Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Wednesday , 26 November 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPrimărie

Sector 1 | Programul de dezăpezire a fost aprobat de Consiliul Local. Este reintrodusă taxa de așteptare a ninsorii. Dacă nu ninge, 30 de utilaje vor fi folosite pentru curățenie

7
Programul de dezăpezire
Foto PS 1

Programul de dezăpezire pentru iarna 2025-2026 a fost adoptat marți de Consiliul Local al Sectorului 1. Documentul stabilește modul de intervenție atunci când ninge și definește procedurile pentru prevenirea poleiului, degajarea zăpezii și menținerea circulației rutiere și pietonale în condiții de siguranță.

Romprest va avea utilaje programate pentru fiecare stradă în parte, potrivit hotărârii adoptate de Consiliul Local cu 21 de voturi pentru.

Este reintrodusă taxa de așteptare a zăpezii, care fusese eliminată în vară. Totuși, Primăria susține că acum va plăti doar pentru zece utilaje de deszăpezire, în loc de 40, cum a fost prevăzut în contractul cu operatorul de salubritate.

Cele zece utilaje vor interveni în sprijinul echipajelor de urgență ale poliției, ambulanței și pompierilor.

Dar, pentru că nu a putut ajunge la o înțelegere cu Romprest pentru modificarea contractului, noua hotărâre adoptată marți prevede că, dacă nu ninge, restul de 30 de utilaje să fiei folosite pentru suplimentarea programului de curățenie stradală

„Toate activitățile se vor face la ordinul Comandamentului de Deszăpezire al Sectorului 1, structură responsabilă de coordonarea și monitorizarea acțiunilor de deszăpezire pe domeniul public. Pentru sesizările cetățenilor va funcționa dispeceratul Romprest (021.9460), precum și call-centerul Primăriei Sectorului 1”, mai prevede actul normativ.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Romprest s-a ținut de cuvânt: străzile s-au umplut de gunoaie neridicate. Care este nemulțumirea companiei și reacția Primăriei

Care sunt noutățile aduse de programul de dezăpezire pentru iarna 2025-2026

  • Patru tipuri de intervenții, activate în funcție de vreme

Acțiunile de iarnă sunt structurate în patru etape, denumite „urgențe”. Fiecare este activată exclusiv pe baza avertizărilor transmise de Administrația Națională de Meteorologie.

  • Urgența 0 – Combaterea poleiului (maximum 2 ore de la avertizare)

Se intervine pe poduri, rampe, pante și pasaje prin împrăștiere de materiale antiderapante. Pentru această fază sunt mobilizate 6 utilaje specializate.

  • Urgența 1 – Artere principale (maximum 4 ore de la încetarea ninsorii)

Se curăță arterele principale, bulevardele, traseele STB, accesul către spitale și școli, stațiile de salvare și instituțiile publice. Sunt mobilizate 50 de utilaje cu lamă și sărărițe. Tot aici sunt incluse stațiile și capetele de linii ale transportului public.

  • Urgența 2 – Artere secundare (maximum 8 ore de la încetarea ninsorii)

Se acționează pe străzile secundare, trotuarele fără proprietar identificabil, trecerile de pietoni, zonele pietonale, aleile dintre blocuri. Sunt mobilizate suplimentar 39 de utilaje și un efectiv minim de 150 de lucrători manuali.

  • Urgența 3 – Încărcare și transportul zăpezii (24 de ore)

Se strânge și se transportă zăpada din intersecții, stații STB și zonele unde acumulările afectează traficul. Intervențiile în această etapă necesită sprijinul Poliției Rutiere și al Poliției Locale.

Zăpada se împinge spre rigole, iar acolo unde strada are scuar central se poate degaja în ambele sensuri. Toate utilajele au un timp de constituire a dispozitivului de maximum o oră de la declanșarea alarmei. Activitatea nu se întrerupe decât pentru alimentare, schimb de tură sau viscol.

Degajarea manuală a zăpezii acoperă: stațiile și refugiile STB, trecerile de pietoni, instituțiile publice, trotuarele cu situație juridică neclară și aleile dintre blocuri.

Programul de dezăpezire mai prevede că atunci când stratul de zăpadă ajunge între 30 și 50 cm, se lucrează cu prioritate pe traseele de transport public, instituții și intersecții.

Dacă stratul depășește 50 cm, se poate dispune închiderea temporară a traficului pentru degajarea arterelor principale.

Romprest a amenințat încă din octombrie că va lăsa gunoiul pe străzi

Conflctul dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest a început în octombrie, când instituția a modificat suprafața pe care trebuie să se facă curățenia stradală și frecvența, a limitat numărul de utilaje în așteptare la doar 10 de la 40 și a cerut operatorului de salubritate unele sume pe care consideră că le-a plătit în plus, dintr-o greșeală a Consiliului Local.

În iulie, Consiliul Local a votat o hotărâre prin care accepta o majorare cu 118,21% a prețurilor pe care operatorul de salubritate le percepe pentru serviciile sale, bazându-se pe un indicator al Institutului Național de Statisticiă. Acum, într-o altă hotărâre, Primăria afirmă că a folosit indicele de ajustare a tarifelor greșit, căci creșterea trebuia să fie făcută cu doar 106%.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Primăria a dat prea mulți bani către Romprest pentru strângerea gunoiului. Acum îi vrea înapoi. Operatorul de salubritate amenință cu o nouă „criză sanitară”

În al doilea episod al acestui conflict în creștere, Primăria a acuzat Romprest că nu s-a prezentat la întâlnirea la care ar fi trebuit să semneze un act adițional la contractul pe care îl are cu Sectorui 1, care prevede modificarea suprafețelor de carosabil și trotuare ce trebuie curățate de operatorul de salubritate.

De asemenea, Primăria Sectorului 1 a modificat și frecvența la care se așteaptă să aibă loc curățenia pe spațiile publice.

Actul adițional mai prevede noile suprafețe pe care ar trebui să se facă curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau îngheț, dar și programul actualizat cu care se fac aceste operațiuni.

CITEȘTE ȘI: Primăria Sectorului 1 acuză Romprest că refuză să semneze actul adițional prin care se schimbă suprafețele și frecvențele pentru care plătește salubritatea. Nou conflict pe bani plătiți în plus

Acest din urmă punc a generat cele mai multe nemulțumiri din partea Romprest.

Consiliul Local al Sectorului 1 a decis în ședința din 31 octombrie să reintroducă „taxa de așteptare” a zăpezii. Primarul George Tuță a invocat faptul că este obligație impusă de lege și de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC).

Ttotuși, instituția publică este dispusă să plătească doar pentru 10 utilaje, despre care spune că este minimul impus de lege. În schimb, Romprest invocă faptul că în contractul pe care îl are cu Sectorul 1 sunt prevăzute 40 de utilaje.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Consiliul Local a reintrodus „taxa de așteptare” a zăpezii: utilajele sunt plătite, chiar dacă nu ninge. Tuță: Ne obligă legea

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.