O femeie de 49 de ani din Otopeni a fost ucisă, pe 17 iulie, în propria casă, în timpul unei furtuni violente. Un acoperiș, smuls de vânt, de pe o clădire vecină i-a străpuns geamurile locuinței și a omorât-o în propriul pat. Fiul adolescent se afla în casă.
Autoritățile au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, însă la peste două luni de la tragedie, încă se efectuează cercetări.
Mai mult, Primăria Otopeni a refuzat să transmită o listă a clădirilor afectate de furtună, deși Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a cerut-o prin Consiliul Județean Ilfov, în vederea declanșării unor inspecții tehnice care să evalueze cât de sigure sunt acoperișurile, adiacente, rămase pe loc.
Un dosar penal, informații publice refuzate
La solicitarea Buletin de București cu privire la ancheta declanșată ulterior probelor ridicate de criminaliști în dimineața zilei de 18 iulie, Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov (IPJ Ilfov) a transmis un răspuns laconic.
Poliția a confirmat doar deschiderea unui dosar penal pentru ucidere din culpă, dar și că investigația este coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea. Nu este clar dacă sunt cercetate persoane sau fapte.
Orice alte detalii solicitate au fost refuzate de IPJ, cu invocarea Legii 544/2001, care exceptează de la accesul public informațiile legate de anchetele penale care pot periclita rezultatul.
Această scurtă confirmare vine la aproape 30 de zile de la solicitarea inițială a redacției.
Primăria a mușamalizat dezastrul. Cum a fost o femeie ucisă în casă
În ciuda tragediei, Primăria Otopeni a negat indirect că ar exista clădiri afectate de furtună, inclusiv în toate comunicările publice ale primarului Silviu Gheorghe(PNL) pe tema pagubelor produse în localitatea pe care o administrează.
Răspunsul CJ Ilfov la o solicitare anterioară a Buletin de București a arătat că nicio primărie din Ilfov, inclusiv Otopeni, nu a raportat vreo pagubă, cu toate că Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a solicitat o centralizare a imobilelor avariate, la scurt timp după o cerere de informaţii publice transmisă de BdB.
La rândul său, ISC a aratăt că un deficit de personal în teren justifică cererea de a primi de la autoritățile locale o listă cu clădirile afectate.
Evenimentul fatal a avut loc pe 17 iulie, când acoperișul unui bloc nou de pe strada Maramureș s-a desprins și a lovit un imobil vecin.
Fragmentele de tablă și lemn au pătruns în apartamentul de la etajul cinci a unui bloc de vis-a-vis, şi a provocat moartea femeii.
Trei săptămâni mai târziu, ISC a transmis la solicitarea Buletin de București că blocul fusese autorizat în 2018 și verificat în 2020, iar recepția lucrărilor s-ar fi făcut cu toate documentele în regulă.
De asemenea, ISC a transmis că potrivit legii 10/1995, responsabilitatea pentru calitatea lucrărilor revine dezvoltatorului și a tuturor celor implicați din direcțiile de specialitate ale primăriei, în special a primarului, care a autorizat inițial clădirea „care a ucis”.
Aceștia răspund pentru orice vicii ascunse, timp de 10 ani de la recepție, iar pentru viciile structurale – pe toată durata de viață a imobilului.
Liniștea birocratică din Otopeni care ucide
Mușamalizarea de la Otopeni ridică o întrebare gravă: câte alte imobile, ridicate pe repede înainte și recepționate doar pe hârtie, reprezintă bombe cu ceas deasupra capetelor locuitorilor, în urma furtunii din 17 iulie?
Reporterii Buletin de București au solicitat Primăriei Otopeni informații despre solicitarea ISC, lista cu imobile afectate și cauzele desprinderii acoperișurilor. Instituția nu a transmis niciun răspuns nici după două luni de la solicitare.
Între timp, Buletin de București s-a adresat și Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea cu privire la stadiul dosarului penal deschis în urma uciderii „din culpă” a femeii din Otopeni.
Mansardele „turcești”: Cine a construit „arma crimei”?
Acoperișul care a provocat tragedia provine de la mansarda unui bloc cu două nivele, parte a unui complex de trei imobile construite pe loturi de câte 240 de metri pătrați.
Documentele consultate de Buletin de București arată că intabularea celor trei clădiri a fost realizată de firma turcească Otzekler Ro SRL.
Înființată în mai 2018, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de peste trei milioane de lei la finalul anului 2024 și are 18 angajați. Administratorul firmei este Ozdemir Latif, cetățean turc.
Societatea a fost fondată în România de firma SOZTEKLER INSAAT SANAYI VE TICARET LIMITED SIRKETIZ, cu sediul în Turcia.
Autorizația de construcție, emisă de Primăria Otopeni pentru imobilele P+2+M, a fost solicitată de o altă companie: Rain Procolor SRL.
Aceasta, înființată în 2010 de Cetin Rafet, un alt cetățean turc, este administrată din 2020 de Iulia Dragomir, cetățean român. Cifra de afaceri a Rain Procolor SRL a depășit două milioane de lei în 2024, având doar doi angajați.
