Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 5 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
FeaturedMediuȘtiri

Dâmbovița pietonală, cu trotuare deasupra apei, de la Izvor, la Unirii. Proiectul lui Nicușor Dan se suprapune peste planurile de regenerare pentru tronsonul Lacul Morii-Glina

436
Foto: Arhiva

Primarul general Nicușor Dan a anuțat că documentația pentru proiectul de pietonizare a unei părți din cursul Dâmboviței este aproape gata și că în perioada următoarea ar trebui să fie lansată licitația. Proiectul se suprapune peste un proiect major de regenerare la nivel metropolitan a întregului râu, de la Lacul Morii și până la ieșirea din Capitală, în zona Glina, care a fost retras de Nicușor Dan de pe ordinea de zi la ședința CGMB din 29 mai.

Dâmboviţa, între Unirii și Izvor, are o lungime de un kilometru şi jumătate. Trotuarul care acum are 2 metri va fi lățit cu încă 3 metri deasupra apei, pe nişte structuri care vor susţine un asfalt. Asta va permite să mergem şi pietonal, şi cu bicicleta, pe deasupra Dâmboviţei. Cu totul între cele două maluri Dâmbovița are undeva la 30 de metri, din care noi vom lua trei şi trei”, a explicat la Digi24, Nicușor Dan.

De asemena, proiectul se află într-o fază birocratică ce presupune eliberarea de avize inclusiv din partea celor de la Apele Române.

Există nişte reglementări care ţin de posibilitatea de inundaţii. Între momentrul în care noi avem avem actele şi autorizaţia, şi momentul execuţiei, trebuie să desfăşurăm procedura de achiziţie publică pe care eu estimez că o s-o facem 4-5 luni. Deci cam într-un an și jumătatea va fi gata”, a explicat Nicușor Dan.

Buturuga mică

Proiectul edilului general, anunțat de altfel încă din campania electorală, se suprapune peste unul amplu de regenerare urbană a întregului curs al Râului Dâmbovița.

Recent, Consiliul General a avut pe masă un parteneriat cu Executivul. Acesta era menit să grăbească “Planul Urbanistic Zonal: Regenerarea Ia nivel metropolitan a coridorului râului Dambovița – Plan 2050 și stabilirii zonei de reglementare PUZ ca zonă strategică de coordonare”.

De-a lungul traseului, există zone cheie și clădiri de importanță arhitecturală care în prezent nu sunt valorificate: Lacul Morii, Institutele de Biologie, Universitatea Politehnica București, C.E.T. Grozăvești, Grădina Botanică, Opera Națională, Parcul lzvor, Centrul Vechi, Piața Unirii, Biblioteca Națională, Parcul Natural Văcărești, plus alte hub-uri și atracții ce sunt izolate”, se arata în proiectul de hotărâre.

Proiectul a fost retras de pe ordinea de chiar de Primarul general, la începutul ședinței de luni, 29 mai: “Vom reveni cu o formă îmbunătățită“, a spus acesta.

Dâmbovița cu prea multe moașe

Primul pas în proiectul regenerării Dâmboviței, după mai bine de 30 de ani de la betonarea făcută în comunism, a fost ca toți factorii implicați să se așeze la aceeași masă: Apele Române, Registrul Urbaniștilor din România, Inspectoratul în Construcții, Metrorex, Apa Nova, primăriile București, Chiajna, Popești-Leordeni, Glina, Ordinul Arhitecților și Asociația Ivan Patzaichin.

În 2013, Asociația Ivan Patzaichin Mila 23, fondată de celebrul canotor român şi arhitectul Teodor Frolu, a organizat, cu succes, pentru prima dată în istorie plimbări gratuite cu ambarcațiuni ușoare pe râul Dâmbovița, în preajma Bibliotecii Naționale.

E nevoie de un plan integrat de refacere a Dâmboviței. Și când spun refacerea Dâmboviței, nu trebuie să ne gândim doar la marginea râului și la acel mic trotuar, trebuie o regândire totală a relației orașului cu Dâmbovița. Investițiile și deciziile sunt majore față de ce s-a făcut până acum, o spoială în stil românesc, adică am vopsit gardul și am pus niște floricele”, a declarat arhitectul Teodor Frolu, în cadrul documentarului “Paradox București: Cum va arăta Capitala în anul 2050?”.

YouTube video

Cu o denivelare de aproape 11 metri între zona de intrare în Capitală, de la Lacul Morii, si cea de ieșire de la Glina, reamenajarea Dâmboviţei înseamnă și lucrări hidrotehnice de anvergură. Mai ales că pe dedesubt, printr-o casetă de beton, este şi principala magistrală de canalizare a Bucureștiului.

CITEȘTE ȘI

scris de

Cătălin Doscaș

Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacţii de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. În prezent, are 37 de ani şi este reporter și redactor-șef Buletin de București.

%s cometariu

pe același subiect

Știri

„Timid”

FOTO: Ionuț Lepa

Palatul Parlamentului foto Catalin Dimache
ArticoleȘtiri

De ce este Palatul Parlamentului iluminat în roz şi bleu

Palatul Parlamentului va fi iluminat în roz şi bleu în serile de...

Numirea viceprimarilor de la S4. Cine vor fi adjuncţii lui Daniel Băluţă. FOTO de la depunerea jurământului
ArticolePoliticPrimărieȘtiri

Scandal pe numirea viceprimarilor Sectorului 4. Opoziţia cere amânarea votului

UPDATE: Votul nu a fost amânat, iar noii viceprimari ai Sectorului 4...