În seara de 7 ianuarie valorile măsurate de senzorii montați în cadru proiectului aerlive.ro au depășit de până la 17 ori limitele admise de Organizația Mondială de Sănătate, iar, în majoritatea Bucureștiului, cetățenii s-au plâns pe rețelele de socializare de un miros neplăcut, în special comparat cu mirosul de „cauciuc ars”. Valori înregistrate și de PM10 291μg/m3 și PM2.5 252 μg/m3, în condițiile în care cele recomandate de OMS sunt de 45 μg/m3, respectiv 15 μg/m3.
Ce înseamnă aceste valori?
Senzorii pe care aceste site-uri îi monitorizează măsoară particulele de praf în suspensie de 2,5 microni (PM2.5) și de 10 microni (PM10), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de azot (NO2) și dioxidul de sulf (SO2). Măsurătorile sunt completate cu informații despre temperatură, umiditate și presiune atmosferică, provenite dintr-un servicu terț de furnizare a datelor meteo.
Cu cât particulele sunt mai mici, cu atât acestea pătrund mai ușor în plămâni. De exemplu, prin țesătura celor trei straturi ale unei măsti chirurgicale, aceste particule pot să treacă, o mască chirurgicală putând opri, în medie, particulele de la 3 microni în sus.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în fiecare an, 7 milioane de oameni mor ca urmare a poluării aerului. OMS emite recomandări cu limitele cantității de particule poluante ce nu afectează sănătatea. Ultimele recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății privind nivelurile acestor indici (Air Quality Guidelines) sunt următoarele:
Despre poluarea din seara zilei de 7 decembrie
Octavian Berceanu, fostul şef al Gărzii de Mediu, a explicat în baza istoricului valorilor din seara de 7 spre 8 decembrie, că acest „val” de poluarea în Capitală a venit dinspre Ilfov, cu „praf și fum, foarte mult fum”.
„Poluarea din București vine din Ilfov.
Centrul Bucureștiul este mai cald cu pana la 10 grade fațăe Ilfov, imediat dupa ce apune soarele. Centrul e ca o sobă. Aerul cald provine de la betoanele, asfaltul și locuințele încălzite. Ca intr-o casă, aerul cald se ridică repede din centru, ca un mic ciclon și trage cu putere aerul rece din împrejurimi. Aerul absorbit cu sete, din periferie aduce și poluarea, cu praf și fum. Foarte mult fum!
În succesiunea celor patru momente orare ale stației naționale de la Voluntari, corelată cu ceilalți senzori, se se vede clar cum Ilfovul devine poluat excesiv iar această poluare înaintează imediat spre Bucuresțiul, după apunerea soarelui”, a explicat acesta pe pagina sa de Facebook.
Problema Poluării în România
Cercetătorii din cadrul raportului proiectului ce este și în spatele aerlive.ro, au estimat că 5% din poluarea cu PM10 din București provine din arderi. În total, conform datelor ISU București Ilfov, au fost arse peste 870 de tone deșeuri în oraș și localitățile ilfovene.
Tot conform lui Octavian Berceanu, într-un interviu acordat Europei Libere în data de 15 semptembrie 2021, înainte să fie demis din conducerea Gărzii de Mediu, a spus că infracționalitatea din domeniul mediului concurează sau chiar o întrece pe cea din domeniul economic, și că nu avem suficiente persoane cu putere juridică specializate în așa ceva.
„(…)Garda nu o să rezolve foarte mult dacă nu avem și alte instituții foarte bine implicate. Mă refer la DIICOT, DNA, Parchete. Nu avem procurori sau judecători specializați pe mediu. Infracționalitatea de mediu concurează probabil cu cea economică, sau chiar mai mult, pentru că infracționalitatea de mediu o regăsim și la persoanele fizice. De la aruncatul gunoiului aiurea pe câmp, care constituie infracțiune, la deversatul vidanjei sau a fosei din curte într-un râu, la incinerarea neavizată a deșeurilor pe câmp, la deșeurile pe care le ardem undeva în curte, în spate, care poluează foarte mult și care constituie o contravenție.”
Ce se poate face?
Primăria Sectorului 1 invită locuitorii să le semnaleze la adresa primăriei dacă aerul devine irespirabil. De asemenea, se pot face sesizări și prin compltarea unui formular pe aerars.ro/sesizare.
Sesizările se pot face și direct, pe adresa pusă la dispoziție de Garda Națională de Mediu, gnm.ro/contact.php, unde, pe lângă o scurtă descriere a locului, timpului și problemei, se pot încărca, de asemenea, poze (poluare vizibilă sau capturi de ecran ale siteurilor de monitorizare a senzorilor de poluare). De asemenea, la această adresă, se găsesc datele de contact ale tuturor comisariatelor Gărzii de Mediu din România.