Bucureștiul este una dintre cele mai poluate și mai dens construite capitale europene, arată cel mai recent raport „Starea mediului în București”, realizat de Platforma de Mediu pentru București. Documentul subliniază că traficul rutier este sursa principală a poluării aerului (60%), iar orașul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi începând cu anii ’90.
Calitatea aerului este foarte afectată de mașinile vechi. Peste jumătate din mașinile din București au mai mult de zece ani, iar o treime sunt diesel.
Particulele în suspensie, oxizii de azot și benzenul depășesc des valorile limită admise, iar lipsa unui plan integrat pentru calitatea aerului face ca autoritățile să nu aibă o strategie coerentă de intervenție.
Planul integrat adoptat anterior a fost anulat în instanță din cauza neconformităților semnalate de societatea civilă.
CITEȘTE ȘI: Contractul pentru un nou Plan Integrat de Calitate a Aerului a fost atribuit de Primăria Capitalei
500 de hectare de spații verzi pierdute. 0,88 arbori pe cap de locuitor
Din cauza extinderii masive a „infrastructurii gri”, Capitala a ajuns să aibă o suprafață impermeabilă de aproape 80%, se mai arată în raport.
Spațiile verzi rămase sunt inegal distribuite și deseori inaccesibile: doar 23,47% din locuințele colective și 16,57% dintre cele individuale se află la mai puțin de 250 m de un parc.
Mai mult, în noile ansambluri rezidențiale, aceste procente sunt și mai mici.
Densificarea orașului a venit la pachet cu tăieri masive de arbori. În 2024, au fost emise avize pentru defrișarea a 639 de copaci, în timp ce au fost plantați doar 1.116 arbori și arbuști.
Degradarea copacilor s-a accentuat în ultimii ani din cauza poluării, valurilor de căldură și betonării excesive din jurul rădăcinilor.
În prezent, Bucureștiul are o medie de doar 0,88 arbori per locuitor, departe de cei 3 recomandați de Uniunea Europeană.
Pe lângă pierderea spațiilor verzi, orașul se confruntă cu efectele directe ale schimbărilor climatice. Vara anului 2024 a fost cea mai caldă din istoria înregistrărilor meteorologice, cu o medie de 27,43°C, aproape 6°C peste media ultimelor decenii.
Numărul zilelor tropicale a ajuns la 45, iar valurile de căldură, adică perioadele cu peste 30-40°C mai mult de trei zile consecutive, sunt în creștere accelerată.
Raportul arată că Bucureștiul funcționează tot mai mult ca o „insulă de căldură”, cu temperaturi cu până la 1,2°C mai mari decât în vecinătăți, fenomen accentuat în zonele centrale și în apropierea Gării de Nord.
La capitolul gestionarea deșeurilor, în 2024 s-au produs aproape 564.000 de tone de deșeuri urbane, dintre care doar 42% au fost tratate.
Colectarea selectivă este slab implementată, iar infrastructura de sortare și compostare este insuficientă, mai arată sursa citată. Capitala continuă să depindă de depozitare ca principală metodă de gestionare a deșeurilor.
Mobilitatea urbană rămâne centrată pe transportul motorizat. Doar 1% dintre bucureșteni folosesc bicicleta, iar 15% merg des pe jos. Tranziția către mobilitate sustenabilă este aproape inexistentă.
Raportul complet este disponibil online, pe platformademediu.ro/cercetare.
CITEȘTE ȘI: Aerul condiționat „social“ al Capitalei | „Bucureștiul nu are capacitatea de a respira afară vara“
