltat niște văluriri ale plasei.
Cătălin Rusu, cofondator Rusu & Bortun
O iniţiativă lăudabilă, susţinută inclusiv de fostul selecţioner Anghel Iordănescu, şi el intrat în politică – este chiar consilier general în CGMB, din partea PSD. Totuşi, o iniţiativă privită cu scepticism de o serie de consilieri, care au bombardat promotorii cu întrebări, justificate sau nu.
Pentru ca monumentul să fie montat, este nevoie și de o autorizație de construire. Prezent la a doua ședință de consiliu în care s-a votat proiectul, Nicușor Dan a explicat că, pentru acest document, era necesar ca municipalitatea să accepte donația și să devină proprietarul monumentului.
Se donează un monument, dar nu zice nimic de amplasare, de soclu, de autorizații, de avize, de orice. Lucrurile astea durează și chiar costă.
Dan Milea, Consilier General din partea USR (Prima ședință de Consiliu)
Potrivit documentului, „donatorul estimează lucrarea la 795.840 lei”, circa 160 mii de euro. Consilierul general din partea USR, Dan Milea, a ridicat și alte semne de întrebare, printre care valoarea totală a monumentului și proveniența fondurilor necesare pentru implementarea proiectului.
„Până la urmă, cât a dat această societate de publicitate, de care eu nu am auzit, dar mă rog…și la ce servește suma asta, cum a fost stabilită. Înțeleg că PMB nu a fost implicată în alegerea și realizarea acestui monument. Se solicită numai un loc în care să fie montat, dar sunt niște aspecte aici care ar trebui spuse foarte clar. Se evaluează la o sumă care nu este fundamentată în niciun fel, nu știm exact cât a costat acest monument, nu știm în ce constă contractul între această firmă și sculptor sau ce este… artist. (…) Dacă mă uit pe site-urile de specialitate, dacă a dat 750.000 lei pe acest monument, această firmă intră în faliment, pur și simplu. Adică până la urmă, ai cui bani sunt? Poate este un gest onorabil și de bună credință, dar primăria este angrenată așa, într-un fel de suveică, care până la urmă, trebuie să justifice și o valoare care într-un fel sau altul va fi dedusă sau va fi înscrisă într-o contabilitate.”
Răspunsul a venit din partea lui Cătălin Rusu, cofondatorul companiei Rusu & Bortun și inițiatorul proiectului:
„Eu sunt un microbist înfocat, am lucrat proiecte în ultimii 2-3 ani cu Generația de Aur. Știam că anul acesta aniversăm 30 ani de la meciul cu Argentina – se întâmplă pe 3 iulie. Știam că un film documentar și meciul de retragere sunt în facere. De un an de zile, am pornit acest proiect și ne-am zbătut foarte mult ca să putem să obținem și cofinanțare, astfel încât să putem să-l facem chiar pe 24 mai, în față la Arena Națională. Pentru a demara acest proiect, încă din prima zi de când mi-a venit ideea, am discutat cu cei de la Monument For – Administrația Monumentelor, ei ne-au asistat în tot acest proiect. Ne-au ajutat și ne-au recomandat cum să trecem prin acest proces.
Din punct de vedere costuri, toate costurile, atât cele care țin de execuția propriu-zisă a monumentului, cât și cele de amplasare, transport și așa mai departe, toate avizele sunt plătite de noi. Nu există niciun cost pentru primărie. Pentru noi este foarte valoros că organizația primăriei ne-a dat „know-how” încât să putem să realizăm acest proiect. Este primul monument pe care îl facem.”
Cât despre valoarea estimată în proiectul de hotărâre, Cătălin Rusu precizează că reprezintă bugetul alocat pentru a putea acoperi toate costurile. Aceasta a fost obținută prin cofinanțare, dar fără a fi semnată de vreun sponsor.
În discuție s-au implicat și alți consilieri generali, printre care și Diana Mardarovici, consilier general din partea PNL:
Dacă vă este atât de străină compania, Clotilde Armand a vrut să dea foarte mulți bani la Romanian Design Week. Mai mult decât atât, dacă vă uitați în detaliu, vorbim de Gala Societății Civile. Unul dintre aceste fondatorii acestei companii face lucruri extraordinare în București, prin alte companii. Dacă vă informați atent, acolo unde lucrați dvs. la Sectorul 1 îi susțineți foarte tare. Și merită susținuți (…)
diana mardarovici, consilier general pNL
Totodată, consilierii generali au încercat să lămurească un aspect tehnic, mai exact dacă lucrarea se încadrează ca „monument de for public” (bun imobil) sau „operă de artă” (bun mobil). Dacă în prima situație, proiectul se poate aproba doar prin majoritate calificată (două treimi din consilierii în funcție), în cea de-a doua este nevoie de majoritate simplă (majoritatea celor prezenți, cu condiția îndeplinirii cvorumului).
Într-un final, s-a optat ca acesta să fie încadrată ca „operă de artă”, în contextul în care nu erau suficienți consilieri prezenți în sală pentru a fi îndeplinite condițiile de „majoritate calificată“. Ulterior, decizia s-a dovedit a fi greșită, având în vedere că, a doua zi (21 mai), consilierii s-au reunit din nou pentru a supune la vot același proiect. Acesta a trecut cu 43 voturi pentru, 0 abțineri și 0 împotrivă.
CITEȘTE ȘI:
