Proiectul de regenerare la nivel metropolitan a râului Dâmbovița ajunge, din nou, pe masa Consiliului General al Municipiului București (CGMB).
Acesta presupune elaborarea și implementarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care să reglementeze intervențiile asupra coridorului râului, în contextul „numărului mare de autorități publice și instituții care au responsabilități și proiecte în legătură cu Dâmbovița”.
PUZ-ul ar urma să fie elaborat printr-un parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, menit să degreveze financiar autoritățile locale.
Update: Proiectul a fost adoptat cu 37 voturi pentru, 0 împotrivă și 10 abțineri.
Râul Dâmbovița este, în prezent, un canal segmentat de aproximativ 17 kilometri, în formă de cuvă complet betonată, astupat doar în zona Pieței Unirii.
„De-a lungul traseului, există zone cheie și clădiri de importanță arhitecturală care în prezent nu sunt valorificate: Lacul Morii, Institutele de Biologie, Universitatea Politehnica București, C.E.T. Grozăvești, Grădina Botanică, Opera Națională, Parcul lzvor, Centrul Vechi, Piața Unirii, Biblioteca Națională, Parcul Natural Văcărești, plus alte hub-uri și atracții ce sunt izolate”, se arată în proiectul de hotărâre.
Potrivit documentului, PUZ-ul va pune accent pe valorificarea potențialului râului, cu scopul transformării Dâmboviței într-un spațiu atractiv pentru locuitorii și vizitatorii Capitalei:
- „transformarea coridorul râului într-un element unificator al zonelor traversate și generator de activități de interes public prin reorganizarea circulațiilor, extinderea spațiilor plantate si revitalizarea spațiilor publice și a zonelor construite adiacente;
- nevoia de a crește reziliența la noile condiții datorate schimbărilor climatice;
- crearea de zone cu nivel scăzut de emisii si condiții pentru soluții bazate pe natură;
- asigurarea condițiilor de funcționare în siguranță a lucrărilor hidrotehnice și integrarea acestora în proiectele urbane;
- asigurarea coerenței amenajărilor spațiilor publice și a spațiilor cu acces public, în deplină concordanță cu o viziune de dezvoltare teritorială contemporană, cu valorificarea si protecția capitalului natural și construit, în beneficiul locuitorilor și vizitatorilor.”
PUZ-ul ar urma să fie elaborat printr-un partneriat între Primăria Municipiului București (PMB), Ministerul Dezvoltării și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB).
Deoarece sursa de finanțare indicată nu se referă la transferul sumelor către autoritățile locale, ci la realizarea achizițiilor publice direct de către instituția noastră și punerea la dispoziția autorităților locale a rezultatelor acestor proceduri, este necesară stabilirea unui cadru partenerial, pe baza unui protocol de parteneriat care să stabilească drepturile și obligațiile părților, inclusiv asumarea din partea partenerilor MDLPA a sprijinului în implementarea contractului, iar ulterior a utilizării rezultatelor.
Adresă MDLPA, 17.01.2023
Primul pas în proiectul regenerării Dâmboviței, după mai bine de 30 de ani de la betonarea făcută în comunism, a fost ca toți factorii implicați să se așeze la aceeași masă, așa cum a scris Buletin de București aici.
La începutul lunii mai a anului 2022, a fost format un grup tehnic cu reprezentanți din partea următoarelor instituții: Prefectura Municipiului București și a Județului Ilfov, Apele Române, Registrul Urbaniștilor din România, Inspectoratul în Construcții, Metrorex, Apa Nova, primăriile București, Chiajna, Popești-Leordeni, Glina, Ordinul Arhitecților și Asociația Ivan Patzaichin.
În 2013, Asociația Ivan Patzaichin Mila 23, fondată de celebrul canotor român şi arhitectul Teodor Frolu, a organizat, cu succes, pentru prima dată în istorie plimbări gratuite cu ambarcațiuni ușoare pe râul Dâmbovița, în preajma Bibliotecii Naționale.
„E nevoie de un plan integrat de refacere a Dâmboviței. Și când spun refacerea Dâmboviței, nu trebuie să ne gândim doar la marginea râului și la acel mic trotuar, trebuie o regândire totală a relației orașului cu Dâmbovița. Investițiile și deciziile sunt majore față de ce s-a făcut până acum, o spoială în stil românesc, adică am vopsit gardul și am pus niște floricele”, a declarat arhitectul Teodor Frolu, în cadrul documentarului “Paradox București: Cum va arăta Capitala în anul 2050?”.
Totuși, din pricina diferențelor de nivel și a stăvilarelor, planurile de exploatare după alte modele europene sunt limitate.
„Ea nu poate să devină un canal navigabil, cum poate multă lume și-ar imagina, dar poate să devină pe tronsoane, să poată să fie mult mai ușor accesibilă chiar și pentru ambarcațiuni ușoare, precum experimentul pe care l-am făcut noi de-a lungul anilor”, a mai spus Frolu.
Nu este prima dată când proiectul de regenerare a Râului Dâmbovița ajunge pe masa consilierilor locali. În trecut, fie a fost scos de pe ordinea de zi, fie a picat la vot.
