Prevenim, nu suferim. Mersul cu STB-ul, în Capitală, este o adevărată poveste. Poveștile de amor, cele casnice, din parcuri și cinematografe sunt, câteodată, pe cât de enervante, pe atât de hazlii. Însă, când poveștile implică și consumul de droguri, devin tragice.
Începutul școlii a adus mai mulți călători, cu mijloacele de transport în comun. Printre ei, și copii. Cele mai multe dintre poveștile lor rămân la stadiul de amuzament.
Situația se schimbă însă, când în STB apar seringile, pe lângă hârtii și sticle cu suc. O poză, de pe linia lui 139, trimisă de un copil generație alfa, al meu, întâmplător, îți dă lumea peste cap.
Reacțiile sunt diferite: furie, îngrijorare, teamă. Pentru că încep explicațiile, pe diferite tonuri. Și încep și întrebările. Ale copilului, către părinte! Ale părintelui, către stat!
Generațiile X, Y, Z și drogurile, cele de toate zilele
În ultimii ani, consumul de droguri face ravagii, mai ales în rândul tinerilor. Și, mai nou, în rândul copiilor. Mai ușoare, mai grele, mai ieftine sau mai scumpe, drogurile sunt un miraj, pentru toate vârstele. Indiferent că sunt luate în cunoștință de cauză sau nu, inevitabil duc la dependență și moarte. Instituțiile abilitate atrag atenția, din ce în ce mai vocal, asupra prevenției, în primul rând. Dacă prevenim, nu suferim!
Un raport al Agenției Naționale Antidrog, de anul trecut, făcea o analiză a consumului de droguri, pentru anul 2022.
De exemplu, la nivel regional, „indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti/ Ilfov”. Deci, la noi în ogradă! Iar poza de mai sus este, probabil, una dintre multele care au rămas nefăcute.
Iar consumul este de-avalma, la toate vârstele. Probabil că nici specialiștii nu mai știu ce să creadă și cum să facă toate calculele.
10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP). Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).
ANA a făcut studii și asupra prevalenței, de-a lungul vieții, a consumului de droguri ilicite, pe tipuri de droguri. Mai mult, ne furnizează date și pe categorii de gen și vârstă.
„Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară”.
Tot specialiștii de la Agenția Națională Antidrog ne spun că, în ultimii ani, nevoia de validare, ca indivizi, ne determină să consumăm droguri. Pe românește, suntem mai tari, cu aburii drogului, în nas? Sau în vene, după caz?
CITEȘTE ȘI: Cartierele din Capitală unde la fiecare scară de bloc există cel puțin un consumator de droguri
Prevenim, nu suferim
Ca jurnalist și, apoi, ca părinte, cred cu tărie, că prevenția începe de acasă. Însă consumul de droguri este, din păcate, un subiect tabu, în continuare. Ca și sexul! Din categoria nu vorbim, nu se întâmplă. Dar sexul chiar trebuie să se întâmple! Poate da dependență, dar nu duce la moarte!
Ne uităm, împreună cu odraslele, la tot felul de filme cu droguri, rețele de traficați de prafuri, seruri și carne vie.. Și e ca în poezia cu piticul și ibricul: „vai, vai, ce păcat! în ibric s-a înecat!”
Iar școala este o picătură într-un ocean. Degeaba se fac campanii și tot felul de informări, pe la clase. O dată ce oamenii ăia, cu carte, au plecat, subiectul este dat uitării. Tot felul de opționale și materii fără sens, îi iau locul iar consumul de droguri își vede, liniștit, de treabă. La umbra statului, a școlii și a familiei. Din ignoranță, rușine sau prostie!
Mai departe de școală, instituțiile care se presupune că ne protejează, habar nu au de cum să gestioneze situațiile și în multe cazuri (văzute), trec cu vederea tot felul de comportamente, îngrijorătoare. Știți agenții de pază, de pe lângă școli? Vă inspiră încredere?
2 Mai, drumul spre moarte
Și, pentru că vorbeam despre familie, am fost cu toții șocați de cazul de la 2 Mai. Un consumator de droguri, protejat de familie. Un consumator de droguri care omoară doi oameni, din cauza acestui flagel. Apoi, doi părinți care încearcă să-și scape băiatul, de lege. Și alți patru, care plâng, la două morminte.
Ne revoltăm în fața televizoarelor, că procesul se tot amâna și tot mai mulți dintre noi tragem concluzia: „o să scape, nepedepsit!” Pentru că legea, familia, statul sunt șmecheri!
Consumatorul de droguri este un om bolnav, ca și alcoolicul. Din păcate, toți putem ajunge în situații limită. Iar dacă informațiile și ajutorul nu ajung la noi, de la vârste fragede, linia către consum și dependență este extrem de subțire și poate fi trecută, într-o clipă. Și să avem și părinți, normali la cap, care nu se feresc să vorbească deschis despre droguri, prostituție, crime și alte orori, cu care trăim, zi de zi. O școală care să facă educație pentru copii, nu pentru părinți! Și legi, în favoare noastră!
Probabil că am 1‑0, până acum! Mi s-a trimis poza și nu mi s-a ascuns situația, semn că înțelege mult mai mult decât aș fi înțeles eu la vârsta lui. Sper ca scorul să crească, în favoarea prevenției și a luptei cu moartea.
*Grafică realizată de generatorul DALL-E, un program de inteligență artificială care creează imagini din texte cu descrieri.
