„Nu am cerut pomană, nu am cerut milă. Noi am cerut să se respecte principiile fundamentale de drept. Constituția”, spune Decebal Vleja, prim-vicepreședintele sindicatului Culturmedia și președintele sindicatului lucrătorilor din Muzeul Național de Istorie a României(MNIR). Acesta face referire la legile discriminatorii cu privire la salarizarea angajaților din biblioteci şi muzee, o problemă pe care de ani de zile miniștrii Culturii promit să o rezolve. Între timp, specialiștii au anunțat un protest nocturn în fața Guvernului, de Noaptea Muzeelor, și declanșarea unei greve japoneze la nivelul insituțiilor de cultură din Capitală și din țară, începând de astăzi.
Discriminarea salarială este principalul motiv al protestelor, susțin sindicaliștii: în timp ce angajații din instituțiile ce aparțin unităților de învățământ au primit majorări de salarii, majoritatea bibliotecilor și muzeelor din țară și din Capitală au fost lăsate în urmă de noile ordonanțe de urgență.
Membrii Federației Sindicale CULTURMEDIA afiliată Confederației Naționale Sindicale CARTEL ALFA anunță că vor intra în grevă japoneză începând cu 4 aprilie. Lor li se alătură și angajați ai muzeelor care nu au un sindicat și care nu sunt membri. Protestul din 4 aprilie este doar începutul unor acțiuni la nivel național, care vor culmina, în cazul în care problemele nu sunt rezolvate, cu o grevă generală:
„Vom începe cu cea mai ușoară formă de protest. Așa-numita grevă japoneză. Practic nu se va întrerupe programul de lucru. Instituțiile vor funcționa normal. Aceste acțiuni de protest vor culmina cu protestul din noaptea muzeelor, din 18 mai, din Piața Victoriei. De asemenea, vom începe și demersurile pentru declanșarea grevei generale, vom urma toți pașii legali, vom înștiința Guvernul,” a spus pentru Buletin de București, prim-vicepreședintele sindicatului Culturmedia și președintele sindicatului lucrătorilor din MNIR, Decebal Vleja.
În timpul protestului, angajații vor afișa mesaje cu privire la situația salarială în care se află, vor răspunde întrebărilor presei și vizitatorilor.
Într-un alt comunicat de presă, reprezentații sindicatului Culturmedia declară că evenimentul „Noapte în muzeele din România” din 18 mai, data în care trebuia să aibă loc evenimentul Noaptea Muzeelor, coincide, între altele, cu „comemorarea a 20 de ani de politici culturale și salariale inadecvate“. Tot atunci, peste 300 de muzee din țară și din Capitală își deschid porțile pentru vizitatori și organizează evenimente culturale. Noaptea Muzeelor din 2024 coincide cu Ziua Internațională a Muzeelor, zi care se desfășoară sub deviza „Muzeele, Sustenabilitatea și Starea de bine”:
„Acum, starea de bine…ironia sorții, nu știu pentru cine e, dar numai pentru angajații muzeelor și bibliotecilor publice din România nu (…) întotdeauna am făcut tot ceea ce a ținut de noi pentru a oferi publicului aceste bucurii. Dar respectul trebuie să fie și reciproc. Am hotărât ca, în acest an, de ziua internațională a muzeelor principalul eveniment să fie în fața Guvernului României, în Piața Victoriei. Membrii de sindicat au semnat toți să participe la acest miting, așteptăm și colegi care nu fac parte din sindicate să se alăture”, spune Decebal Vleja, președintele sindicatului lucrătorilor din Muzeul Național de Istorie a României.
Noaptea muzeelor este un eveniment național la care, anul trecut, au participat aproape 61.000 de oameni, numai în București, și aproape 239.000 oameni în toată țara și Republica Moldova, potrivit unui comunicat al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România din 2023.
Cum s-a ajuns aici? Probleme ce persistă de ani de zile
Decebal Vleja spune că, începând cu Ordonanța de Urgență nr. 2 din 6 ianuarie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative și cu ordonanța care avea în vedere „legea salarizării unitare”, adoptată pe vremea ministrului Culturii Ionuț Vulpescu, s-a creat o discrepanță salarială foarte mare între angajații muzeelor și bibliotecilor publice și angajații instituțiilor de spectacol.
„Practic, s-a acumulat o serie întreagă de discriminări – umilirea personalului din sistemul muzeal din România de șapte ani de zile, de când a intrat în vigoare actuala lege a salarizării unitare, Ordonanța 2 din 2017, adoptată de Guvernul României prin care salariile din instituția de spectacol, practic, s-au dublat.
Consecințele au fost dramatice pentru muzee și pentru biblioteci. S-a ținut cont de situația în plată de la acel moment. Ori, muzeele și bibliotecile, personalul acestor instituții fiind plătit la mai puțin de jumătate din cât era plătit personalul din instituțiile de spectacol…vă dați seama, diferența a fost uriașă.”
„Discriminarea” despre care Vleja vorbește nu s-a oprit aici. Potrivit acestuia, angajații din muzee și biblioteci au sperat vreme de şapte ani că va veni ministrul care își va ține promisiunea, cu privire la reglementarea discrepanțelor salariale:
„De șapte ani de zile, șapte miniștri ai Culturii au tot promis că se va face această reparație morală, inclusiv actualul ministru a promis că se va face. Nu s-a făcut, iar cireașa de pe tort a fost Ordonanța 128 de la sfârșitul anului 2023”.
Este vorba despre Ordonanța de Urgență nr. 128 din 28 decembrie 2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară, prin care salariile angajaților muzeelor și bibliotecilor aferente instituțiilor de învățământ au fost mărite, însă nu și cele ale instituțiilor de același tip aflate în administrarea altor instituții publice:
„Prin această Ordonanță 128 au fost încălcate principiile legii salarizării unitare, principiul competenței, principiile fundamentale de drept și chiar și Constituția României. Un exemplu elocvent este faptul că salariul unui debutant care se angajează astăzi în aceste instituții este mai mare decât al celui mai reputat specialist, cu vechime maximă, din muzeele care țin fie de Ministerul Culturii, fie de autoritățile locale – practic, din întreg sistemul muzeal clasic
prim-vicepreședintele sindicatului Culturmedia și președintele sindicatului lucrătorilor din MNIR, Decebal Vleja
„Vorbim de personal cu o înaltă calificare, cu studii postdoctorale, a căror muncă este de o complexitate extraordinară: sunt arheologii care desfășoară lucrări de cercetare arheologică pe marele proiecte de infrastructură, PNRR, expoziții, conservare a patrimoniului. Practic, noi slujim acest patrimoniu cultural, și nu este deloc ușor”
Promisiunile prezentului
Potrivit lui Vleja, membrii sindicatului au avut discuții încă de la începutul anului cu actualul ministru al Culturii, Raluca Turcan, și au participat la două runde de negocieri cu Guvernul României: „le-am explicat, au înțeles, lucrurile sunt clare, sunt limpezi, vorbim o discriminare inacceptabilă, ridicolă, penibilă. Au zis că se va remedia «în cel mai rău caz, până în aprilie»”
Deși reprezentanții angajaților au subliniat faptul că „nu există termen pentru chestiuni fundamentale de drept, constituționale”, au acceptat termenul de 1 aprilie. Problema nu a fost încă rezolvată și „nici nu există semne că se va întâmpla”:
„Nici nu am văzut o formă a ordonanței, nu știm dacă a fost redactată, există, nu există. Ultima luare de poziție pe rețelele de socializare a fost pe 18 martie. «De la 1 aprilie lucrurile se vor rezolva»”.
În urma unor discuții purtate între conducerea sindicatelor implicate, Ministrul Culturii și alți oficiali la Guvern, la începutul lunii ianuarie, s-a decis inițierea unei ordonanțe pentru eliminarea acestor discrepanțe salariale și încă o întâlnire „pe marginea draftului de ordonanță, pe 30 ianuarie”, potrivit unui comunicat Mediacultura de la vremea respectivă.
Revendicările angajaților
- Remedierea discriminării morale și salariale generate de OUG 128/2023 și egalizarea, de urgență, în plată a funcțiilor similare din sistemul muzeelor și bibliotecilor publice;
- Alocarea unui buget de 0.9 din PIB către sectorul cultural cu o justă repartizare către instituțiile muzeale și biblioteci;
- Remedierea anomaliilor actuale din sistemul de salarizare a personalului din instituțiile culturale – egalizarea cu instituțiile de spectacol;
- Indexarea anuală a salariilor personalului plătit din fonduri publice din instituțiile de cultură, cu rata inflaţiei;
- Plata suplimentară a personalului din unităţile/instituţiile de cultură implicat în activitățile generatoare de venituri la bugetul de stat (cercetări arheologice preventive, alte activități generatoare de venituri proprii) precum și a personalului din echipele de proiecte finanţate din fonduri europene;
- Plata orelor suplimentare efectuate de personalul din muzee și biblioteci și compensații financiare pentru personalul care lucrează permanent în weekend și în timpul sărbătorilor legale;
- Respectarea, consultarea și implicarea partenerilor legali de dialog social în activitatea de legiferare care este de natură să producă efecte în domeniu;
- Contract colectiv de muncă unic, la nivel național pentru instituțiile muzeale și pentru biblioteci;
CITEȘTE ȘI
