Operatorii privați de transport în comun Ilfov-București încalcă Regulamentul UE de mai bine de 10 ani, însă au primit licență de transport de la ARR pentru anul 2020. În spatele firmelor private se află oameni de afaceri, membri PSD și fericiți câștigători de contracte publice. Primăria București e responsabilă de remedierea situației, însă nu își respectă planurile pe care le-a aprobat în urmă cu doi ani.

Pe lângă Societatea de Transport București (STB), rețeaua de transport public Ilfov-București este susținută de operatori interni și de către operatori privați. În principal serviciile funcționează pe coridoarele majore de intrare în Capitală, iar traseele conectează doar câteva localități din Ilfov (deseori doar un oraș sau o comună). Multe localități nu beneficiază de transport public.

În județul Ilfov se află 8 orașe și 32 de comune care alcătuiesc împreună 40 de unități teritorial-administrative. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI) are, la momentul de față, mai multe parteneriate cu operatori interni de transport care asigură funcționarea traseelor din București Ilfov: Societatea de Transport București (STB), Serviciul Transport Voluntari și STCM Ecotrans Chitila. În prezent funcționează 60 de linii regionale.

Legendă

În urmă cu doi ani erau 36 de operatori privați licențiați de Autoritatea Rutieră Română (ARR) care puneau la dispoziție călătorilor transport preorășenesc. Niciunul dintre acești operatori privați nu respecta Regulamentul UE privind transportul pe cale ferată și rutier. Primăria București știe, dar ignoră.

Departe de UE, aproape de Ilfov

Programul integrat al Primăriei din 2018 prevedea ca RATB, actualul STB, să preia traseele operate de privați. Totuși, pentru anul 2020, ARR a eliberat 28 de licențe pentru firme care se ocupă de transport în zona Ilfov-București. De mai bine de 10 ani și chiar și în prezent, operatorii privați din zona metropolitană încalcă Regulamentul UE.

Conform Regulamentului, PMB trebuie să încheie contracte de servicii publice cu reguli bine determinate, să stabilească costul lei/km și subvenția. În schimb, tot ceea ce se știu călătorii despre programul de transport al operatorilor privați sunt capetele de traseu, nici vorbă de stații. Nici programul nu este bine stabilit; cea mai bună sursă de informație rămâne șoferul, același care decide de multe ori dacă are chef sau nu să facă o cursă. Nu se ține cont nici de condițiile de transport ce trebuiesc îndeplinite, astfel că există un număr mare de reclamații privind calitatea serviciilor acestor operatori. Un studiu de oportunitate aprobat de PMB în 2018 confirmă: „Procedura de selecție a operatorilor privați nu a urmat legislația de achiziții publice.”

Constituția României, Regulamentul UE privind transportul pe cale ferată și rutier, Legea serviciilor de transport public local și Legea serviciilor comunitare de utilități publice stipulează clar faptul că autoritatea locală este în întregime responsabilă pentru planificarea serviciului public local/regional.

Art 16 – (1) Consiliile locale, consiliile judeţene, precum şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure, să organizeze, să reglementeze, să coordoneze şi să controleze prestarea serviciilor de transport public desfăşurat pe raza administrativ-teritorială a acestora, precum şi să înfiinţeze societăţi de transport public dacă acestea nu există.”

Conform Legii nr. 225/2016 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006

TPBI, asociația desemnată de PMB pentru gestionarea transportului în comun, a confirmat cele spuse mai sus: ”TPBI nu a semnat niciun contract de delegare a serviciilor de transport public de călători cu vreun operator privat. Societățile private […] funcționează pe baza licențelor emise și prelungite de Autoritatea Rutieră Română.”

Călătorii ies în minus, dar cine iese pe plus?

O mare parte dintre cei 28 de operatori privați care au primit licență de la ARR pe anul 2020 au în spate oameni de afaceri, membri PSD și beneficiari de contracte publice de zeci de mii de lei. Dacă PMB ar fi respectat planul de preluare a traseelor private, atât STB cât și călătorii ar fi avut de câștigat. Veniturile ar fi crescut, calitatea ar fi crescut și, poate, traficul ar fi scăzut. Lucrurile rămân, însă, aproape la fel ca în urmă cu 20 de ani.

Două nume frecvente sunt Cobrescu Ilie și Vasile Cornel. Ei beneficiază sau au beneficiat la un moment dat de sumele încasate de trei firme private de transport comun: Millenium Trans Impex, Snake Trans și Allegro Maxi Taxi. Cobrescu Ilie a fost președintele Federației Naționale Patronale a Transportatorilor Români, acum este reprezentant al Confederației „Patronatul Român” la Ministerul Transporturilor. Vasile Cornel, membru PSD, a fost condamnat în 2016 pentru efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția pe care o îndeplinea, adică șef al Gărzii de Mediu Ialomița.

Nu este un caz particular ca numele unui asociat să se regăsească la mai multe firme private. La fel se întâmplă cu Rîzea Dorel, proprietar RIDM Impex și fost administrator Allegro Maxi Taxi. Radu Valentin Laurențiu încasează, de asemenea, venituri din multiple surse: Transvib Serv, Gifan Strong și Georgio Trans.

Oamenii politici nu întârzie să își facă apariția: primarul Comunei Stoenești, Giurgiu, afiliat PSD, este proprietarul Omerta Impex, iar un fost consilier local la Primăria Balotești din Ilfov, Stoian Sorinel Ionel, deține Axi Tour Izi.

Președintele Federației Patronale a Transportatorilor din România, prim-vicepreședintele Confederației C.O.T.A.R. și cunoscutul om de afaceri, Ion Comuși, a primit licență de la ARR pentru firma CDI Transport Intern și Internațional. Pe lângă licență, el a primit și contracte publice, majoritatea încheiate cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2. Cel mai mare contract depășește suma de 2.000.000 lei și a avut loc în 2008.

În zona câștigătorilor de achiziții publice se încadrează Ionadi Prodcom Serv și Madcom DLS Impex. Ambele au asigurat transport pentru Clubul Sportiv Municipal București (CSMB), un contract în valoare de peste 800.000 de lei. Alături de ei apare și firma Carpacia Dacia Nemuritoare, despre care Buletin de București a scris la sfârșitul anului trecut. Totodată, Madcom DLS deține o parte din Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în București, o asociație care primește bani din partea Consiliului General pentru promovarea Capitalei ca destinație turistică. Porojnicu Stelian și Alexescu Dinu, proprietarii Madcom DLS, au înființat și Pacific Tour, o altă firmă câștigătoare de licitații publice.

Și mari dezvoltatori imobiliari din București au decis să activeze pe piața de transport în comun cu firma Condor Impex. Un document publicat în urmă cu un an de Newsweek scoate la iveală transferuri de 380.000 EURO din subvenția primită de PSD de la stat în contul lui Corneliu Geoană, asociat al lui Mihu Luis Gabriel (proprietar Condor Impex).

Fie că vorbim de lipsa de investiții, de ignoranță sau interese personale, infrastructura transportului public din București merge cu pași repezi spre dezastru. Am încercat să luăm legătura cu câțiva dintre operatorii privați, însă până la momentul publicării nu am primit niciun răspuns, urmând să îl completăm ulterior, dacă va fi cazul.

Editor: Oana Despa

Poți contribui la campaniile de informare și jurnalismul independent pe care îl facem printr-o donație recurentă către Asociația Funky Citizens.

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *