După ce Primăria Sectorului 1 a anunțat că contractul de salubrizare expiră anul acesta, reacția Romprest este una dură: acuză autoritatea locală de „o decizie grăbită, unilaterală”, care ar urma să genereze un prejudiciu uriaș, de peste un miliard de lei.
Săptămâna trecută, Primăria Sectorului 1 a anunțat că un contract cu Romprest, încheiat în anul 2008, va expira pe 30 iunie 2026. Proiectul de hotărâre, prin care Consiliul Local ar urma să îl împuternicească pe primarul George Tuță pentru a comunica oficial expirarea contractului către instituțiile și partenerii interesați va fi supus la vot în ședința de joi, 19 februarie.
În replică, operatorul de salubrizare avertizează că aprobarea proiectului de hotărâre ar urma să aducă un prejudiciu minim estimat la 1,12 miliarde de lei.
„Ședința Consiliului Local din 19 februarie nu este o etapă procedurală obișnuită. Nu este o simplă luare la cunoștință. Este un moment de cotitură, în care Sectorul 1 poate alege între rigoare juridică și stabilitate financiară sau, dimpotrivă, între o decizie grăbită și un risc patrimonial fără precedent”, este reacția Romprest, într-un comunicat de presă.
Un nou conflict între Primăria Sectorului 1 și Romprest
Dacă Primăria Sectorului 1 susține că acest contract de salubrizare expiră la finalul lui iunie 2026, Romprest respinge termenul și acuză autoritatea locală de „o interpretare unilaterală” care ar putea duce la un prejudiciu de peste un miliard de lei.
Disputa se bazează pe un act adițional al contractului de salubrizare, despre care Primăria Sectorului 1 susține că este în vigoare și produce efecte juridice. Romprest afirmă contrariul.
Contractul dintre Romprest și Primăria Sectorului 1 a fost semnat în anul 2008, pe o perioadă de 25 de ani. Totuși, în anul 2009, în baza unor investigații făcute de Consiliul Concurenței la primăriile din București, autoritatea a decis că perioada contractuală este nejustificat de mare.
Legea serviciilor comunitare de utilități publice stabilește că durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată și se calculează având în vedere durata necesară amortizării investițiilor, prevăzute în sarcina operatorului.
În ceea ce privește actul dintre Primăia Sectorului 1 și Romprest, acesta a fost încheiat fără determinarea clară a investițiilor pe care trebuie să le facă operatorul.
Ținând cont de aceste prevederi legale, în 2010, Consiliul Concurenței a cerut, în instanță, anularea contractelor UAT-urilor (Unităților Administrativ Teritoriale) și reluarea procedurilor de achiziție.
În 2012, Primăria Sectorului 1 a negociat cu Romprest, pentru a semna Actul Adițional nr. 6, care prevede reducerea perioadei contractului cu trei ani și, suplimentar, cu încă patru ani, dacă operatorul de salubrizare nu va finaliza stația de sortare a deșeurilor.
În octombrie 2015, Curtea de Apel București a respins acţiunea faţă de pârâţii Primăria sector 1, Consiliul local sector 1 și SC Romprest SA, ca lipsită de interes, iar contractul a putut continua cu durata diminuată.
Reacția Romprest: contestă actul adițional, pe care în 2020 îl invoca în instanță
Totuși, Actul Adițional nr. 6 avea o condiție suspensivă: „renunţarea de către Consiliul Concurenţei la dreptul pretins în dos. nr. 6228/2/2010 – în temeiul art. 247 din Codul de procedură civilă, respectiv cel privitor la obligarea Consiliului Local al Sectorului şi Primăriei Sectorului 1 de a înceta contractul de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate”.
Practic, operatorul de salubrizare susține că această condiție nu a fost niciodată îndeplinită, iar Actul Adițional nr. 6 nu a intrat niciodată în vigoare.
Totuși, în 2020, Romprest invoca în instanță Actul Adițional nr. 6, pretinzând că ar avea exclusivitate asupra serviciilor de sortare a deșeurilor.
Mai mult, operatorul de salubrizare argumentează că dacă instanța ar decide, prin absurd, că Actul Adițional nr. 6 este în vigoare, durata contractului s-ar reduce doar cu trei ani, întrucât compania a informat Primăria Sectorului 1 că deține o stație de sortare.
Pentru a stabili dacă Actul Adițional nr. 6 este în vigoare sau nu, Romprest a dat în judecată Consiliul Local al Sectorului 1. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București în urmă cu două zile, în data de 16 februarie.
Totuși, autoritatea locală nu a realizat niciodată sortarea, în stația deținută de Romprest.
Prejudiciu de peste un miliard de lei, avertizează Romprest
În condițiile în care consilierii locali vor decide să-l împuternicească pe primarul George Tuță, pentru a constata încetarea contractului, Romprest avertizează că prejudiciul se va ridica la cel peste un miliard de lei, valoarea dublă a serviciilor de salubritate, pentru următorii șapte ani.
Mai mult, în adresa transmisă Consiliului Local, compania adaugă că cei care vor vota proiectul vor răspunde în nume propriu.
Un război început în 2020
Conflictul dintre Primăria Sectorului 1 și operatorul de salubritate Romprest a început în 2020, după ce Clotilde Armand și-a început mandatul de primar.
Atunci, aceasta a decis sistarea temporară a plăților pentru ridicarea gunoiului de pe străzi. Clotilde Armand considera că nivelul plăților aferente contractului de salubritate multianual erau nejustificat de mari.
În replică, Romprest a oprit temporar ridicarea gunoiului de pe străzi și, ulterior, a dechis 140 de procese împotriva Primăriei Sectorului 1.
Unul dintre acestea, având ca obiect „executare contract administrativ”, a fost demarat în ianuarie 2021, potrivit Justnews.ro
Reacția Romprest Service SA a fost dură: a dat în judecată Consiliul Local Sectorul 1, Unitatea Administrativ-Teritorială a Sectorului 1 al Municipiului București (SUATS1) și Primarul Sectorului 1. Compania a câștigat 140 de procese și acum mai are de recuperat de la bugetul local datorii totale de 116 milioane de lei.
Conflctul a reînceput în vara anului trecut, după ce primar a devenit George Tuță. Atunci Consiliul Local a limitat numărul de utilaje în așteptarea zăpezi la doar 10, în loc de 40 cât erau menționate în contractul semnat cu Romprest în 2008.
Primăria Sectorului 1 a plătit către Romprest, încă din 15 noiembrie 2024 și până pe 15 martie 2025, câte 20.600 de euro pe zi, taxă de așteptare pentru utilajele pregătite pentru deszăpezire. În total, pentru cele 120 de zile în care a nins, de fapt, foarte puțin, instituția publică a achitat 2.480.280 de euro în total.
Alte 2,5 milioane de euro au fost plătite, doar pentru ca utilajele să „stea în așteptare”, și în iarna 2023-2024.
Plata s-a făcut pentru 40 de utilaje „blocate” de către Romprest în așteptarea zăpezii. Compania de salubritate a prevăzut că „utilajele cuprinse în acest program, pentru care se vor deconta ore de așteptare nu pot executa alte servicii decât cu acordul Primăriei Sectorului 1”.
În octombrie, Consiliul Local a reintrodus „taxa de așteptare” a zăpezii, invocând faptul că este o obligație impusă de lege. Totuși, primarul George Tuță a declarat că Primăria este dispusă să plătească doar pentru 10 utilaje, despre care spune că este minimul impus de lege.
Romprest a invocat faptul că în contractul pe care îl are cu Sectorul 1, încă din 2008 sunt prevăzute 40 de utilaje.
În cele din urmă, după mai multe negocieri, în noiembrie anul trecut, Consiliul Local al Sectorului 1 a adoptat programul de deszăpezire pentru iarna 2025-2026, cu o găselniță care să împace ambele tabere:
Primăria a fost de acord să plătească „taxă de așteptare a zăpezii” tot pentru 40 de utilaje, cum prevedea inițial contractul, dar cu amendamentul că dacă nu ninge, restul de 30 de utilaje să fie folosite pentru suplimentarea programului de curățenie stradală.
Cea mai recentă problemă cu care Sectorul 1 s-a confruntat a fost cea a deszăpezirii străzilor.
