UPDATE 6 aprilie// Tot vineri, 5 aprilie, ministrul Culturii, Raluca Turcan a declarat că „actul normativ este pregătit”, în urma discuțiilor cu ministrul Finanțelor, și că „urmează decizia în Guvernul României”.
„Acest pas nu mai ține de mine, însă, din discuțiile pe care le-am avut atât cu primul ministru, cât și cu vicepremierul, Marian Neacșu, răspunsul este că aceste salarii vor crește foarte curând. Prima discuție a fost de început de luna aprilie, adică salariile majorate să intre pentru luna aprilie. Creșterile sunt similare cu creșterile efectuate în educație, la începutul anului,” a declarat Raluca Turcan.
Declarația a venit în urma unei întrebări din partea presei, în cadrul unei conferințe de presă organizată cu prilejiul lansării candidaturii pentru primăria comunei Șelimbăr a lui Marius Grecu.
UPDATE 5 aprilie// Angajații Muzeului Național de Artă al României este „solidar cu toate muzeele din țară,” și au intrat vineri în grevă japoneză. Sursă: MNAR, Facebook
Muzeul Național al Țăranului Român s-a alăturat și el mișcării sindicale, organizând grevă japoneză joi, 4 aprilie. Sursă: MNȚR, Facebook.
Angajaţi ai Muzeului Naţional de Istorie, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” şi alte câteva instituţii de cultură din Bucureşti anunţă că vor să îşi închidă porţile în 18 mai, de Noaptea Muzeelor, supăraţi de condiţiile de lucru şi de salarii. Lor li se alătură muzee și biblioteci din întreaga țară.
Instituţii precum Muzeul Național de Istorie a României, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, Casa Filipescu-Cesianu, Palatul Suțu, Muzeul Nicolae Minovici sunt pe lista greviştilor, iar nemulţumirea se extinde, după cum a descoperit Buletin de București după discuții cu mai mulți angajați din Capitală.
Aceştia sunt nemulțumiți de discriminarea salarială între ei și angajații de pe poziții identice în alte instituții cu altă administrare. E o inechitate venită ca rezultat al mai multor ordonanțe de urgență. În unele cazuri, specialiști cu vechime, ajung să fie plătiți mai puțin decât un debutant. Mai mulți miniștri ai Culturii, de-a lungul anilor, au promis că vor remedia situația, inclusiv Raluca Turcan. Soluţia ar fi tot o ordonanţă de urgenţă.
Membrii Federației Sindicale CULTURMEDIA, afiliată Confederației Naționale Sindicale CARTEL ALFA, au intrat deja în grevă japoneză. Lor li se alătură și angajați ai muzeelor care nu au un sindicat și care nu sunt membri. Protestul este doar începutul unor acțiuni la nivel național, care vor culmina, în cazul în care problemele nu sunt rezolvate, cu o grevă generală.
Greva japoneză
Joi, 4 aprilie, sindicaliștii care au purtat negocierile la Guvern încă nu au văzut un draft al acestei ordonanțe care ar rezolva inechitățile din sistem. Toți angajații Muzeului Național de Istorie a României au purtat banderole albe pe care erau inscripționate mesaje către public, politicieni și presă, pentru a atrage atenția asupra discriminării salariale. Acesta a fost o acțiune de avertizare, muzeul desfășurându-și, în rest, activitatea în mod obișnuit. Au existat discuții chiar să continue să poarte banderolele albe și în zilele care urmează.
„Noi facem totul în muzeu. Când organizăm o expoziție, tot ce ține de expoziție este făcut de noi, inclusiv afișele, dăm cu bormașina…,” ne-a transmis vicepreședintele sindicatului MNIR. Pe lângă munca efectivă contează și ce mânuiesc: ei au în grijă obiectele culturale de patrimoniu, iar acest lucru vine la pachet cu multă responsabilitate.
La fața locului, oamenii erau destul de încrezători că, de data aceasta, cu o mobilizare națională, lucrurile chiar se vor schimba, după atâţia ani în care au fost neglijaţi.
Sentimentul de solidaritate s-a extins și la angajații multor altor muzee din toată țara, precum și din București. Și la Muzeul Național de Artă Contemporană o parte dintre angajați au purtat banderole albe:
Mesajul către public
„Să fie alături de noi! Să ne scrie, mai ales: nouă, conducerii instituțiilor, Ministerului Culturii.”
Sub protecția anonimatului, angajații muzeului susțin că au nevoie şi de sprijinul publicului. Spun că pot primi o mână de ajutor doar prin simplul gest al vizitatorilor de a transmite mai departe părerile despre muzee și expozițiile aferente: ce le-a plăcut, ce ar vrea să vadă, etc. De ce este importantă istoria pentru ei și să convingă Guvernul faptul că activitatea culturală este chiar importantă. De exemplu, o altă chestiune importantă: reabilitare a clădirilor.
Joia aceasta, în miezul zilei, la Muzeul Național de Istorie a României erau mai multe grupuri de vizitatori, printre care și străini, veniți să vadă exponatele:
Câteva bulevarde mai încolo, greva japoneză a angajaților Muzeului Național de Istorie a României(MNIR) a fost un semnal de alarmă la fel de mare, cu atât mai mult cu cât aici se află patrimoniul cultural al întregii țări.
De altfel, toți oamenii de cultură lasă de înţeles că ziua de 4 aprilie reprezintă primul pas dintr-un şir de acţiuni.
Cum s-a ajuns aici? Probleme ce persistă de ani întregi
Decebal Vleja, prim-vicepreședintele sindicatului Culturmedia și președintele sindicatului lucrătorilor din MNIR, spune că, începând cu o ordonanță din 2017 și cu altă ordonanță care a avut în vedere „legea salarizării unitare”, s-a creat o discrepanță salarială foarte mare între angajații muzeelor, cei din bibliotecile publice și angajații instituțiilor de spectacol.
„De șapte ani de zile, șapte miniștri ai Culturii au tot promis că se va face această reparație morală, inclusiv actualul ministru a promis că se va face. Nu s-a făcut, iar cireașa de pe tort a fost Ordonanța 128 de la sfârșitul anului 2023”.
Este vorba despre Ordonanța de Urgență nr. 128 din 28 decembrie 2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară, prin care salariile angajaților muzeelor și bibliotecilor aferente instituțiilor de învățământ au fost mărite, însă nu și cele ale instituțiilor de același tip aflate în administrarea altor instituții publice:
„Prin această Ordonanță 128 au fost încălcate principiile legii salarizării unitare, principiul competenței, principiile fundamentale de drept și chiar și Constituția României. Un exemplu elocvent este faptul că salariul unui debutant care se angajează astăzi în aceste instituții este mai mare decât al celui mai reputat specialist, cu vechime maximă, din muzeele care țin fie de Ministerul Culturii, fie de autoritățile locale – practic, din întreg sistemul muzeal clasic
prim-vicepreședintele sindicatului Culturmedia și președintele sindicatului lucrătorilor din MNIR, Decebal Vleja
Tăcere din partea ministrului Culturii
În timpul primei zile din calendarul de proteste planificate, ministrul Culturii, Raluca Turcan, s-a lăudat pe rețelele de socializare cu proiectele realizate de Ministerul Culturii. Printre aceste obiective atinse se numără „fondurile pentru ca muzeele să poată realiza evenimente de calitate pentru public” – postarea face referire la unul dintre programele Ministerului Culturii de achiziție de artă contemporană.
Însă niciun cuvânt despre acțiunile de protest. În fapt, nu a mai comunicat pe această temă din 18 martie, când a spus că din luna aprilie se majorează salariile angajaților din muzee și biblioteci, pentru a elimina discriminarea salarială.
Revendicările angajaților
- Remedierea discriminării morale și salariale generate de OUG 128/2023 și egalizarea, de urgență, în plată a funcțiilor similare din sistemul muzeelor și bibliotecilor publice;
- Alocarea unui buget de 0.9 din PIB către sectorul cultural cu o justă repartizare către instituțiile muzeale și biblioteci;
- Remedierea anomaliilor actuale din sistemul de salarizare a personalului din instituțiile culturale – egalizarea cu instituțiile de spectacol;
- Indexarea anuală a salariilor personalului plătit din fonduri publice din instituțiile de cultură, cu rata inflaţiei;
- Plata suplimentară a personalului din unităţile/instituţiile de cultură implicat în activitățile generatoare de venituri la bugetul de stat (cercetări arheologice preventive, alte activități generatoare de venituri proprii) precum și a personalului din echipele de proiecte finanţate din fonduri europene;
- Plata orelor suplimentare efectuate de personalul din muzee și biblioteci și compensații financiare pentru personalul care lucrează permanent în weekend și în timpul sărbătorilor legale;
- Respectarea, consultarea și implicarea partenerilor legali de dialog social în activitatea de legiferare care este de natură să producă efecte în domeniu;
- Contract colectiv de muncă unic, la nivel național pentru instituțiile muzeale și pentru biblioteci;
CITEȘTE ȘI:
