Mii de adolescenți ucraineni au ajuns în România, goniți de război și bombe. Au lăsat în urmă școala și prietenii, au încercat să se adapteze într-o țară a cărei limbă nu o cunoșteau și ale cărei tradiții păreau uneori de neînțeles. O bună parte dintre ei sunt în Capitală. Aici s-au readaptat la viața departe de casă, au descoperi asociațiile și fundațiile care organizau cursuri de limbă română sau de teatru pentru ei și și-au făcut alte planuti de viață. Unii au continuat școala online în sistemul de învățământ unrainean, în speranța că vor obține o diplomă de liceu cu care se pot înscrie la orice universitate din Uniunea Europeană.
Lesya are 16 ani, a ajuns în România la final de martie și în București la începutul lui mai 2022. A schimbat de mai multe ori locuința și asta a fost un stres pentru ea și familia ei. S-a mai liniștit după ce a găsit o locuință stabilă în urmă cu cinci luni. Deja se visează studentă la o universtate din România. Îi place că e reșativ aproape de casa din Ucraina și a început să iubească oamenii și locurile. Cele mai mari probleme ale ei sunt legate de limbă.
„Vreau să studiez în România, dar mi-e teamă să nu pot studia într-o limbă străină , nu găsesc acum o școală în limba engleză sau unde programul să corespundă nivelului meu de cunoștințe. Este dificil pentru că nu există posibilitatea de a studia în limba engleză în școli și facultăți”
explică ea pentru Buletin de București.
După absolvire, vrea să se stabilească aici sau, dacă va avea noroc, să plece spre Canada. Până atunci, merge la antrenamente sportive, își face timp pentru a studia anumite materii și iese cu prietenii.
În România, la Limbi Străine sau Jurnalism vrea să studieze și Kseniia. A venit în urmă cu un an când trecea clasa a XI-a, clasă terminală în sistemul de învățământ ucrainean. A continuat școala online și speră și ea să obțină diploma de bacalaureat.
„Mă gândesc să rămân aici, pentru că este aproape de Ucraina și de orașul meu, iar dacă studiul aici ar fi complicat pentru mine, mă pot întoarce ușor acasă”,
explică adolescenta.
Spune că România i s-a părut frumoasă și că refugiați ucraineni au primit mult ajutor din partea oamenilor simpli și a guvernului.
„Mulțumită tuturor activităților și întâlnirilor pe care oamenii le fac pentru adolescenți aici, ne ajută să ne distragem atenția de la lucrurile rele care se întâmplă”
mai spune Kseniia.
Tot limba rămâne principala provocare și pentru ea care crede că, chiar dacă va găsi o universitate unde va putea studia în engleză, nu va fi deloc ușor, sistemele de învățănânt ale celor două țări fiind relativ diferite.
„În viitor, probabil că voi obține o diplomă și o slujbă care mă va pasiona și mă voi întoarce în Ucraina sau poate mă voi muta undeva în Europa. Acum, este important pentru mine să termin școala și să absolv, să găsesc o universitate bună, să îmi las viața să meargă în direcția bună și să fiu sinceră cu mine însămi”
Concluzionează Kseniia
Ivan este, la cei 19 ani, deja student la o universitate în Ucraina. Vine din orașul Chornomorsk, lângă Odesa.A ajuns în România pe 9 martie 2022 și, din 14 martie, este în București.
„Cea mai grea perioadă în România a început când era pe drum încoace. Am mers pe jos 7 km până la granița cu Moldova cu toate bagajele. Apoi a venit un taxi pentru noi și ne-a adus la Iași. Și la început a fost greu pentru că trebuia să ne obișnuim cu noua cultură, cu limba și cu prețurile”
explică Ivan.
Viitorul lui Ivan pare legat tot de România. Nu ar vrea să se întoarcă acasă. Când are timp liber, se joacă pe calculator, se plimbă, joacă tenis, se uită pe Tik Tok, face curățenie în apartament și gătește.
„Pentru mine este important acum să studiez engleza în mod activ, pentru o mai bună înțelegere și vorbire. De asemenea, este important să termin facultatea, adică să fac un proiect de diplomă bun. Și ar fi frumos să îmi găsesc un loc de muncă în România”
explică Ivan.
Kseniia, Ivan și Lesya speră ca visurile lor să nu fie spulberate de noile reguli pe care Guvernul României le are în vedere pentru ajutorul refugiaților și să găsească în continuare înțelegere la oamenii simpli măcar până vor ști, în toamnă, dacă pot merge la o universitate aici sau dacă găsesc un loc de muncă.
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Educația media – instrument pentru creșterea abilităților de participare civică a adolescenților (faza 2) – Sprijinirea comunităților pentru a fi mai bine protejate de infodemie”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul UNICEF. Opiniile exprimate în acest articol aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția CJI și UNICEF.
