Curtea de Apel București a decis luni intrarea în faliment a RADET. Decizia este definitivă. Judecătorii de la CAB au respins apelurile făcute în proces, fiind menţinută decizia luată în aprilie 2019 de Tribunalul Bucureşti, prin care a fost declarat falimentul Regiei.
Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Municipiului București la scurt timp după sentință, Gabriela Firea îi asigură pe bucureșteni că vor avea la iarnă apă caldă și căldură, în ciuda numeroaselor probleme cu care se confruntă Regia Autonomă de Distribuţie şi Transport a Energiei Termice.
Primarul general, Gabriela Firea, a transmis că „indiferent de sentinţa de astăzi, bucureştenii vor avea în continuare apă caldă şi căldură. Am luat măsuri din timp pentru a putea garanta continuitatea agentului termic în Capitală.”, în vreme ce Gheorghe Piperea, administratorul judiciar RADET, a precizat că „nu credem în declararea falimentului, întrucât interpretarea noastră este aceea că nu este permis de legislaţia în vigoare.”
„Fac precizarea că o eventuală lichidare a RADET nu înseamnă dispariţia sistemului de termoficare, pentru că activitatea Regiei va fi preluată de Compania Municipală Termoenergetica. Reamintesc bucureştenilor că am preluat RADET, în 2016, în insolvenţă de facto, şi că am solicitat în repetate rânduri acordul consilierilor generali pentru o soluţie de reorganizare a activităţii acestei regii, însă abia în luna februarie, în acest an, a fost acceptată soluţia înfiinţării Companiei Municipale Termoenergetica. Subliniez că, în ultimii 3 ani de zile, RADET a iniţiat cea mai amplă campanie de reparaţii şi înlocuiri de subansamble tehnice din ultimii ani, fiind inlocuiţi aproximativ 180 kilometri conductă pe circuitele primar şi secundar, din care 30 de kilometri pe reţeaua primară, iar restul pe reţeaua secundară. Pentru anul 2019, se preconizează că vor fi inlocuiţi până la finalul sezonului rece 64 kilometri de reţea, din care peste 20 de kilometri de reţea primară”, a mai spus Gabriela Firea, potrivit comunicatului de presă.
RADET: Bucureștenii din Aviației, fără căldură timp de 48 de ore
De asemenea, PMB a transmis că au fost finalizate lucrările de modernizare a tronsonului din conducta de termoficare Dn 700 – Magistrala II – III Grozăveşti din Bulevardul Iancu de Hunedoara, care alimentează Cartierul Aviaţiei, zonă afectată de foarte multe avarii în ultimii ani.
Conform RADET, furnizarea agentului termic va fi reluată în 48 de ore: „Astfel, pentru realizarea soluţiei tehnice provizorii (prin care se va asigura continuitatea furnizării agentului termic pe toată durata desfăşurării lucrărilor din tronsonul final) este necesară oprirea agentului termic pentru apă caldă şi căldură pentru 48 de ore, începând cu 11 noiembrie 2019, ora 23,30.”
Gheorghe Piperea, administratorul judiciar RADET, a mai declarat, conform sursei citate, că „nu credem în declararea falimentului, întrucât interpretarea noastră este aceea că nu este permis de legislaţia în vigoare.”
„Subliniem faptul că regiile autonome se constituie şi funcţionează în baza Legii nr. 15/1990 privind transformarea întreprinderilor socialiste de stat în societăţi comerciale şi regii autonome – prin care anumite activităţi (cum ar fi distribuţia energiei termice, transportul public local) sunt extrase din circuitul comercial obişnuit, pentru a fi încredinţate regiilor autonome aflate sub autoritatea tutelară a primăriilor ori a consiliilor locale sau judeţene.
Prin acte normative succesive, cum ar fi OUG nr.30/1997, aceste regii autonome au fost transformate în societăţi naţionale sau companii naţionale, divizate în mai multe alte entităţi independente unele de altele.
Cu toate că funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară şi sunt proprietare ale bunurilor din patrimoniul propriu (art. 2 si art. 5 din Legea nr.15/1990), regiile autonome fac parte din sectorul public, fiind întreprinderi publice.
Regiile autonome au în patrimoniu, spre administrare, bunuri din domeniul public, utilizând, pentru “acoperirea eventualelor deficite” şi pentru finanţarea activităţii proprii, subvenţii de la b-ugetul central sau local (art. 9 din Legea nr.15/1990), iar activitatea acestora poate fi influenţată de stat prin credite cu dobânzi preferenţiale, comenzi de stat, subvenţii, impozite şi taxe (art. 43 alin.1 din Legea nr.15/1990).
Regiile autonome sunt, indubitabil, comercianţi, şi pot fi supuse procedurilor de insolvenţă (art. 3 din Legea insolvenţei nr.85/2014), însă nu pot fi supuse lichidării prin faliment, dat fiind regimul juridic special al acestora, precum şi faptul că exercită activităţi economice strategice la nivel naţional/local.
Având în vedere toate acestea, apreciem că insolvenţa regiei autonome nu va putea adopta decât calea reorganizării judiciare sau calea lichidării planificate. Dacă activitatea regiei autonome nu mai poate fi salvată prin reorganizare judiciară, lichidarea planificată este necesară pentru transferul ordonat al afacerii şi al bunurilor din patrimoniului regiei autonome către o altă întreprindere publică”, a declarat Gheorghe Piperea.
Decizia din aprilie a Tribunalului București în cazul RADET
În luna aprilie, Tribunalul Bucureşti a respins planul de reorganizare depus de RADET şi a dispus intrarea regiei bucureştene în faliment:
„Admite excepţia inadmisibilităţii addendumului la planul de reorganizare depus la data de 19.12.2018. Respinge ca inadmisibil addendumul la planul de reorganizare depus la data de 19.12.2018. Respinge ca neîntemeiată cererea de confirmare a planului de reorganizare al debitoarei RADET. În temeiul art. 145 alin. 1 lit. B teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei, dispune intrarea în faliment prin procedura generală a debitorului RADET. În temeiul art. 145 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei, ridică dreptul de administrare al debitorului şi dispune dizolvarea societăţii debitoare. Dispune sigilarea bunurilor din averea debitoarei în sarcina lichidatorului judiciar. Stabileşte termen de maxim 10 zile de la data notificării deschiderii procedurii falimentului de predare a gestiunii averii de la debitor către lichidator, împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate până la deschiderea procedurii. Dispune întocmirea şi predarea către lichidatorul judiciar, în termen de maxim 10 zile de la intrarea în faliment, a unei liste cuprinzând numele şi adresele creditorilor şi toate creanţele acestora, cu indicarea celor născute după data introducerii cererii de deschidere a procedurii.”
Tot atunci, instanţa a numit lichidator judiciar provizoriu: ROMINSOLV SPRL.
Reporter: George Costin
