Primăria Generală, care deja întârzie aprobarea autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism ce sunt astăzi în administrarea sa, nu va face față unui număr de șase ori mai mare de documente, de care se ocupă acum primăriile de sector, este principalul argument al celor care se opun referendumului propus de Nicușor Dan nu este oportun.
De altfel, principalele reproșuri ale opozanților consultării publice au privit chestiunea centralizării aprobării autorizațiilor de construire.
Inclusiv cetățenii prezenți la ședința de Consiliu General al Municipiului București de luni, în care a fost aprobată consultarea publică pe chestiuni fiscale, autorizații de construire și combaterea consumului de droguri, au abordat doar tema documentelor de urbanism.
Referendumul va avea loc pe 24 noiembrie
Primarul Capitalei dorește să obțină, prin consultare publică, sprijinul bucureștenilor pentru mutarea controlului asupra cheltuielilor publice și a autorizațiilor de construire de la sectoare către Primăria Municipiului București și CGMB.
De asemenea, pe buletinul de vot a fost adăugată o a treia întrebare, propusă de grupul consilierilor generali ai PSD, privind combaterea traficului de droguri în București.
Consultarea bucureștenilor va avea loc pe 24 noiembrie, în ziua în care are loc și primul tur al alegerilor prezidențiale.
CITEȘTE ȘI: Referendumul lui Nicușor Dan, votat de CGMB. A fost introdusă și o a treia întrebare
„Câteva sute de avize de la Comisia de Circulația sunt blocate de câteva luni”
Consilierul general PNL Constantin Hazarian consideră că centralizarea aprobărilor pentru autorizațiile de construire va bloca și mai mult activitatea din domeniu din București.
„În acest mandat, Planul Urbanistic General a fost deblocat cu o întârziere de doi ani și jumătate, dar nu a fost finalizat. Ni s-a promis că în decembrie anul trecut va avea loc prima dezbatere pe acest proiect foarte important pentru Capitală, lucru care nu s-a întâmplat.
Avizele Comisiei Tehnice de Circulație sunt blocate de câteva luni de zile, s-au strâns deja câteva sute, atât pentru investiții publice cât și private. Registrul spațiilor verzi nu a fost finalizat, nici măcar nu știm în ce stadiu este.
Conform hotărârii 108/2021, Primăria București trebuia să afișeze pe site autorizațiile de construire aprobate. Nici acest lucru nu s-a întâmplat.
Și dumneavoastră vreți ca, prin acest referendum, să vă mărim atribuțiile pe această zonă de autorizare?”, a întrebat Constantin Hazarian.
Primarul general a răspuns că situația s-ar putea remedia dacă oamenii angajați în prezent la Primăriile de sector în direcțiile de urbanism ar trece la Primăria Capitalei.
„În mod evident, dacă acest referendum trece pe această întrebare și dacă Parlamentul, ulterior, confirmă voința bucureștenilor, toate direcțiile de urbanism de la cele șase primării de sector vor veni la Primăria Capitalei și în felul acesta rezolvăm deficitul de personal cu care ne confruntăm.
În acest mandat, prin mai multe acte normative de nivel superior, au fost blocate toate angajările. Avem un deficit de oameni la direcția urbanism. Am putut să facem concurs doar pe cele două poziții eliberate în 2024 și avem șase candidați pe aceste posturi.
Dacă puteam să scoatem șase posturi, puteam să grăbim aprobările”, a răspuns Nicușor Dan.
CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu susţine şi nu prea referendumul lui Nicuşor Dan. Răspunsul edilului general
„Zecile de mii de lucrări vor trebui să treacă printr-un singur arhitect șef, un singur secretar, un singur primar”
Consilierul general Dan Milea, de la USR, a menționat că a votat pentru organizarea referendumului, deși consideră că, în practică, va fi foarte dificilă administrarea de către o singură entitate a unui număr foarte mare de autorizații de construire.
„Din experiența mea de patru ani de lucru într-un serviciu de urbanism, cel din Sectorul 1, vă prezint câteva cifre: în fiecare an, la acest sector, care este de nivel mediu, se dau cam 1.000 de autorizații de construire și peste 1.500 de certificate de urbanism.
Anual trec prin registratură circa 20.000 de cereri, hârtii, hârtiuțe, dispoziții de șantier, schimbări de temă. Este un volum imens. Înmulțiți asta cu 7. Vorbim de zeci de mii de lucrări.
La Sectorul 1, pe organigramă sunt 35 de angajați, din care efectiv lucrează la aceste documente vreo 15.
Va trebui să fie înființată o nouă primărie care să se ocupe exclusiv de această problemă. Este destul de complicat, va fi o singură unitate administrativ-teritorială și zecile de mii de lucrări vor trebui să treacă printr-un singur arhitect-șef, un singur secretar, un singur primar.
Deci, trebuie gândită foarte bine. Dar cred că referendumul este necesar, pentru confirmarea politică a primarului”, a menționat Dan Milea.
Se opun referendumului pentru că este organizat fără dezbatere publică
Printre cei care se opun referendumului se numără și Alexandru Dumitrescu, care s-a recomandat ca avocat și reprezentantul Asociației pentru Dreptul Dezinformării și Asociația pentru Lupta împotriva Dezinformării.
„Proiectul pe care-l aveți în atenție acum este o fraudă la lege. Conceptul este definit de Înalta Curte de Casație și Justiție ca operațiunea prin care, la întocmirea unui act juridic, în scopul eludării normelor legale, sunt uzitate alte norme legale, prin deturnarea acestora din urmă de la scopurile sale inițiale.
Concret. Problemele care sunt puse în dezbatere, prin acest referendum, nu sunt probleme care să privească doar pe bucureșteni. Sunt probleme de interes național, pentru că vizează modificarea unor acte normative organice.
Ceea ce se face nu prin referendum, ci prin inițiativă legislativă”, a acuzat Alexandru Dumitrescu
Acesta, la fel ca și Alexandru Pânișoară, președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului, au acuzat faptul că nu a existat o dezbatere publică, în care experții și cetățenii să intervină pe chestiunea organizării referendumului.
„Acest proiect nu a fost pus în dezbatere publică, cum cere legea. Fundamentarea care ar trebui să stea la baza oricărui act lipsește aici. Avem doar niște opinii generale, fără studiu de impact sau de o evaluare a noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților oamenilor”, a menționat Alexandru Dumitrescu.
Cei care se opun referendumului și Codul administrativ
„Lipsește, pe de o parte, dezbaterea publică și, pe de altă parte, administrația publică locală, respectiv primarul, secretarul și arhitectul șef, nu are capacitatea de a răspunde în termenele legale cu privire la toate cererile de emitere a autorizațiilor de construire din București.
În plus, organizarea referendumului încalcă Codul administrativ, care spune foarte clar că autoritățile locale pot organiza referendumuri doar pentru chestiuni de interes local, nu pentru modificarea unor legi.
Legile pe care doriți să le modificați au impact național. Chiar dacă azi doar Bucureștiul are subdiviziuni administrativ-teritoriale, nu înseamnă că nu vor avea și alte orașe, cu timpul, astfel de diviziuni.
Și atunci înseamnă că se vor aplica aceleași reguli decise prin acest referendum.
Simpla aprobare a unui PUG, chiar și cu viziunea lui Nicușor Dan, ar fi obligat pe toată lumea să se subordoneze acestor reguli și nu mai eram în situația de a ne zbate acum să blocăm o autorizație pe cale administrativă”, a precizat Alexandru Pânișoară.
