Poluarea continuă să rămână o constantă în viețile bucureștenilor, însă infrastructura monitorizării calității aerului se dezvoltă de la an la an. Deși nivelul mediu de poluare este mai scăzut decât cel din anul 2022, Bucureștiul nu stă bine. În urma ultimului Raport despre calitatea aerului din Capitală pentru anul 2023, realizat de Ecopolis, Buletin de București a comparat datele acestuia cu penultimul raport al aceleași asociații, care acoperea anii 2021 și 2022.
Raportul precedent a acoperit anii 2021 și 2022 și a analizat și informațiile care existau de mai mult timp. De altfel, până în anii trecuți au existat puțini senzori la nivelul Capitalei.
Pentru 2021, Ecopolis a analizat, pe lângă proprii senzori, 8 dintre stațiile Agenției Naționalede Protecția Mediului. Dintre cele 8 stații studiate, cumulat, cele pentru poluarea cu PM10 au avut 348 de zile de nefuncționare, existând sincope și la majoritatea celorlalți senzori. Aerlive a colectat informații de la 28 de senzori în același an.
În timp ce se ANPM raporta că numai există depășiri ale limitelor legale pentru poluarea cu PM10, monitorizarea independentă derulată de Aerlive a scos în evidență depășiri atât pentru 2021 cât și pentru 2022. Pe lângă funcționalitatea senzorilor, diferențele se produc și de pe urma unei metode diferită de analiză a datelor.
Potrivit senzorilor platformei independente Aerlive.ro, în 2021 nu s-a înregistrat nicio depășire a VL (valorii limită) până în luna septembrie, iar în perioada octombrie-decembrie, valorile concentrațiilor medii zilnice au fost de până la 5 ori mai mari față de valoarea limită (25 ug/m3).
Același „trend” s-a păstrat și în 2022 și în 2023: Lunile de iarnă sunt cele care prezintă cele mai ridicate niveluri de PM2.5, gradul de poluare fiind, în general, mai ridicat în lunile reci. În 2021 și 2022, vârful a fost atins prin luna februarie.
În 2023, vârful a fost în timpul sărbătorilor, 24 și 31 decembrie. În aceste zile, periferia orașului este cea mai expusă, cu media zilnică ce depășește chiar și cu 400% valoare maximă admisă ca medie anuală, conform legii:
În anul 2023, după multe proiecte și parteneriate care au facilitat instalarea mai multor senzori, rețeaua colectează date de la 120 de senzori de monitorizare, în București și localități limfotrofe – în prezent, este posibilă o analiză mult mai amănunțită și mai țintită.
Poluarea și gradul de poluare din jurul școlilor
În anii precedenți, 2021 și 2022, școala „campioană” la nivelul mediu de poluare atins era Școala G. Călinescu. În 2021 a fost și școala al cărei senzor a înregistrat cele mai multe depășiri zilnice ale valorii maxim admise, 64. Școala în zona căreia nivelul de poluare era depășit în cele mai multe zile din an era, în 2022, Școala generală nr. 163, cu 69 de depășiri.
Un lucru rămâne constant, fie că senzorul este chiar la școală, fie în vecinătatea ei, se înregistrează depășiri peste limita legală: „Toți cei 27 de senzori de monitorizare aflate în vecinătatea școlilor din București înregistrează depășiri ale valorii limită pentru PM10,” potrivit raportului Ecopolis 2021.
Senzorii din jurul instituțiilor de învățământ cu peste 50 de depășiri: Școala 279, Liceul Tudor Vladimirescu, Școala 163, Școala Iancului, Școala 93, etc.
- Școala G. Călinescu: – medii zilnice, pentru poluarea cu PM2,5 de până la 150 ug/m3, de șase ori mai mult decât valoare limită maximă pentru media anuală de (25 ug/m3)
- Școala generală nr. 163, „reprezentată” prin senzorul „Calea Giulești” a avut, în schimb, cele mai multe depășiri ale valorii limită, 69.
Pe total, numărul de depășiri al valorii limită crește semnificativ față de anul 2021, în 2022:
2023
În 2023, „poluarea” a fost calculată în funcție de media anuală a fiecărei școli, în loc de media zilnică, față de valoarea maximă admisă a limitei anuale: 29/30 școli monitorizate au media anuală mai mare decât valoarea maximă admisă (valorile zilnice fiind și de 7 ori mai mari – Limita de 50 μg/m3 a fost depășită în 45 de zile din cele 9 luni în care senzorii au fost monitorizați.
Pe primele locuri se află școlile 160, 131 și 161, iar singura școală unde media anuală nu depășește valoarea maximă admisă este Grădinița 205. Școala G. Călinescu a ajuns pe locul 6:
Dioxid de azot (NO2) – date aproape inexistente în anii precedenți
Reglementările legale, prevăd următoarele limite pentru oxizi de azot.
- 400 ug/m3 – măsurat timp de 3 ore consecutiv – prag de alertă
- 200 ug/m3 NO2 – valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane
- 40 ug/m3 NO2 – valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane, care este și valoarea limită anuală maxim legală
- 30 ug/m3 NOx – nivel critic pentru protecția vegetație
2021-2022
Cele mai mari valori medii anuale au fost înregistrate la stația B6, de la Cercul Militar și B3, Mihai Bravu, fiind de 45-50 ug/m3. Începând cu B5, Drumul Taberei, cu o valoare media anuală de 35 ug/m3, restul sunt sub limita legală, cea mai mică valoare anuală regăsindu-se la B8, Balotești, de numai 10 ug/m3.
2023
64 de filtre de laborator care au captat NO2 în perioada 21 ianuarie 2023 – 21 februarie 2023 au fost instalate de Asociația Ecopolis împreună cu Asociația 2Celsius, realizând astfel monitorizare independentă pentru dioxidul de azot (NO2).
În peste jumătate dintre cele 65 de locații au fost înregistrate valori peste media anuală admisă, de 40 ug/m3, atingând până la 56 ug/m3, în zona Banu Manta:
Cea mai poluată stație de metrou este stația Ștefan cel Mare, din punctul de vedere al concentrațiilor de NO2.
Analiza raportului pentru 2023 poate fi găsită aici.
