Pe 28 mai 2021, Grupul de Comunicare Strategică anunța, pentru prima oară, alte decese, din cauza COVID decât cele la zi. Unul dintre acestea venea tocmai din luna noiembrie 2020, luna în care România se afla în plin val 2. Morți neînregistrate din noiembrie și decembrie 2020 s-au tot adăugat în statistici toată vara, ultimul fiind raportat pe 9 septembrie. Cu toate datele pe masă, statisticile arată acum altfel decât în urma cu un an. Sunt mult mai multe decese COVID decât știam atunci în ultimele 2 luni ale lui 2020. Și, în plus, alte 16.000 de morți nejustificate de pandemie sau de statisticile de mișcare naturală a populației.
In noiembrie 2020, România se afla în plin val 2 al pandemiei. Mii de cazuri zilnice și sute de decese, cu restricții de tot felul. Autoritățile duceau lupta împotriva COVID în paralel cu organizarea alegerilor parlamentare din decembrie. Voci de pe eșicherul politic ceruseră amânarea alegerilor, pe motiv de pandemie, încă din luna octombrie. Dar calculele lor păreau mai mult politice decât legate de pandemie.
Situația în țară se înrăutățea de la o zi la alta. Aproape toate județele țării depășiseră rata de incidență de 3 la mie și se aflau în scenariul roșu. Zeci de localități din țară erau carantinate. Cu o medie de câteva mii de cazuri pe zi, spitalele erau depășite de numărul mare de cazuri, iar oamenii tratați și pe holuri.
????
Cam asa arata holurile spitalului Matei Bals cu bolnavi de Covid , este inspaimantator , nu mai au pe unde sa ii…Publicată de Constantin Vasile Ifteme pe Marţi, 24 noiembrie 2020
Pe 18 noiembrie, cu un numar de 10.269 de cazuri, se atinge vârful valului 2 și numărul de îmbolnăviri începe să scadă. Cel puțin așa reieșea din raportările zilnice ale Grupului de Comunicare Strategică. Dar și numărul de teste. De la o medie de 30.000 de teste zilnic în prima săptămână din noiembrie, la 28.000 în ultima și doar 24.800 la început de decembrie.
Vocile care susținuseră amanarea alegerilor parlamentare pe motiv de pandemie pierdeau zi după zi din argumente. Pe 25 noiembrie, președintele Klaus Iohannis anunță că, la nivel național, virusul bate în retragere.
“Datele furnizate relevă în primul rând că, începând cu 20 noiembrie, la nivel național se observă o tendință de scădere a evoluției infecțiilor cu SARS-CoV-2. (…) Este doar un început. Nu am învins virusul. Măsurile rămân în vigoare. Sănătatea românilor este pe primul loc și orice relaxare prematură periclitează rezultatele obţinute“
Klaus Iohannis, conferință de presă – 24 noiembrie
Alegerile au loc în decembrie așa cum își doreau guvernanții, iar spre sfârșitul anului încet, încet județele reintră în cod verde, aproape de viața normală.
Valul 2 părea depășit.
Cu ce costuri în vieți omenești, am aflat abia anul acesta.
Raportări eronate ale deceselor COVID
Fostul ministru Vlad Voiculescu a fost primul care a atras atenția asupra morților nedeclarate de COVID. În aprilie, Voiculescu lansează în spațiul public afirmația că raportările oficiale sunt eronate. Numărul de decese din platforma AlerteMS ar fi semnificativ mai mare decât numărul de decese din platforma CoronaForms. Fostul ministru vorbea de diferențe de mii de morți.
“Din ce cred că s-a întâmplat, și am indicii serioase, există o subraportare. Nu schimbă realitatea, dar schimbă percepția. Am luat un spital, ne-am uitat la cifra deceselor și ne-am uitat cum e raportată în fiecare platformă. În ambele există o subraportare, iar diferența dintre cele două platforme e semnificativă. Avem o platformă în care raportează spitalele, și cealaltă în care raportează mai multe instituții. Raportatea numai din spitale e cu mii de cazuri mai mare decât cea din mai multe instituții”, a spus Vlad Voiculescu, în aprilie la DIGI24.
Scandalul stârnit de declarațiile sale duce la un control comandat de ministrul în funcție la acea dată, Ioana Mihăilă. Raportul întocmit de inspectorii MS a confirmat afirmațiile lui Voiculescu și a scos la iveală modul defectuos în care s-a făcut raportarea deceselor în Pandemie.
Decesele raportate in alerte.ms.ro sunt cu 13% mai numeroase decat cele din INS. Abaterile pe luni calendaristice sunt în general mai mari decat abaterea anuală. Acest fapt se explică, probabil, prin evoluția pandemiei (abateri mai mari in luni de varf epidemic), prin dinamica evolutiei conceptelor legate de raportare, a codificarii și a fenomenelor tardive (inregistrarilor intarziate ), scrie în raportul MS.
Noiembrie – Decembrie 2020 – 1622 decese post raportate
Oficial, între 1 noiembrie și 31 decembrie 2020, în România au murit de COVID 8800 de persoane. Aprope în fiecare zi numărul deceselor a fost peste 100, cu un maxim de 213 pe 8 noiembrie.
Ca urmare a controlului Ministerului Sănătății, în luna mai 2021, Grupul de Comunicare Strategică introduce în raportările zilnic o nouă statistică – decese anterioare perioadei de referință. Și datele încep să curgă. Până în septembrie, când apar în raportări ultimele decese care vin din spate, din 2020.
Am centralizat toate datele postraportate, între 28 mai și 9 septembrie, și deceselor din noiembrie 2020 li s-au mai adaugat încă 901 iar celor din decembrie 722. Cele două luni au cele mai mari diferențe în raportare din tot valul 2.
În total, în valurile 2 și 3, adică perioada octombrie 2020 – aprilie 2021, au fost postraportate 3447 de decese.
Cât privește lunile analizate, noiembrie și decembrie 2020, numărul de decese a crescut cu aproape 20% după actualizarea datelor.
S-a murit ca în război
Adevărata dimensiune a valului 2 a ieșit, însă, la iveală abia când Institutul Național de Statistică a publicat datele oficiale privind decesele din 2020.
În doar două luni, în noiembrie și decembrie 2020, în România au murit aproape 71.000 de persoane. Media ultimilor ani, pentru cele două luni, era undeva la 42-48.000 de decese. Asta înseamnă mai mult de 1000 de decese pe zi. În cel de-al doilea război mondial, România a pierdut, în medie, 587 de oameni pe zi, militari și civili.
De unde au apărut aceste decese?
Statisticile privind mișcarea naturală a populației, întocmite de INS, din anii 2017-2019 anteriori pandemiei, arată că numărul de decese, în luna noiembrie, era undeva în jur de 21.000. În noiembrie 2020 au murit 34.769 de oameni.
| Decese noiembrie 2017 | Decese noiembrie 2018 | Decese noiembrie 2019 | Decese noiembrie 2020 |
| 21715 | 21752 | 20696 | 34769 |
Doar că din raportările oficiale, la zi sau mai târziu, numărul de decese COVID în noiembrie este de 5264. Dacă scădem din decesele raportate de INS pentru noiembrie 2020, cele cauzate de COVID, și media anilor trecuți rezultă o diferență de aproximativ 8800 de morți pentru care nu există o explicație statistică.
Aplicăm același raționament și pentru luna decembrie. Conform INS, în decembrie 2021 au murit 36.116 persoane, aproximativ cu 12.000 mai mulți decât media anilor anteriori.
| Decese decembrie 2017 | Decese decembrie 2018 | Decese decembrie 2019 | Decese decembrie 2020 |
| 23146 | 25558 | 24083 | 36116 |
Nici în acest caz, decesele COVID nu justifică diferența uriașă. Vorbim de peste 6800 de morți pentru care, din nou, nu există explicație statistică.
Cum explicăm aceste decese în plus?
O întrebare la care, probabil, nu vom avea niciodată un răspuns exact, exhaustiv, este ce a provocat aceast număr mare de decese, din valul 2, din țara noastră, care depășesc valorile unor ani obișnuiți și nu se regăsesc nici în statisticile COVID.
Medicul Octavian Jurma este una dintre vocile cele mai pertinente în spațiul public privind datele pandemiei și interpretarea acestora. În opinia sa, jumătate din aceste decese în plus, din lunile noiembrie și decembrie, au fost cauzate tot de COVID 19. Și, la fel de tranșant ca întotdeauna, amendează clasa politică pentru lipsa de transparență, de fermitate în măsuri și mușamalizarea datelor.
Aproximativ 50% din decese se datoreaza COVID-19 la o analiză retrospectivă care ia in calcul și decesele din octombrie-decembrie 2020 raportate in 2021. Suprinzător, restul îl regăsim la categoria de boli cardio-vasculare și nu în boli acuzate că au provocat mult mai multe decese in pandemie (mai ales cancer). Putem spune ca in Romania, 95% din decesele in exces care nu se raporteaza COVID-19 vor fi raportate ca deces boală cardiovascularî (infarct, atac vascular etc).
Mai multe decît stim e puțin probabil să aflăm pentru ca nici despre cele 3,500 de cazuri inregistrate in 2020 dar raportate in 2021 nu am fi aflat dacă nu intra USR la guvernare. Este evident că dezvaluirea acestui cover-up a fost motivul principal pentru care Vlad Voiculescu a si fost demis din funcția de Ministrul al Sănătății. Este, deci, evident că mușamalizarea datelor nu este pedepsită doar transparentizarea.
Stim, însă, cu certitudine că sunt decese provocate de pandemia de COVID-19 și că acestea sunt cu atât mai multe cu cât lăsăm pandemeia să evolueze mai liber în populație. Prin urmare indiferent daca moartea e produsî de complicații pulmonare sau cardiovasculare, decesele pot fi prevenite doar dacă prevenim infectările, mărim testarea si creștem vaccinările“, explică medicul Octavian Jurma, pentru Buletin de București cum vede situația.
Nici pentru sociologul Barbu Mateescu nu există doar o singură cauză care a generat atât de multe decese. Atrage însă atenția asupra unui fenomen momentan ignorat pe termen lung de autorități – tratamentul sechelelor post COVID.
(Decesele în plus n.red) Persoanele care au evitat spitalele îngrijorate fiind că s-ar putea infecta, pacienții pentru care resursele (umane, tehnice etc) n-au mai fost disponibile ceea ce le-a înrăutățit decisiv starea medicală sau cazuri de COVID neidentificate ca atare.
La nivelul societății. mai importante pe termen lung mi se par cazurile cu sechele din cauza COVID, acei oameni vor suferi ani buni iar sistemul de sănătate va trebui să-i deservească, atrage atenția sociologul Barbu Mateescu, într-un răspuns pentru Buletin de București.
Pentru omul care a transparentizat datele pandemiei în România, fostul ministru Vlad Voiculescu, explicația este însă una singură. Modul în care se face raportarea deceselor COVID care lasă multe dintre decese în afara statisticilor.
Excesul de mortalitate din timpul pandemiei, și mai ales cel din săptămânile aferente fiecărui val pandemic nu poate fi explicat decăt prin numărul extraordinar de mare al decesele cauzate de infecția cu Covid19, doar parțial raportate în statisticile oficiale.
Diferențe enorme existau încă de la sfârșitul anului trecut între cifrele oficiale și cele raportate intern de către spitale in sistemul coordonat de Ministerul Sănătății. Nu am între timp nicio îndoială că investigația pornită asupra acestor raportări a grăbit debarcarea mea și a secretarului de stat dr. Andreea Moldovan (acum Andreea Căpîlna) alături de care am pornit acest demers, ne-a explicat fostul ministru al Sănătății
Excesul de mortalitate în România, peste media Europeană
Excesul de mortalitate este un termen folosit în epidemiologie și sănătate publică, care se referă la numărul de decese din toate cauzele în timpul unei crize peste ceea ce ne-am fi așteptat să vedem în condiții „normale”. Este un indicator mai cuprinzător al impactului pandemiei asupra deceselor, decât numărul confirmat de morți cauzate de COVID-19. Excesul de mortalitate include decesele COVID, dar și cele cauzate de panemie dar care nu au fost diagnosticate și raportate corect, precum și decesele din alte cauze care au legătură cu criza sanitară.
Cu acest fenomen s-au confruntat toate țările europene, în lunile pandemiei, cu amplitudini diferite. În noiembrie 2020, România a avut un exces de mortalitate de 62,6% conform statisticilor Uniunii Europene, mult peste media europeană dar sub alte țări. Bulgaria a avut în aceeași lună un exces de mortalitate de aprope 100%.
Specialiștii în statistici de la UE au realizau un clip cu o simulare a modului în care a evoluat excesul de mortalitate În Europa, din septembrie 2020 în septembrie 2021.
Comments are closed.