Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Thursday , 14 August 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleBuletin de IlfovMain

Microbuzele electrice la suprapreț au ajuns și în Ilfov. Consiliul Județean a plătit 218.000 de euro pe un autovehicul evaluat la maximum 100.000 de euro

24
Microbuzele electrice la suprapreț
Aducerea în Ilfov a microbuzele electrice la suprapreț a fost prezentată cu fast. Foto CJ Ilfov

Microbuzele electrice la suprapreț, cumpărate cu fonduri PNRR, au ajuns și în Ilfov. În noiembrie anul trecut, Consiliul Județean anunța că a cumpărat 33 de astfel de vehicule destinate transportului elevilor, pentru care a plătit 7,2 milioane de euro.

Rezultă că instituția a plătit, din fonduri europene, 218.000 de euro pentru un singur microbuz electric. Aceasta este una dintre cele mai consistente supraevaluări ale vehiculelor care au fost cumpărate de consilii județene din toată țara.

Microbuzele electrice la suprapreț: de două ori mai mult decât valoarea de piață

România a obținut, prin Programul Național de Redresare și Reziliență, 250 de milioane de euro, din fonduri europene, pentru a achiziționa microbuze electrice pentru transportul elevilor în mediul rural.

Comisia Europeană calculase suma ajunge pentru circa 3.200 de microbuze, la un preț mediu de 78.000 de euro/bucată

Publicația Reporter de Iași a dezvăluit că România a cumpărat doar 1.300 de microbuze, pentru că consiliile județene din țară au umflat prețurile la 200.000 de euro/bucată (fără TVA).

60% dintre licitațiile organizate de 33 de consilii județene au fost câștigate de aceeași firmă, Aveuro. Secretul succesului: în caietul de sarcini a fost introdus un criteriu restrictiv, respectiv ca microbuzele să nu aibă mai mult de 6,8 metri lungime, potrivit Reporter de Iași.

În plus, mama patronului firmei Aveuro este șefa Organizației de Femei a PNL Prahova și o apropiată a baronului Iulian Dumitrescu, anchetat pentru corupție.

Jurnaliștii ieșeni notează că microbuzele E-Transit de la Ford costă, la motorul vândut de Aveuro, 64.500 de euro. Cu tot cu opționale, prețul maxim este de 70.000 de euro (fără TVA). O carosare cu 16 locuri, aer condiționat, lift și scaun pentru dizabilități, costă 15.000-20.000 de euro, oferte oficiale care pot fi găsite în toată România.

Prim urmare, un microbuz trebuia să costă 90.000-100.000 de euro cu tot cu profit. Dar Consiliile Județene le-au luat, în medie cu 200.000 de euro.

Paguba din fonduri europene: peste 150 de milioane de euro. (Întreaga investigație poate fi citită aici).

CITEȘTE ȘI: „Compania municipală de Poker” | De la șomer, director la Trafic şi creditor pentru George Simion cu 30.000 de euro

Record la Ilfov: 218.000 de euro pentru microbuze de maxim 100.000 de euro

În noiembrie anul trecut, Consiliul Județean Ilfov anunța că 33 de microbuze electrice pentru transportul elevilor, din lotul celor vândute de firma Aveuro, au ajuns și în județ.

„Am reușit să obținem finanțarea prin PNRR pentru 33 de microbuze electrice. Este un succes în echipă. La un simplu calcul, reiese că peste 9 mii de elevi din Ilfov vor ajunge la ore și, după program, acasă, cu aceste mașini, în siguranță, în condiții moderne de transport”, declara președintele Consiliului Județean, Hubert Thuma, de asemenea lider PNL.

Microbuze electrice pentru elevi
Microbuzele electrice la suprapreț care au ajuns în Ilfov FOTO: CJ Ilfov

Anunțul menționa că pentru cele 33 de vehicule au fost plătite 35.971.688,90 lei, fonduri nerambursabile. Asta înseamnă 1,09 milioane de lei pe bucată, respectiv circa 218.000 de euro.

La eveniment prin care au fost prezentate cu fast microbuzele electrice la suprapreț au participat președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, fostul ministru al Dezvoltării Adrian Veștea (tot PNL), consilierii județeni, Ștefan Rădulescu, Vincențiu Voicu, administratorul public al Județului Ilfov, Olivia Ciobanu Oprescu, inspectorul general al ISJ Ilfov, Adriana Stoica, alături de primarii și reprezentanții primăriilor localităților beneficiare ale proiectului, potrivit anunțului instituției.

CITEȘTE ȘI: Certurile din coaliția de guvernare amână alegerile pentru Primăria București. Când va fi stabilită data scrutinului


Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect