După episodul cu trenurile noi care zac în depouri pentru că au fost „adaptate” până n-au mai funcționat, Metrorex mai bifează o performanță, aceea de a scumpi călătoria cu metroul, în condițiile unei iminente crize a combustibilului.
Și nu e o scumpire oarecare, prețul abonamentelor va crește chiar și cu 50%, de la 1 mai.
Deși călătoria cu metroul se va scumpi, alternativa transportului de suprafață nu e nici ea mai prietenoasă. STB se află într-o situație financiară absolut dezastruoasă, dezvăluită de Buletin de București, încă de la începutul anului. La momentul actual, compania publică de transport a acumulat datorii de aproape 30 de milioane de euro către furnizori.
Fără îmbunătățiri, dar mai scump
Creșterea prețului unei călătorii de la 5 la 7 lei, adică un salt de 40%, nu vine și cu îmbunătățiri vizibile ale serviciului. Dimpotrivă, încă avem parte de investiții nefuncționale și costuri care se transferă direct către călători.
În prezent, una dintre cele mai costisitoare investiții recente, trenurile Alstom Metropolis, în valoare de peste 100 de milioane de euro, nu transportă călători, după cum a mai scris Buletin de București AICI.
Garniturile, proiectate pentru operare automată, au fost modificate ulterior, în urma unor decizii interne, ceea ce a dus la apariția unor probleme tehnice și erori de software.
La cât de bine funcționează lucrurile, întrebarea ar trebui să fie „de ce nu s-a scumpit deja călătoria?”
Avem la Metrorex trenuri de peste 100 de milioane de euro care stau „pe dreapta”, conturi poprite în trecut de parteneri contractuali, modificări tehnice făcute „după ureche”, sub presiuni sindicale și, desigur, nota de plată ajunge la călători.
„Luxul” metroului bucureștean
Comparativ cu alte capitale din regiune, majorarea pune Bucureștiul într-o zonă extrem de dificil de justificat.
O călătorie de 7 lei, adică aproximativ 1,37 euro, devine mai scumpă decât în orașe precum Sofia, Budapesta, Varșovia sau Praga, unde tarifele sunt mult mai reduse, iar calitatea metroului e cel puțin comparabilă ca funcționare.
În Sofia, o călătorie costă aproximativ 0,80 euro, în Budapesta în jur de 0,75 euro, iar în Praga circa 1,2 euro, arată o analiză Club Feroviar.
Chiar și Varșovia, cu un sistem modernizat și extins în ultimii ani, rămâne sub nivelul Bucureștiului la preț.
Practic, Metrorex ajunge să taxeze transportul subteran la un nivel apropiat de orașe din vestul Europei, fără să și ofere aceleași standarde de eficiență.
Ultima majorare semnificativă a avut loc la începutul anului 2025, când tarifele au crescut cu aproximativ 45%, de la 3 lei la 5 lei călătoria. În mai puțin de doi ani, costul unei călătorii ajunge să fie mai mult decât dublu.
CITEȘTE ȘI: Cu cât se vor scumpi abonamentele la metrou, de la 1 mai. Lista noilor tarife propuse de Metrorex | HotNews
Aerul toxic, promovat de Metrorex
Logica scumpirii e spectaculoasă și pentru că, pe de o parte, mai „ajustăm” accizele la combustibil ca să nu supărăm șoferii iar, pe de altă parte, descurajăm folosirea transportului public.
Dacă lucrurile se complică serios pe partea de energie, probabil o să descopere și bucureștenii, din mers, că transportul public era o idee mai bună. Poate chiar ajungem să-l și încurajăm.
Subiectul energiei verzi se prea poate să nu mai merite deschis, având în vedere și nivelul de aer toxic pe care îl respirăm când așteptăm metroul, despre care Buletin de București a scris, pe larg, AICI. Soluția pare că e, de fapt, să mergem pe jos.
Cum a rămas cu senzorii de la metrou?
Nu doar că bucureștenii vor plăti mai mult pentru o călătorie, dar poate vor și respira mai… intens particulele toxice din subteran.
Măsurătorile făcute anul trecut de Buletin de București în stații arată, foarte simplu, că pe peron aerul e prost, în sensul că nivelul particulelor sunt peste limită, cu valori care sar constant pragurile.
CITEȘTE ȘI: Aerul toxic pe care îl respirăm pe peronul de la metrou
Partea și frumoasă e că nu monitorizează nimeni oficial. La scurt timp după dezvăluirile BdB de anul trecut, ministra Mediului, Diana Buzoianu, dădea asigurări că va „colabora” cu Ministerul Transporturilor pentru a monta senzori de aer în subteran. De atunci, s-a făcut liniște pe acest subiect.
Tragi aer adânc în piept și mergi mai departe.
