Noi stații pentru autobuz și troleibuz, amplasate de către Societatea de Transport București pe străzile Dr. Carol Davila și Dr. Joseph Lister, au generat reacții din partea comunității cartierului Cotroceni. Prefectul Capitalei se implică în discuții – consideră decizia una greşită. Reprezentanți ai Asociației Încotroceni confirmă, parţial, plângerile din petiție.
Aproape 500 de bucureșteni au semnat o petiție împotriva noului traseu al troleibuzelor. Potrivit acesteia, mijloacele de transport în comun ar afecta atât infrastructura clădirilor din jur, cât și traficul, fără să existe o nevoie reală pentru stațiile respective.
În același text se menționează faptul că există restricții de circulație de greutate (vehicule de maxim 3,5t) și de viteză, „tocmai pentru fi prevenite vibrațiile care se propagă până în case, dar și pentru că infrastructura străzilor nu permite”. Mai mult decât atât, locuitorii cartierului susțin că deja ajung, „în cel mult 10 minute, din orice colț al cartierului”, la transportul public.
„În zona noastră, majoritatea construcțiilor sunt vechi, multe dintre acestea apropiindu-se de venerabila vârstă de 100 ani, multe dintre construcții, dar și infrastructura străzilor (terasament, instalații de canalizare), ca urmare a vârstei, vor fi influențate negativ și pot dobândi probleme majore ca urmare a unui trafic regulat al unor mijloace de transport în comun de tonaj mare (autobuz/troleibuz) (…)
Traficul de tranzit de la orele de vârf se va îngreuna considerabil, mașinile mici fiind obligate să aștepte în stație după mijlocul de transport în comun (mai ales la capătul străzii Dr. Lister, ieșirea dinspre piața Operei), întrucât străzile sunt cu o singură bandă pe sens. De asemenea, odată cu introducerea sensurilor unice pentru acest nou traseu de transport în comun, traficul mașinilor va fi deviat pe alte străzi ale cartierului, generând și mai multe neplăceri,” se arată în conținutul petiției.
Poziţia prefectului Capitalei
Rareș Hopincă, prefectul municipiului București, a spus că a fost contactat direct de reprezentanți ai comunității din Cotroceni, pe rețelele de socializare: „Și mie mi s-a părut complet neinspirată această decizie, ca să nu folosim cuvinte mai dure, din mai multe motive, extrem-extrem de logice, și din acest motiv am decis să susțin inițiativa comunității”, a declarat acesta pentru Buletin de București.
Hopincă a adăugat că s-a întâlnit sâmbătă, 23 martie, cu reprezentanți ai comunității din cartierul Cotroceni și, ca urmare, a făcut demersuri oficiale către Primăria Capitalei pentru a afla care este temeiul legal pentru această decizie, precum și studiile și avizele care au stat la baza ei. Hopincă urmează să se întâlnească din nou marți, 26 martie, cu reprezentanții comunității, după ce primește răspunsurile de la Primăria Municipiului București.
Potrivit prefectului, sunt două probleme cu această decizie de prelungire a rutelor transportului în comun: siguranța și traficul:
Repet, și din punct de vedere tehnic, și din punct de vedere funcțional, această decizie este una complet inutilă. Mai mult decât atât, poate afecta pe termen scurt și mediu siguranța locuitorilor de acolo, pentru că multe dintre casele din Cotroceni sunt într-o stare destul de precară, fiind construite în urmă cu peste 100 de ani, ce pot fi afectate de vibrațiile generate de un transport de mare tonaj, pentru că vorbim despre autobuze a căror greutate este de peste 12 tone, în condițiile în care infrastructura stradală de acolo suportă 3,5 tone.
Vă reamintesc că a mai fost transport în comun până în 1987 și a fost scos tocmai pentru că de la vibrațiile generate de vehicule apăreau fisuri în aceste case care sunt majoritatea monumentului istoric. Deci, unu, e vorba de siguranță. Doi, este vorba de trafic, pentru că modul în care s-a reglementat acest traseu va produce un blocaj de la un capăt la altul. De la Academie și până la Eroilor, la orele de vârf, vă pot garanta o coadă continuă și vom avea zgomot, poluare, claxoane și așa mai departe.
rareş hopincă, prefectul capitalei
Rareș Hopincă dorește să rezolve această problemă „prin consens”, însă, în cazul în care dialogul nu va fi unul productiv, acesta se bazează și pe niște „pârghii juridice” pentru a corecta decizia, urmând să caute elemente de nelegalitate. Acesta susține că nu a existat o consultare în prealabil a comunității cartierului:
Din punctul meu de vedere, eu cred că e o problemă care trebuie soluționată prin consens. Nu vreau să intrăm într-o logică de conflict. Comunitatea și asociația ÎnCotroceni sunt un partener serios de dialog pentru autoritățile locale, nu de azi, de ieri, ci de foarte mulți ani. Și atunci mă surprinde foarte mult că primarul general, care e fost locuitor al Cotroceniului, nu și-a pus problema să întrebe foștii vecini dacă sunt de acord cu o altfel de măsură; încă o dată: complet neinspirată, inutilă și greșită.
Dacă nu se rezolvă prin consens, avem și pârghii juridice explicite de a corecta acest lucru. Ne uităm cu foarte mare atenție pe hotărârea de Consiliu, pe studiile de fundamentare și vedem dacă găsim elemente de nelegalitate acolo. Dar, încă o dată, toată lumea, cel puțin toată lumea cu care am vorbit, este de acord că e o măsură proastă.
Care este problema, prin ochii comunității
Dinu Drog, președintele ÎnCotroceni, o asociație ce și-a propus să sprijine comunitatea cartierului și a identității acestuia, susține că această măsură este una „prost implementată”, care „nu a fost fundamentată pe niște nevoi reale și nu au avut în vedere trama stradală existentă, care nu suportă transportul public”.
Acesta susține că există riscul creării de ambuteiaje și că transportul public va genera vibrații deranjante, însă nu care ar ajunge să pună în pericol structura caselor.
„Ideea este în felul următor: Ideea de transport public, per se, nu este o chestie negativă. Adică de acolo trebuie să pornim. Noi, asociația, nu suntem împotriva extinderii rețelei de transport public, dar ea trebuie să deservească o comunitate, trebuie să răspundă unei nevoi publice.
Din punctul meu de vedere, nevoia publică reală nu este prezentă. Există foarte multe alte stații de transport public în zonă, la care oamenii pot ajunge relativ ușor și în timp scurt, cartierul fiind destul de compact. Cam acesta este argumentul principal. (…) Noi nu am primit semnale că oamenii ar fi nemulțumiți de lipsa de accesibilitate la transport public.”
Mai mult decât atât, Dinu Drog consideră că această măsură va afecta traficul: Cred că nimeni nu s-a gândit la cum funcționează circulația în cartier. Acesta susține faptul că străzile sunt nesistematizate, nu există locuri de parcare clar stabilite și există mari șanse să se creeze ambuteiaje, iar troleibuzele să rămână blocate în trafic.
Plus, argumentul infrastructurii cartierului, care este una, în momentul de față, deficitară. Străzile pe care acum doresc să se extindă transportul public sunt niște străzi nesistematizate, covorul asfaltic este praf, se vor crea vibrații, nu există locuri de parcare clar stabilite și oamenii parchează alandala. Sunt foarte multe firme pe acele străzi și străzile adiacente, iar pe timpul zilei este o aglomerație de nedescris. Există deci riscul destul de mare ca acel troleibuz să fie blocat.
dinu drog, preşedintele asociaţiei încotroceni
Președintele asociației Încotroceni, spune că locul în care au fost amplasate stațiile va contribui la îngreunarea traficului:
„De exemplu, pe Carol Davila, au făcut o stație fix pe colțul unei străzi. Dacă există trafic în spatele acelui troleu, practic se va bloca întreaga intersecție Eroilor cu Carol Davila. La fel aici, pe Lister, au pus o stație în fața unui bloc și nu o să aibă loc nimeni din spatele troleului să treacă. (…) Se vor crea ambuteiaje, categoric.”
Cu toate acestea, Drog nu vede așa-numita „chestiune a siguranței” adusă în discuție de prefect ca fiind atât de problematică, în sensul în care nu va afecta structura clădirilor, dar va crea, într-adevăr vibrații și disconfort.
„Argumentul zgomotului sau al insecurității nu există. Un troleibuz electric nu face zgomot. Vibrațiile sunt clar mai mici decât la un tramvai, dar totuși, cum spuneam, datorită infrastructurii deficitare se vor crea (N.r.: vibrațiile). Iar chestiunea cu securitatea, un alt argument adus în discuție, nu mi se pare că e reală.
Sunt gropi, pe românește, pe aceste străzi, și tot felul de șanțuri de la lucrări de infrastructură nefăcute cum trebuie. Și vă dați seama că, trecând un transport public de 20 de tone, se vor crea niște vibrații, însă nu este un argument faptul că vor afecta structura clădirilor. În schimb vor crea un disconfort riveranilor.”
CITEŞTE ŞI:
