Strategia antidrog a Sectorului 2, promisă de primarul Rareș Hopincă (PSD) încă din campania electorală, a fost aprobată vineri, 29 august, în unanimitate. Strategia are 46 de pagini și își propune să prevină consumul de droguri, să reducă riscurile asociate consumului și să ofere sprijin persoanelor dependente.
Criminologul Vlad Zaha, specializat în politici publice în domeniul drogurilor, a declarat, pentru Buletin de București, că strategia antidrog este plină de contradicții și că ar putea agrava situația existentă.
Centru de reabilitare și schimb de seringi. Ce prevede Strategia Antidrog a lui Hopincă
Documentul prevede înființarea unui centru de recuperare și reabilitare care va oferi persoanelor dependente „intervenții psihologice, sociale și ocupaționale, facilitarea reintegrării socio-profesionale, prin activități, derulate cu personal specializat”.
Rareș Hopincă a spus vineri, înainte de începerea ședinței, că centrul, care va fi construit în cartierul Tei, va ajuta „persoanele dependente de droguri, în primul rând, dar și de alte dependențe”.
„În septembrie vom veni și cu proiectul primului centru de reabilitare antidrog realizat de un sector al Municipiului București. Avem studiul de fezabilitate aproape gata, pe care îl vom prezenta în luna septembrie”, a spus primarul.
De asemenea, o altă inovație o reprezintă „implementarea unui sistem de distribuție a instrumentelor medicale sterile către consumatorii de droguri injectabile”. Adică schimbul de seringi.
Proiectul mai prevede, printre altele, campanii de informare, de promovare a sănătății mintale în școli, sesiuni interactive copil-părinte-profesor, secțiuni dedicate prevenirii consumului pe site-urile școlilor și paginile lor de social media, proiecte culturale, sesiuni de formare pentru părinți, ghiduri informative.
Sunt prevăzute și măsuri precum „creșterea capacității profesioniștilor de la nivel local de a identifica, preveni și interveni în cazurile de consum de substanțe” sau „destructurarea reţelelor de distribuţie ilicită”, catalogate de expertul Vlad Zaha drept „abordări polițienești falimentare”.
Criminolog: „Este cu atât mai plauzibil eventualul eșec al strategiei sau chiar agravarea situației”
Criminologul Vlad Zaha, specializat la Universitatea Oxford, a explicat pentru Buletin de București că în strategia antidrog sunt prevăzute puține măsuri benefice, precum destigmatizarea din jurul consumului de droguri și reducerea riscurilor.
„Accentul majoritar e pus pe abordări polițienești falimentare precum instruirea pentru recunoașterea semnelor consumului, campaniile ineficace veșnice de tipul „drogurile sunt rele, «spune nu» și destructurarea de «rețele».
Este cu atât mai trist cu cât această strategie a fost trâmbițață politic drept o «schimbare de paradigmă», dar, în realitate, uriașa ei majoritate este doar o plusare asupra paradigmei actuale care eșuează pe toate planurile, tocmai din cauza accentului pus prea mult pe zona moralizatoare, polițenească și de forță (te speriem, te identificăm, te pedepsim)”, a declarat el.
Primarul Rareș Hopincă este chiar el adeptul acestor „abordări polițienești”.
„Am abordat frontal problema consumului de droguri în școli și am venit cu propuneri ferme pentru prevenirea acestui fenomen, cum ar fi începerea dezbaterilor despre testarea elevilor și efectuarea de analize medicale”, a spus Rareș Hopincă, pe site-ul pentru campania electorală din 2024.
Expertul în politici publice privind drogurile a mai explicat că schimbarea de paradigmă necesară presupune implementarea unor programe de prevenire „deja omologate și testate la nivel internațional”, precum cele analizate de Agenția Europeană Antidrog (EUDA), delimitarea clară a traficului de consum, măsuri de reducere a riscurilor, precum facilități de testare a substanțelor și camere pentru prevenirea supradozelor, dar și acces la tratament voluntar în centre specializate de cură și post-cură.
De asemenea, el a criticat și faptul că, în proiect, la primul obiectiv asumat, indicatorul de evaluare este „numărul campaniilor” și „numărul beneficiarilor”.
„Este cu atât mai plauzibil eventualul eșec al strategiei sau chiar agravarea situației din cauza acestei strategii cu cât «impactul» este analizat pentru majoritatea acțiunilor prin «câte campanii s-au făcut și câti oameni au văzut campaniile» – fără studii serioase longitudinale, fără chestionarea «beneficiarilor» la un anumit interval pentru a putea analiza în mod real impactul.
Până când schimbarea reală de paradigmă va sosi, România continuă să își merite pe deplin toate probleme pe care le atribuim substanțelor – de fapt majoritatea problemelor vin din abordările greșite care cresc pericolul și suferința”, a conchis expertul.
Studiu: Problema alcoolului la copii o bate pe cea a drogurilor
Un studiu despre consumul de droguri ilegale și legale, realizat de Planet Youth în 46 de licee și colegii din București, arată că doar 6% dintre elevii din Capitală au consumat droguri „în ultimele 30 de zile”, după cum a scris BdB AICI.
Problema alcoolului la copii este mai mare, comparativ: 52% au consumat alcool „în ultimele 30 de zile”.
35% dintre elevii din București au consumat alcool înainte de 13 ani, în timp ce doar 1% dintre ei au consumat canabis, mai arată studiul Planet Youth.
6% dintre liceenii bucureșteni au consumat canabis în ultima lună, în timp ce mai mult de jumătate dintre elevii de liceu (52%) au consumat alcool.
Problema alcoolului la copii este evidentă din faptul că aproape 80% au băut alcool cel puțin o dată, iar aproape jumătate s-au îmbătat cel puțin o dată.
Studiul mai arată că peste 53% au încercat măcar odată „băuturi fabricate în casă”, în timp ce alte categorii de droguri (precum LSD, amfetamine, ciuperci halucinogene, cocaină, medicamente fără prescripție și altele), nu trec de 5%.
La capitolul produse din tutun, 31% dintre liceeni au fumat în ultima lună, iar 22% dintre ei fumează în mod regulat, zilnic. Peste jumătate dintre elevi (56%) au încercat cel puțin o dată țigările electronice, iar 33% le-au folosit în ultimele 30 de zile. Totodată, 18% dintre adolescenți au avut primul contact cu țigările la vârsta de 13 ani sau chiar mai devreme.
CITEȘTE ȘI: Încă o captură „record” la DIICOT: 2,2 kilograme de canabis, după filajul unui troller în Sectorul 6
