O explicație pentru poluarea masivă din weekend. Ce este inversiunea termică și cum poate să “ascundă” arderile care sufocă Bucureștiul

Terminologia privind inversiunea termică a apărut pentru prima dată în spațiul public în primăvara acestui an.

În mijlocul unui scandal mediatic privind calitatea aerului din București, fostul șef al Gărzii de Mediu, Viorel Glăman, a pus poluarea excesivă pe seama acestui fenomen meteorologic.

„Am o adresă de la Administrația Națională de Meteorologie în care ne spune negru pe alb că duminică dimineața, în București a fost o inversiune termică favorizând mișcări ale aerului până la 100 de metri deasupra solului și menținerea unor particule de aer umed. Pe fondul acestui fenomen meteorologic și industria care a mai rămas în București – cele 69 de mari instalații de ardere pe care le controlăm săptămânal și șantierele care sunt poluatori atmosferici… a dus la chestia asta”, declara la DIGI24, pe 3 martie 2020, Viorel Glăman. La scurt timp el a fost demis din funcția pe care o ocupa de aproape cinci ani.

Teoria inversiunii termice a fost reluată recent de reprezentanții Gărzii de Mediu.

În week-end-ul care a trecut, rețelele de monitorizare a calității aerului au arătat valori cu mult depășite la concentrațiile de microparticule.

“În această seară, pe fondul unei inversiuni termice şi a unui calm atmosferic, senzorii de măsurare a calităţii aerului din reţelele alternative au sesizat în Bucureşti şi împrejurimi depăşiri ale valorilor acceptate”, a anunțat instituția adăugând o serie de fotografii cu senzorii rețelelor și coșuri de centrale termice funcționând.

Inversiunile termice sunt fenomene normale care se produc peste tot în lume cu precădere toamna și primăvara devreme.

Concret, din cauză că nu există curenți de aer, o pătură de aer rece staționează la sol iar acolo se concentrează substanțele poluante.

Potrivit specialiștilor în monitorizarea calității aerului consultați de Buletin de București, orice ardere care are loc, chiar și în limite normale, duce, local sau microlocal, la concentrații care pot să fie periculoase pentru sănătate în prezența acestui fenomen.

Cu toate acestea, specialiștii în meteorologie susțin încă că datele atmosferice din ultima perioadă nu confirmă apariția acestui fenomen în week-end.

În ultimele două săptămâni, în România s-au succedat mai mulți anticicloni care au făcut ca aspectul vremii să fie plăcut. Asta înseamna temperaturi cu mult peste cele normale, ceaţă, burniţă, şi lipsa vântului.

“De interes este că în zonele montane şi submontane s-a format această inversiune termică. Astfel, aici maximele au urcat pana la 15 grade, când la nivelul întregii tari temperaturile maxime nu ar trebui sa treaca de 11 grade în depresiuni și 15 grade în Sud. În București umiditatea crescută, lipsa vântului și persistența ceții au făcut ca particulele în suspensie să ramana la nivelul solului. În condiții normale de circulatie atmosferica, particulele în suspensie și toți ceilalți poluanti s-ar fi ridicat și nu ar fi dus la depasirea nivelurile normale de poluare. Practic ceața a îmbrăcat particulele în suspensie și nu le-a lăsat să mai urce în atmosferă. Au rămas la nivelul aerului inspirat de noi. Se vede că în următoarele zile, de luni și până astăzi, când ceața nu a mai fost persistentă nu au mai fost depasite pragurile la poluanți”, explică pentru Buletin de București meteorologul Andreea Mocanu.  

Potrivit inventarului local de emisii pe 2020, transmis de Agenția de Protecția a Mediului București la solicitarea Buletin de București, în Capitală există 109 operatori economici ce desfășoară activități economice cu impact semnificativ asupra mediului.

Activitățile inventariate sunt variate, de la producerea de energie termica si electrică, la producerea de sticlă, ceramică, tratamente termice, turnare metale feroase sau neferoase, producerea și aplicarea vopseluri sau incinerare și depozitare deșeuri.

FOTO: Inquam Photos