Hanul Roşu din Centrul Vechi ar urma să intre într-o nouă etapă de consolidare şi restaurare, dacă un proiect în acest sens va trece de votul consilierilor generali, în şedinţa din 30 septembrie. Lucrările sunt necesare, reiese dintr-o nouă expertiză tehnică, iar acestea ar urma să fie realizate de Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.
Update: Proiectul a trecut cu 43 voturi pentru și o abținere.
Clădirea cu valoare de inventar de aproape 200.000 de euro care în prezent adăposteşte sediul Poliţiei Locale din Centrul Vechi are nevoie de „proiectare şi realizare lucrări de consolidare, restaurare şi creşterea eficienţei energetice”.
Construcţia a fost deja renovată şi termoizolată la exterior, iar învelitoarea construcţiei a fost schimbată, lucrări care au fost terminate la începutul anului 2017. Totuşi, expertiza tehnică arată că necesită actualizarea măsurilor de intervenţie.
Din 2018, prin hotărâre de Consiliu General, Poliţia Locală a obţinut clădirea de la Administraţia Fondului Imobiliar, „în vederea desfăşurării de activităţi specifice”. Vorbim de un teren de 466 de metri pătraţi, clădire cu amprenta la sol de 395 de metri pătraţi, şi cu o suprafaţă desfășurată de 1153 de metri pătraţi.
Hanul Roşu din Centrul Vechi – o istorie de mai bine de două veacuri
Actuala clădire a Hanului Roşu a fost construită în 1880, din cărămidă, arată extrasul de carte funciară. Însă istoria sa începe chiar mai devreme de-atât.
Potrivit unui articol de pe portalul bucurestiivechisinoi.ro, clădirea iniţială a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, de domnitorul fanariot Constantin Hangerli.
Hanul Roşu a intrat în al doilea deceniu al secolului al XIX-lea în posesia văduvei marelui logofăt Dinicu Golescu, Zoe. Hanul a ars complet în 1838, în urma unui incendiu ce a pornit de la joaca unor copii şi s-a extins în tot oraşul. În 1846, un anume Dimitrie Bola a închiriat partea de sus a hanului, numit Hanul Roşu. În 1852, proprietarul de atunci al hanului, Nae Constantinescu, a adus într-una din prăvălii „o moară englezească, care scoate într-un ceas 10 oca de cafea pisată“. Pe atunci era o premieră aducerea unei „râşniţe sistematice pentru măcinatul cafelei“. Astfel, bucureştenii din acea vreme puteau bea cafea adusă din Anglia si citi ziare franţuzeşti, italieneşti, române sau germane. Hanul Roșu devine un fel de punctul 0, fiind locul de unde se luau diligenţele spre Braşov.
A avut de suferit după incendiul din 1838, cutremurele din 1904, 1940, 1977, 1986 şi 1990, dar şi din cauza proastei întreţineri, mai ales după 1940, se arată în documentaţia depusă pentru proiectul de hotărâre de Consiliu General.
CITEŞTE ŞI: VIDEO | Hanul Solacolu pus în siguranţă. Stadiul lucrărilor la monumentul istoric
