Moștenitorii zonei retrocedate a Parcului IOR rămân anonimi, deși au trecut peste trei luni de când Curtea de Apel București a confirmat decesul Mariei Cocoru, proprietara din acte a celor 12 hectare defrișate între timp.
Extrasele de carte funciară consultate de Buletin de București nu conțin nici o schimbare cu privire la noii proprietari ai terenului.
Moștenitorii zonei retrocedate a Parcului IOR nu se grăbesc să preia oficial terenul
Succesiunea averii unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia, conform Codului Civil, iar „în lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii”.
Mai mult, articolul 1.137, privind somarea succesibililor, din Codul Civil stabilește că: „dacă în termen de un an şi 6 luni de la deschiderea moştenirii nu s-a înfăţişat niciun succesibil, notarul, la cererea oricărei persoane interesate, îi va soma pe toţi succesibilii, printr-o publicaţie făcută la locul deschiderii moştenirii, la locul unde se află imobilele din patrimoniul succesoral, precum şi într-un ziar de largă circulaţie, pe cheltuiala moştenirii, să se înfăţişeze la biroul său în termen de cel mult două luni de la publicare”.
În acest caz, dacă totuși există moștenitori, vor fi nevoiți să exercite „petiția de ereditate împotriva comunei, oraşului sau, după caz, municipiului”.
Decesul Mariei Cocoru, proprietara terenului retrocedat în Parcul IOR, în vârstă de peste 90 de ani, a fost confirmat de Curtea de Apel București încă din septembrie 2024, scria publicația Gândul în urmă cu câteva luni.
Maria Cocoru a fost mătușa lui Petrică Băjenaru, conform Gândul, personajul este numit de presa tabloidă drept „unul dintre greii retrocedărilor”. Deși ea a devenit proprietarul celor 12 hectare în jurul cărora sunt numeroase controverse, Maria Cocoru nu a apărut niciodată în public.
Scurt istoric al zonei retrocedate
Deși denumirea oficială a parcului este „Alexandru Ioan Cuza”, bucureștenii îi spun IOR, de la numele fabricii „Întreprinderea Optică Română”, care se afla în imediata vecinătate a parcului.
În anul 2005, primarul general Adrian Videanu a retrocedat cele aproximativ 12 hectare din Parcul IOR, prin dispozițiile nr. 4333/2005 şi 4334 /2005, conform Adevărul. Comisia din PMB în care s-a decis acest lucru a fost condusă de viceprimarul de la acea vreme, Ludovic Orban.
Maria Cocoru a primit terenul cuprins între bulevardele Liviu Rebreanu, Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși și malul lacului.
De fapt, primul proprietar al acestui teren de 12 hectare ar fi fost un bărbat care la acea vreme avea vârsta de 91 de ani. La scurt timp, acesta i-ar fi cedat drepturile litigioase Mariei Cocoru, scrie Gândul.
În 2012, Primăria Sectorului 3 a atacat titlul de proprietate şi punerea în posesie pentru cele circa 12 hectare retrocedate în Parcul IOR.
Primul protest al locuitorilor din zonă a avut loc în anul 2013. Ei cereau ca zona de parc retrocedată să nu fie transformată într-un şantier.
Din 2019, parcul a fost sistematic distrus prin otrăviri de arbori, nenumărate incendii, și defrișări ilegale.
În același an, Curtea de Apel București a decis că cele 12 hectare au fost retrocedate ilegal în 2005 de către primăria condusă de Adriean Videanu și a anulat hotărârile de Consiliu General prin care s-a decis acest lucru.
În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis retrimiterea dosarului pentru rejudecare. Nu doar proprietarii au atacat decizia Curții de Apel, ci și fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, nașa lui Robert Negoiță, conform HotNews.
Doi ani mai târziu, Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv procesul în care a contestat titul de proprietate. Decizia a fost pronunțată de instanța supremă după 10 ani de procese în care primăria nu a putut demonstra că acolo este parc.
Nicușor Dan a anunțat, în 2023, că Poliţia Locală a Capitalei a amendat cu 35 de milioane de euro proprietarului terenului.
În octombrie 2024, Curtea de Apel București a confirmat decesul Mariei Cocoru.
Actualul edil a precizat că, în cazul în care nu există căi juridice pentru a recupera terenul, va recurge la expropriere.
Ce s-a întâmplat cu amenda de 35 de milioane de euro
Maria Cocoru a primit amenda de 35 de milioane de euro pentru faptul că, pe aproape 9.000 de metri pătraţi, a fost efectiv ras spaţiul verde.
Amenda a fost dată de Poliția Locală a Municipiului București (PLMB) pentru iarba distrusă, copacii dezrădăcinaţi şi apoi nivelarea cu buldozerul.
Maria Cocoru a contestat amenda în instanță, între timp a decedat, iar PLMB a transmis, pentru Buletin de București, că la un an de când femeia a fost amendată cu 35 de milioane de euro, procesul este încă „în curs de judecată”.
Maria Cocoru era intimat pârât și într-un dosar civil care avea ca obiect constatarea nulității unui act juridic. Partea reclamantă în dosar este Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”.
Decizia magistraților de la Curtea de Apel București, „irevocabilă”, arată că instanța nu mai poate continua judecata în acest dosar până când nu se certifică cine sunt moștenitorii Mariei Cocoru.
„În baza art. 243 alin. 1 pct. 1 Vechiul Cod de procedură civilă, suspendă judecata ca urmare a decesului intimatei Cocoru Maria, până la introducerea în cauză a moștenitorilor. Irevocabilă”, au decis magistrații Curții de Apel București.
