Palatul Telefoanelor, monument istoric de pe Calea Victoriei, devine parte din sediul central al Orange România, alături de clădirea Tandem de pe strada Matei Millo. După lucrări de modernizare care au costat peste 7 milioane de euro, Palatul Telefoanelor se redeschide.
În perioada 1995-2001, Palatul Telefoanelor a fost supus unor ample lucrări de consolidare.
Din 2018, clădirea a intrat într-o nouă etapă de lucrări de construcție, incluzând consolidări structurale suplimentare și modernizări necesare pentru adaptarea la normele actuale de rezistență și securitate la incendiu.
Lucrările au fost finalizate în 2024, iar valoarea totală a investiției se ridică la peste 7 milioane de euro, conform Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente.
Istoria ne obligă să inovăm pentru a marca noi succese aici, în locul unde telecomunicațiile au determinat schimbarea și modernizarea României.
Julien Ducarroz, CEO Orange Romania
Construită între 1931 și 1933, clădirea în stil Art Deco a fost proiectată de arhitectul american Louis Seabury Weeks și realizată cu implicarea arhitectului român Edmond Van Saanen-Algi.
Palatul Telefoanelor avea la acea vreme o înălțime de 52 de metri, fiind considerat un “zgârie-nori” al Bucureștiului. În perioada 1940-1946, clădirea a fost extinsă și supraetajată, adăugându-se două etaje și o extindere pe latura Matei Millo – Ion Oteteleșanu.
Palatul Telefoanelor este inclus pe Lista Monumentelor Istorice ale Municipiului București și face parte din Zona Protejată 16 „Strada simbol a orașului – Calea Victoriei”.
Zona beneficiază de protecție maximă, incluzând valori arhitecturale, urbanistice și de mediu natural.
CITEȘTE ȘI: Microcentralele menite să ajute sistemul de termoficare, rămase pe „lista de cumpărături”. PMB nu are bani
Hanul Solacolu pus în siguranţă. Istoria unei clădiri istorice
În primăvara acestui an, Primăria Capitalei anunța că Hanul Solacolu, clădire monument istoric situată pe Calea Moșilor nr. 134-134A, va fi pus în siguranță.
Hanul, aflat pe Calea Moșilor nr. 134-134A, a intrat în posesia Primăriei Capitalei în 2022, după cum a mai arătat Buletin de București, iar de atunci clădirea a fost gândită drept un potențial spațiu cultural pentru locuitorii Capitalei.
Imobilul este considerat un monument istoric, inițial a fost prima fabrică de paste făinoase din București. Tot în aceeași perioadă, la parterul clădirii, pe fațada exterioară erau prăvălii și se conecta cu zonele comerciale importante din Capitală, cu Calea Moșilor și Pdul Târgul de Afară.
Hanul Solacolu a fost construit în 1859, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul. A servit ca adăpost pentru călători până după cel de Al Doilea Război Mondial. În timpul conflictului a fost grav afectat de un incendiu, iar în era comunistă, camerele au servit locuitorilor în regim de închiriere.
Cazul Hanului Solcaolu nu este o raritate în Bucureștiul anului 2022. Multe dintre clădirile Capitalei, unele monument istoric, au fațade deteriorate sau sunt chiar aproape de ruinare. Administrația locală nu a găsit, încă, nicio soluție pentru a le salva.
O varianta ar fi o „lege a fațadelor”, după modelul din Oradea, care să prevadă și posibilitatea ca Primăria să poată acoperi o parte din costurile de renovare, dar si varianta de a amenda proprietarii care împiedică acest proces. Momentan, această lege a fațadelor este doar în faza de discuții.
CITEŞTE ŞI: FOTO | Primăria Capitalei vrea să transforme Hanul Solacolu într-un spațiu cultural
