Ghidul de publicitate comercială al Sectorului 6 a fost supus dezbaterii marți, într-un eveniment organizat de către primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, și viceprimarul General al Bucureștiului, Stelian Bujduveanu. La dezbatere au participat reprezentanți ai PNL și USR, dar și membri Ordinului Arhitecților din România (OAR), designeri graficieni, consilieri generali de la Comisia de Urbanism și Amenajare ale PMB și afaceriști din domeniul Horeca.
Proiectul a fost redactat de către mai mulți arhitecți aduce soluții pentru modul în care sunt promovate firmele în Capitală și completează Regulamentul de Publicitate, Reclamă și Afișaj. Se adresează comercianților sau designerilor care creează materiale publicitare. Scopul este de a-i susține în a crea firme de calitate, care să creeze o imagine unitară a Bucureștiului.
Dezbaterea a început cu propunerea lui Ciprian Ciucu de a crea un regulament dintr-un astfel de proiect. Primarul a făcut o scurtă introducere în care a spus că e nevoie să se rezolve „harababura imagistică” din Capitală, iar mai apoi a dat cuvântul celor care au lucrat la redactarea ghidului.
Ideea de a crea un astfel de ghid a venit după ce primarul Sectorului 6 a văzut un articol scris de către designerul și programatorul, Bogdan Dumitrache, pentru Contributors. Dumitrache este cel care a creat logo-ul Bitdefender, a lucrat pentru Președinția Sloveniei sau muzeul Cotroceni și cel care a început dezbaterea cu prezentarea ghidului.
„Proiectul încearcă să arate că sunt soluții mai puțin agresive de promovare”, explică designerul. În urma analizei făcute pe strada Lujerului și Crângași, s-a constatat că în Sectorul 6 există trei probleme: dimensiunile exagerate ale firmelor și tendința de a umple tot spațiul disponibil, excesul de informații, care este greu de reținut, și grafica neglijentă.
Problemele nu sunt întâlnite la companiile mari, care în cele mai multe cazuri au manuale de brand și o identitate vizuală formată, ci mai degrabă este vorba despre firmele mici, potrivit desginerului. A dat exemplu complexul comercial SIR, care prezintă o astfel de aglomerare vizuală.
Ghidul cuprinde și reguli de concepere ale firmelor sau soluții pentru semnalizarea comercială. Printre soluții, spune Dumitrache, se numără literele volumetrice sau autocolant lipit pe ferestre sau pe vitrine și copertine. Lista de verificare a conepției firmei este următoarea:
- Înălțime a firmei de ce mult 25% din cea a vitrinei. Margini libere de ⅙ din latura mică.
- Denumire/logo centrate sau în dreptul intrării. Fundal nedecorat de minim 30% din suprafață.
- Text mic: descriptor, slogan, date de contact sau cel mult 7 produse de servicii.
- Fonturi îngrijite, nedistorsionate. Paleta restrânsă, dar expresivă de culori.
- Nu conține colaje de fotografii.
Mai multe astfel de soluții se regăsesc în ghid, precum și comparații cu alte țări europene sau chiar cu Bucureștiul de altădată.
Ulterior, a luat cuvântul Stelian Bujduveanu care a apreciat ghidul și a încurajat preluarea soluțiilor la nivelul întregului oraș. Însă, el a pus în discuție, subiectivitatea în artă și design și a întrebat participanții dacă ei cred că o comisie tehnică ar putea trece peste deciziile proprietarilor.
„Autoritatea publică locală poate reglementa asta. Și în alte țări din Europa se întâmplă asta, se poate impune o oarecare ordine. La Senat, ca primar, oricum vin autorizații pentru firme, pentru că ele respectă un anumit regulament, deci procedura există”, i-a răspuns primarul Ciucu. Tot ceea ce proiectul ar aduce în plus ar fi un ghid explicativ și un ghidaj de la o firmă care să îi ajute să își creeze o identitate vizuală.
A luat cuvântul și viceprimarul Sectorului 5, Burlacu Oleg, care a spus că ar trebui ca acest proiect să fie ridicat la nivel de lege organică. Altminteri, există riscul că dacă se lucrează doar la nivel de regulament, acesta să nu fie respectat de către toată lumea.
Au urmat mai mulți arhitecți și designeri, care au răspuns întrebărilor și problemelor ridicate de către primari și viceprimari.
„Nu aș vrea să se creeze o poliție a designului, sunt lucruri care țin de educație și cultură”, spune designerul, Alin Temișan, legat de propunerea de a face din acest ghid o reglementare. Designerul a explicat că „problema este de a ajuta firmele, nu neapărat de a impune. De a ajuta pentru a implementa. Nu e nevoie să inventăm o extra-poliție”.
Președintele Ordinului Arhitecților din București a continuat discuția și a spus că spațiul public nu este înțeles corect în România și a făcut comparații cu alte țări din Occident. De asemenea, a spus că el nu crede că arta este subiectivă, ca un răspuns la ceea ce zicea viceprimarul General al Capitalei.
Majoritatea au concluzionat pe marginea faptului că e nevoie de o unitate în capitală și de o educație în acest sens. De asemenea, au fost de acord că un astfel de proiect nu se poate impune de pe o zi pe alta.
Au vorbit și reprezentanți din domeniul Horeca, printre care CEO-ul City Grill, Daniel Mischie. „Am început afacerile în 90 și un pic, am avut o reclamă mică, am scris cu un marker. După care a venit lângă mine magazinul chinezesc, a pus-o verde. Eu am pus-o puțin mai mare, am pus-o roșie, apoi a venit Carrefour și a pus un totem, iar eu am vopsit toată clădirea, iar astăzi suntem aici”. El i-a întrebat pe cei care au redactat ghidul cum ar putea să îi convingă pe oameni să renunțe la practicile obișnuite și să folosească un design mai potolit și mai puțin vizibil.
A fost prezent și co-fondatorul Calif, Radu Tănase, care a adus și el mai multe soluții la problemele identificate pe parcursul dezbaterii. Recomandările oferite de el sunt: identificarea spațiilor unde nu se respectă dimensiunile prevăzute în ghid, educarea brandurilor pentru a-și putea crea o imagine coerentă și consultanță gratuită, pentru o perioadă limitată, din partea firmelor de arhitectură oferită firmelor care au nevoie.
Dezbaterea s-a încheiat cu un termen dat de către Ciucu pentru o posibilă reglementare în acest sens, realizată pe marginea Ghidului de Publicitate prezentat. Au fost invitați și ceilalți primari ai Capitalei, însă nu au participat. Cei prezenți la dezbatere se gândesc ca până în toamnă să vină cu un regulament pentru a rezolva problemele identificate.
