19 ianuarie 2023 este cea mai caldă zi de ianuarie din istoria măsurătorilor, în Capitală. 20,8 grade Celsius au fost înregistrate la stația Băneasa, cu 0,2 grade mai mult decât pe 18 ianuarie 2023. Pentru a înțelege mai bine cauzele creșterilor de temperatură, dar și ce ne așteaptă pe viitor, climatologul Roxana Bojariu ne-a oferit un interviu privind factorii ce au stat în spatele acestui fenomen, cum putem preveni o eventuală creștere a temperaturilor și în ce măsură vor fi bucureștenii afectați de următoarele schimbări climatice.
Schimbarea climei, atât în România cât și în întreaga lume, este legată de încălzirea globală, care duce la creșterea temperaturii medii a aerului, favorizează secetele și incendiile de vegetație și contribuie la creșterea nivelului oceanului planetar. În România, încălzirea globală favorizează secetele și incendiile de vegetație. În ceea ce privește Bucureștiul, cel mai populat oraș al României, mediul construit amplifică efectele negative, precum valurile de căldură mai frecvente, mai intense și mai persistente.
Climatologul Roxana Bojariu, cercetător științific gradul I, coordonator al Secției de climatologie, președinte al Consiliului științific, la Administrația Națională de Meteorologie și doctor în fizică al Universităţii din Bucureşti, specialitatea Fizica Globului, a explicat aceste fenomene pentru Buletin de București.
Reporter: Care credeți că sunt cauzele care au dus la creșterea bruscă a temperaturii din ultimele zile?
Dr. Roxana Bojariu: Dacă vorbim de acest episod individual, explicația e legată de tipul specific de circulație atmosferică ce favorizează un transport de aer foarte cald dinspre zona bazinului mediteranean. Iar acest transport are axa centrată pe regiunea în care se află teritoriul României. Astfel de tipuri de circulații atmosferice au mai fost în trecut, dar acum, pe fundalul încălzirii globale, ele transportă o cantitate sporită de căldură. Și sunt mai frecvente situațiile cu episoade caracterizate de temperaturi ridicate, inclusiv în sezonul rece, în ultimii ani și decenii, comparativ cu deceniile precedente.
Reporter: La ce climă să ne așteptăm în următorii ani?
Dr. Roxana Bojariu: Trăim deja efecte ale schimbării climei. Din ce observăm, încălzirea globală se accelerează și, pe lângă creșterea temperaturii medii a aerului, se modifică și statisticile unor fenomene extreme. În anii și deceniile ce urmează, valurile de căldură devin mai frecvente, mai intense și mai persistente, fapt ce favorizează secretele și incendiile de vegetație, în unele regiuni, deja vulnerabile la aceste fenomene. Intensitatea precipitațiilor crește pe continente. Ghețarii continentali se topesc, contribuind la creșterea nivelului oceanului planetar. La fel, învelișul de gheață al Groenlandei și cel al Antarcticii (mai ales în partea sa vestică). Gheața marină se reduce. Stratul de zăpadă sezonier se reduce ca extindere și grosime.
În România, răspunsul local la încălzirea globală e legat mai ales de creșterea temperaturii cu efectele sale asociate legate de valuri de căldură mai frecvente, mai intense, mai persistente; secete mai intense și mai frecvente, favorizarea incendiilor de vegetație. În plus, în deceniile ce urmează, precipitatiile medii de vară vor scădea. În același timp, în condițiile schimbării climatice, intensitatea precipitațiilor crește și în România (precipitații mai abundente pe durate scurte). Nivelul Mării Negre va continua să crească. Stratul de zăpadă va continua să se reducă ca grosime medie și extindere, mai ales în regiunile mai joase.
Reporter: Credeți că este prea târziu să facem ceva să redresăm această situație?
Dr. Roxana Bojariu: Putem să încetinim această creștere rapidă a temperaturii, care vine și cu modificarea statisticilor pentru fenomene extreme, prin reducerea emisiilor, la nivel global. La nivel local, va trebui să ne adaptăm la schimbare deja produse și la cele inevitabile din viitor. Nu vom putea reveni la condițiile climatice din era preindustrială, dar prin reducerea emisiilor vom putea cumpară timp pentru a tine pasul cu schimbările, prin adaptare.
Reporter: Sunt șanse ca aceste recorduri să fie depășite în fiecare an?
Dr. Roxana Bojariu: O creștere a temperaturilor e inevitabilă, dar magnitudinea ei și rapiditatea cu care ar putea sa se petreacă depind de noi. Fiecare zecime de grad de creștere a temperaturii globale (cu răspunsul local asociat) însemna și o creștere a severității fenomenelor extreme de tipul valurilor de căldură, secetelor, incendiilor de vegetație, a episoadelor cu precipitații abundente ce favorizează inundații. Ca cetățeni, putem contribui la efortul global de a face față provocării schimbării climatice prin alegeri personale verzi, în sensul naturii: când putem să folosim mijloacele de transport în comun, bicicletele sau chiar mersul pe jos. O dieta locală înseamnă o amprentă mai mica din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră (datorită transportului alimentelor). Economia de energie și apă e iarăși o măsură importantă. Dar ca cetățeni putem contribui și altfel: motivând administrațiile locale și centrale să țină cont de schimbarea climatică în politicile care se elaborează și în deciziile care se iau. Și asta nu doar din 4 în 4 ani, la alegeri, dar și inițiind și menținând un dialog cetățenesc permanent cu administrația locală și guvernul.
Reporter: În ce măsură credeți că vor fi bucureștenii afectați de modificarea climei?
Dr. Roxana Bojariu: În general, mediul construit al orașelor amplifică răspunsul local la încălzirea globală. Insula de căldură a orașului, generată de izolarea solului de atmosferă, de materiale din care sunt construite drumurile, clădirile, dar și din felul în care sunt acestea construite în peisaj, amplifică creșterea temperaturii în interiorul orașelor. Inundațiile urbane sunt și ele favorizate de izolarea solului de atmosferă – apa nu are unde să se infiltreze și crește scurgerea la suprafață. Din păcate, dezvoltarea urbanistică haotică a Bucureștiului din ultimile decenii a amplificat aceste impacturi negative. E nevoie de un alt tip de dezvoltare urbanistica pentru a trai bine și sănătos, chiar în condițiile schimbării climatice.
Sursă foto: Pagina de Facebook George Garbacea
