Pe gardul Cireșarilor. Ce?! Ce mama dracului caută Pacepa acolo?

Cristian Tudor Popescu

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a semnalat, seara trecută, printr-o postare, pe pagina sa de Facebook, existența unor panouri în fața parcului Cireșarii, care prezentau trei personaje controversate ale epocii Ceaușescu – fostul șef al Securității, Ion Mihai Pacepa; romancierul Eugen Barbu și fostul secretar general al Partidului Comunist din România, Ștefan Foriș. Pe panouri apărea și sigla unui ONG – Părinți de cireșari. Jurnalistul a cerut autorităților să le dea jos și a amenințat că, în caz contrar o va face singur. Panourile au fost demontate, astăzi, în urma unei dispoziții a primarului sectorului 1, Clotilde Armand. Reprezentanți ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) s-au deplasat la fața locului și au criticat afișarea celor trei personalități.

„Trec pe lângă vechiul parc al Copiilor, „Cireșarii”, din sectorul 1, oarecum renovat în ultimele luni și redeschis după îndelungi pertractări între ministerul Educației și Primăria sect. 1. Ceva îmi zgârie colțul ochiului: Ion Mihai Pacepa, cu poză. Pe gardul Cireșarilor. Ce?! Ce mama dracului caută Pacepa acolo?”, a scris CTP pe Facebook.

Descrierile pozelor nu ne spun ce efecte au avut acțiunile fostului general de Securitate, Ion Pacepa: „Despre Pacepa ni se spune: <<În 1936, tatăl generalului de Securitate Ion Mihai Pacepa a construit în str. Vasile Gherghel nr. 93 o casă cu două etaje – un etaj pentru domnia sa (sic!) și unul pentru fiu. Statul român i-a confiscat proprietățile lui I.M. Pacepa și l-a condamnat la moarte în contumacie. Pacepa a fost cel mai înalt oficial al Pactului de la Varșovia care a trecut de partea Occidentului, care timp de 11 ani, până în 1989, a contribuit substanțial la neutralizarea acțiunilor de spionaj și de diversiune îndreptate împotriva NATO și a Uniunii Europene>>”, a adăugat jurnalistul.

Același lucru putea fi observat și în descrierea lui Eugen Barbu, care este menționat doar ca autor al romanului „Groapa”. „Niciun cuvânt despre faptul că Barbu a fost tartorul propagandei național-socialiste a lui Ceaușescu, antioccidental feroce și portavoce a Securității”, continuă CTP.

Chiar dacă la Ștefan Foriș au ales să scrie „politică cu ranga”, jurnalistul s-a arătat indignat și spunea că nu vede ce exemplu bun ar putea transmite copiilor un „bolșevic beznicios”:

„Personaj foarte puțin cunoscut publicului larg, secretar general al PCR, omorât cu ranga de comuniștii lui. Așa e și scris: <<Ștefan Foriș – politică cu ranga>>. Ce treabă au copiii cu acest bolșevic beznicios, ce să înțeleagă din prezența lui în parcul lor? Să-l ia drept tată spiritual?”.

Între timp, Clotilde Armand a lăsat un comentariu la postare în care spune că Primăria Sectorului 1 nu și-a dat acordul pentru afișarea acelor imagini. Edilul crede că ar fi vorba de ministerul Educației și a spus că Poliția Locală va face verificări. Ulterior, pozele au fost date jos.

CTP a revenit cu o postare în care aprecia rapiditatea și receptivitatea cu care a acționat Primăria. Totuși, jurnalistul speră să fie comunicate rezultatele anchetei promise de către Armand și să răspundă cineva pentru afișarea pozelor.

Asociația Părinți de Cireșari a făcut public un punct de vedere, după toate reacțiile din spațiul public, în care reprezentanții declară că unicul scop al pozelor era informarea copiilor referitor la trecutul cartierului. Asta scrie și în captura de ecran, pe care ne-a comunicat-o Elena Lucaci, în care solicitau avizul Primăriei pentru eveniment.

Cofondatoarea Asociației Părinți de Cireșari, Elena Lucaci, a declarat, pentru Buletin de București, că „Autorizația a fost din partea PMB, autorizând întreg evenimentul stradal. A fost un eveniment mare, în două zile”.

În descrierea evenimentului și a expoziției nu se specifică exact că vor fi afișate cele trei poze și descrieri. Însă, Lucaci spune că a cerut acordul verbal pentru a agăța afișele de la fostul director al Clubului Copiilor.

Sursă foto: Elena Lucaci

„Asociația Părinți de Cireșari nu este specializată în istoria comunismului și nici nu își propune să fie, iar dacă anumite nuanțe și aspecte istorice din acele afișe sunt greșite sau perfectibile, atunci îi invităm pe experții în domeniu, cum este domnul Popescu, să ne sprijine pe viitor în realizarea lor. Este ușor să criticăm, să ne indignăm și să cerem să fie dat jos, când am putea în schimb să întindem o mână de ajutor, mai ales dacă suntem parte a cartierului, a comunității și buni cunoscători ai acelui domeniu”, explică reprezentanții Asociației pe pagina lor de Facebook.

O postare de pe pagina de Facebook a IICCMER critică afișarea fotografiilor și spune că astfel de acte de ignoranță memorialistică pot cauza confuzie în spațiul public. Președinta Asociației Părinții Cireșari le-a trimis un mesaj în care și-a cerut scuze și a sugerat o întâlnire cu experții instituției prin care să stabilească o metodă corectă de a-i învăța pe copii despre trecut.

Cine au fost Ion Mihai Pacepa, Eugen Barbu și Ștefan Foriș?

Fost general în Securitate și jurnalist român, Pacepa a fugit în Statele Unite în 1978 și apoi a fost acuzat de spionaj în favoarea americanilor de către regimul comunist. Gestul său, acela de a pleca în străinătate, a fost catalogat de către cercetători drept o lovitură pentru regimul comunist, potrivit Europa Liberă.

În fotografie: Ion Mihai Pacepa; Sursă: Wikipedia

De-a lungul timpului, lumea a dezbătut foarte mult dacă Pacepa a fost un erou sau un trădător. Pe plan extern, el a reușit să decredibilizeze imaginea lui Nicolae Ceaușescu, iar pe plan intern s-au produs multe schimbări în ceea ce privește organizarea Departamentului Securității Statului (DSS). Controlul a devenit mult mai strict, adaugă publicația Europa Liberă.

În septembrie 1978, regimul ceaușist i-a dat două condamnări la moarte, în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare și au încercat să îl asasineze. În anii ’80, Securitatea i-a oferit teroristului Ilici Ramirez Sanchez un milion de dolari pentru a-l omorî pe general în SUA.

Cu toate acestea, el nu a fost găsit, iar în 1999 Curtea Supremă a României anula condamnările la moarte ale lui Pacepa și ordona repunerea sa în gradul de general și restituirea bunurilor ce i-au fost confiscate de Securitate. A murit anul trecut, în SUA, în urma infectării cu COVID-19.

Eugen Barbu a fost un membru corespondent al Academiei Române, jurnalist, pamfletar, romancier, dar și un personaj controversat din cauza legăturilor sale cu regimul comunist, acuzațiilor de plagiat și antisemitism.

În fotografie: Eugen Barbu; Sursă: Wikipedia

În 1969, Barbu a fost ales membru supleant al CC al PCR. 16 ani mai târziu, el devine deputat în Marea Adunare Națională. A criticat intelectualii care au părăsit țara și a avut o atitudine dură la adresa lor.

Politicianul a pus bazele partidului naționalist România Mare, alături de Vadim Tudor. A reprezentat partidul în Parlament în perioada 1992 – 1996.

Ștefan Foriș a fost un jurnalist și activist comunist român. În 1921 aderă la PCR și a fost redactor la două reviste de stânga. A fost condamnat la închisoare în 1928 și a fugit în URSS pentru a se ascunde. S-a întors în țară în 1930 și a ispășit o parte din pedeapsă în închisoare.

În fotografie: Ștefan Foriș; Sursa: Wikipedia

Ulterior, a fost înlăturat de la conducerea partidului în 1944, după care a fost acuzat de trădare. Foriș a fost omorât în 1946 de Gheorghe Pintilie și șoferul său D. Neciu, care a fost complice. El a fost lovit cu ranga de cei doi și a fost ucis.

Sursă foto cover: Facebook CTP

(Visited 238 times, 1 visits today)