Capitala a rămas semnificativ în urmă în tranziția către sisteme de încălzire sustenabile, din cauza dependenței ridicate de gaz, a lipsei unei strategii integrate și a ritmului lent al reabilitării termice, potrivit unui raport Greenpeace Europa Centrală și de Est. Studiul analizează 15 mari orașe europene și plasează Bucureștiul la coada clasamentului.
La polul opus, Stockholm se clasează pe primul loc, urmat de Paris și Viena.
Bucureștiul, pe ultimul loc la tranziția către sisteme de energie sustenabile
Bucureștiul are o rețea extinsă de termoficare, puternic dependentă de combustibili fosili. Deși sunt planificate investiții importante pentru reabilitarea și modernizarea sistemului, termoficarea rămâne ineficientă, cu pierderi reale de căldură de 37,73% în 2024.
Mai mult, Capitala nu are un termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, iar trei proiecte pentru construirea unor noi unități de cogenerare pe bază de gaze fosile sunt în curs de implementare la centralele Grozăvești, Progresu și București Sud, cu o capacitate termică totală de aproximativ 328 MW.
Deși noile centrale vor fi mai eficiente față de actualele instalații învechite, Greenpeace avertizează că astfel de investiții riscă să țină sistemul de încălzire dependent de combustibili fosili pentru decenii, în lipsa asumării unor obligații clare privind trecerea la surse non-fosile.
În același timp, soluții precum energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate și recuperarea căldurii reziduale au o utilizare limitată, se mai precizează în studiul Greenpeace.
Orașele din topul clasamentului
Capitala Suediei ocupă primul loc în clasament, datorită unei utilizări directe foarte reduse a combustibililor fosili. Sistemul de termoficare se bazează în mare parte pe energie regenerabilă sau recuperată, provenită din biomasă, valorificarea energetică a deșeurilor sau pompe de căldură care folosesc inclusiv energia din apele uzate și din apa mării.
Potrivit principalului furnizor de încălzire centralizată din Stockholm, 98,5% din căldura furnizată în 2025 a provenit din surse regenerabile, recuperate sau din alte surse fără combustibili fosili.
Totuși, aproximativ o treime din mixul de producție a căldurii provine direct din incinerarea deșeurilor reziduale, inclusiv 14% din deșeuri de origine fosilă, în principal materiale plastice, care rămân o sursă importantă de emisii de carbon fosil, adaugă autorii studiului.
În schimb, Parisul și Viena se clasează în topul clasamentului, în ciuda dependenței ridicate de combustibi fosili, datorită investițiilor și strategiilor clare de renunțare la gaz pe termen lung.
Citește raportul Greenpeace AICI.
