Vara anului 2024 a intrat în istorie drept cea mai călduroasă pe care a trăit-o Bucureștiul de când există măsurători meteorologice, arată un studiu recent, „Starea Mediului București 2025”, realizat de Platforma pentru Mediu București.
Cu o temperatură medie de 27,43°C, adică +5,96°C peste media multianuală, Capitala a fost sufocată de patru valuri de căldură consecutive, desfășurate între sfârșitul lunii mai și sfârșitul lunii august.
În meteorologie, un val de căldură înseamnă o perioadă de cel puțin trei zile consecutive în care temperaturile maxime depășesc constant 30–40°C, depășind semnificativ valorile normale.
În 2024, fenomenul nu a fost doar prezent, ci și extrem de intens, se arată în cercetarea „Starea Mediului București 2025”, realizat de Platforma pentru Mediu București.
Conform datelor înregistrate la stația meteorologică București-Filaret, în perioada 1980–2024 s-a constatat o creștere cu 24,4 de zile a numărului de zile cu temperaturi peste 35°C, comparativ cu media istorică. Creșterea medie a temperaturii verii pentru această perioadă a fost de +4,31°C, iar recordul absolut a fost atins în 2024.
Potrivit cercetării, cele patru valuri de căldură din vara trecută au fost înregistrate în intervalele:
31 mai – 13 iunie 2024: 14 zile, intensitate cumulată 114,04°C
17 iunie – 2 iulie 2024: 16 zile, intensitate cumulată 115,34°C
6 iulie – 21 iulie 2024: 16 zile, intensitate cumulată 152,02°C – cel mai intens val de căldură din istoria înregistrărilor meteorologice în București
11 august – 27 august 2024: 17 zile, intensitate cumulată 143,62°C
Durata cumulată a acestor episoade a fost de 63 de zile (adică 68% din întreaga vară calendaristică), cu o intensitate totală de 522°C, de peste două ori mai mare decât recordul anterior din 1946.
„Insula de căldură” din Capitală – unde este cel mai fierbinte punct
Fenomenul de „insulă de căldură urbană” se referă la diferențele de temperatură dintre zonele urbane și cele periurbane, cauzate de densitatea construcțiilor, lipsa vegetației și acumularea de căldură în asfalt și beton.
În București, temperatura medie multianuală este cu 0,9–1,2°C mai mare decât în zonele limitrofe, dar în zilele toride diferențele instantanee pot ajunge la +4–8°C. Vara, diferența medie este de +3,7°C.
Conform hărții termice realizate în cadrul studiului, cea mai intensă zonă a insulei de căldură se află în centrul Capitalei, în special în perimetrul Romană – Universitate – Unirii, unde valorile medii ating frecvent 15,5°C.
Un maxim se conturează în zona Gara de Nord, iar cartierele dens construite precum Militari, Rahova sau Pantelimon prezintă, de asemenea, temperaturi ridicate.
Zonele cu cele mai mici temperaturi medii se regăsesc în jurul parcurilor mari (Herastrău, Tineretului, Titan) și în proximitatea Parcului Natural Văcărești, unde vegetația și prezența apei reduc efectul de supraîncălzire.
Cea mai călduroasă vară. „Riscurile” insulei de căldură
Pe timp de vară, insula de căldură nu doar crește temperaturile resimțite, ci și modifică tiparele de precipitații. Potrivit raportului, în centrul orașului, ploile de vară sunt mai intense, în timp ce periferia primește mai multe ninsori iarna.
Fenomenul reduce numărul de zile cu ceață, chiciură, strat de zăpadă și precipitații solide.
În combinație cu valurile de căldură, efectele asupra sănătății populației devin severe, crescând riscul de insolații, deshidratare și afecțiuni cardiovasculare, se mai arată în cercetare.
