Furtul Coifului de aur de la Coțofenești și a trei brățări dacice la Muzeul Drents din Olanda a stârnit furia opiniei publice din România. Multe voci au condamnat faptul că autoritățile din România au scos din țară, pentru expoziție, piesele originale și s-a întrebat de ce nu au fost trimise copii. Buletin de București a obținut un răspuns la această întrebare „Original sau copie” de la doi specialiști din Capitală.
„O să vă dau un exemplu foarte simplu: dacă mergem la un concert, ce am vrea să vedem pe scenă, o boxă sau artistul? Dacă mergem la teatru, vrem să vedem niște manechine și să auzim în căști ce spun actorii de acasă sau vrem să îi vedem chiar pe ei?
Este același lucru și la artă. Nu există nici o expoziție serioasă care să trimită replici. Punem xeroxuri pe gardul instituției, dar nici unde în lume un muzeu serios nu expune replici.
Bunurile culturale trăiesc prin poveștile pe care le zic. Se numesc bunuri culturale mobile, pentru că trebuie să circule. Trebuie să ne facem cunoscut patrimoniul, iar trimiterea lucrărilor de mare importanță la Madrid, Roma, New York sau, în Canada este o mare realizare, pentru care ne-am luptat 30 de ani”, a declarat Ioana Ciocan, manager general Art Safari.
Aceasta a precizat că, de fapt, România nu este suficient de prezentă în marile expoziții internaționale, pentru că au existat reglementări dure, din vremea comunismului, care s-au păstrat și după, care nu permiteau patrimoniului național să circule.
„Sper să nu apară acest efect după scandalul de la Drents, să nu mai facem expoziții, când de-abia, abia am reușit să facem câteva expoziții internaționale. Nu știe nimeni de arta românească, pentru că nu circulă suficient”
CITEȘTE ȘI: Furtul din Olanda. „Muzeul Drents este mai modern decât toate muzeele din România”
Original sau copie? Muzeograf: „Nici un muzeu mare nu face expoziții cu copii”
O opinie similară a fost oferită pentru Buletin de București și de către Mihaela Ștefan, muzeograf în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), care se ocupă la rândul său de organizarea de expoziții internaționale cu piesele de valoare existente în colecția instituției.
De altfel, Mihaela Ștefan a fost implicată în organizarea expozițiilor de la Madrid și Roma care au conținut o parte dintre artefactele ce au fost trimise și la Muzeul Drents, inclusiv Coiful de aur și brățările dacice.
„Nici un muzeu mare nu face expoziții cu copii, ci cu artefactele originale. În cazuri excepționale, când originalele se află în locuri unde accesul publicului le-ar periclita major, cum ar fi cazul picturilor rupestre, atunci se folosește copia.
Sau dacă, în discursul poveștii spuse de expoziție nu se poate aduce piesa originală. Ca o comparație simplă, nimeni nu merge la Scala din Milano să asculte play-back”, a explicat Mihaela Ștefan.
Muzeograful a menționat că, în prezent, piese originale ale Muzeului Național de Istorie a României, din București, se află în afara țării pentru alte expoziții.
„Sunt două tipuri de situații. Una este când noi (muzeografii de la Muzeul Național de Istorie – n..r.) părăsim muzeul și mergem cu o expoziție totală în altă țară, pentru alt public. A doua este când muzee de mare prestigiu organizează expoziții internaționale.
În acest moment, sunt două mari expoziții internaționale unde noi participăm cu câteva piese. Este o expoziție dedicată civilizației tracilor, la Getty Museum, în SUA.
Și tocmai se întorc în țară alte piese de patrimoniu, după o participare a României la expoziția despre primii regi ai Europei, de la Boston și la Chicago.
Acolo au trimis și bulgarii parte din tezaur, pentru că organizatorii vor să spună o poveste”, a explicat Mihaela Ștefan, muzeograf în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), care se ocupă la rândul său de organizarea de expoziții internaționale cu piesele de valoare existente în colecția instituției.
Aceasta a insistat, la rândul său, că patrimoniul este un bun universal care trebuie să circule ca informație. „Numai Coreea de Nord refuză”, a insistat specialistul.
CITEȘTE ȘI: Expoziția din Olanda a fost asigurată pentru 30 de milioane de euro. Muzeul nu era păzit noaptea
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice au dispărut
Mai multe capodopere arheologice ale antichității românești, printre care Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, au fost furate din Muzeul Drents, din Țările de Jos, sâmbătă dimineață. Furtul din Olanda a avut loc în penultima zi a unei expoziții temporare, care începuse în iulie anul trecut.
Hoții care au furat piese din tezaurul României,au fost surprinși de camerele de supraveghere când intră în muzeul aflat în orașul olandez Assen. Poliția a făcut publice imagini cu ei când forțează o ușă exterioară pentru a intra în clădire. La scurt timp, se vede o explozie.
Hoții au avut nevoie de mai puțin de două minute pentru a fura piesele din tezaurul dacic.
