2024 a fost anul în care s-a dat startul lucrărilor pentru magistrala 6 de metrou (M6 Otopeni), cea care va face legătura între 1 Mai şi Aeroportul Internațional „Henry Coandă”. Cu un şantier început şi interes crescut, a captat toată atenţia, însă, pe lângă M6, au răsărit tot felul de promisiuni pentru extinderea magistralelor de metrou existente.
La final de decembrie, Metrorex a publicat un bilanţ al lucrărilor de pe secţiunea de sud a viitoarei magistrale. Foarte multe detalii tehnice, nimic despre procentul de realizare a lucrărilor.
Ultima astfel de informaţie venea de la ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, în luna septembrie, când acesta spunea că şantierul pentru M6 Otopeni este „undeva la 15-16%”.
Tot în decembrie a venit şi ordinul de începere a lucrărilor la staţia Ion I. C. Brătianu, cea de dinainte de aeroportul Otopeni, deci din secţiunea de nord a noii magistrale.
Mai repede sau mai încet, în stilul şantierelor româneşti care se lovesc de birocraţie ori de lehamitea muncitorilor, lucrările pentru M6 Otopeni au avansat, însă tot timpul sub semnul restricţiilor de trafic.
Şoferii care tranzitează zona de nord a Capitalei au fost exasperaţi în ultimele luni, chiar dacă, în subsidiar, ştiau că totul este pentru îmbunătăţirea traficului pe termen lung.
M6 Otopeni, un coșmar pentru bucureștenii din zona șantierului
Însă cel mai mult au avut de suferit localnicii din zonele pe unde a fost rerutat traficul şi pe unde circulă camioanele cu materiale pentru şantier.
De exemplu, în zona Griviţa – 1 Mai, unele case s-au crăpat, iar asfaltul de pe străzi, care nu a fost gândit pentru o afluență atât de mare de autovehicule, inclusiv de mare tonaj, a început să se strice. În plus, poluarea aerului și poluarea fonică sunt la cote insuportabile, acuză cetățenii, care declară că au ajuns la finalul răbdării.
Trei dintre locuitorii de pe străzile Carpați, Mircești și Caransebeș, cele mai afectate de devierea traficului, pentru a face loc șantierului pentru magistrala M6 Otopeni de metrou, au venit în ședința Consiliului Local al Sectorului 1 din 12 decembrie și au declarat că, deși au apelat la toate autoritățile din București, până acum problema lor a fost ignorată.
„Din 24 august, noi nu știm ce înseamnă 6 ore de somn. În bătaie de joc, ne-au acceptat o restricție de trafic între 22.00 și 6.00. Dar degeaba, se circulă ca în miezul zilei.
După calculele noastre, trec pe cele trei străzi peste 30.000 de mașini pe zi”, a atras atenția Adrian Scăunașu, de pe strada Mircești, în fața consilierilor locali ai Sectorului 1.
„Poliția Rutieră ar fi trebuit să analizeze ce volum preiau străzile Carpați, Mircești și Caransebeș înainte de fi dat avizul de trafic. 37.000 de vehicule, în 10 ore, am calculat noi, pe baza înregistrărilor pe care le-am făcut cu camerele noastre video.
Printre acestea, tiruri, vehicule cu gabarit depășit, mașini cu substanțe inflamabile. Pe trotuare circulă motocicliștii, că săracii, pe unde să o mai ia.
Suntem pe o bombă cu ceas“, a reclamat și Dana Mineo, tot de pe strada Mircești.
Cea mai mare nemulțumire a locuitorilor este că li se surpă casele, unele vechi și de peste 100 de ani, din cauza autovehiculelor grele care trec pe cele trei zone ce nu au fost gândite pentru asemenea gabarite.
„Eu am asigurare pe casa mea și pe casa părinților. M-am adresat firmei de asigurări, i-am întrebat dacă mă pot despăgubi, căci după două luni deja semnele de distrugere sunt foarte clare. Răspunsul a fost un «Nu» mare de tot.
Noi suntem copiii ploii. Ne poate ajuta Primăria Sectorului 1 material, în momentul în care se va pune problema să începem să ne reparăm casele?”, s-a plâns Adrian Scăunașu, în ședința Consiliului Local Sector 1.
„Probabil că va trebuie să mergem în instanță cu Metrorex, PMB sau Poliția Rutieră. Cred că ar fi normal ca Primăria Sectorului 1 să meargă în solidar cu noi în acest proces, pe care aș vrea să nu-l intentăm, dar cred că nu vom avea de ales”, a avertizat cetățeanul care locuiește pe strada Mircești.
Traseul magistralei M6 Otopeni
Magistrala M6 de metrou va avea un traseu de 14,2 km de cale dublă, pe care vor circula 12 trenuri noi și va cuprinde 12 stații.
Secțiunea sud are un traseu de 6,6 km. Pe lângă stația 1 Mai, deja construită, lotul cuprinde șase stații: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo. De asemenea, lotul cuprinde și șase interstații: 1 Mai – Pajura, Pajura – Expoziției, Expoziției – Piața Montreal, Piața Montreal – Gara Băneasa, Gara Băneasa – Aeroport Băneasa, Aeroport Băneasa – Tokyo.
Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 6.3 miliarde de lei. Din această sumă, cofinanțarea UE reprezintă peste 2.3 miliarde de lei, prin Fondul de Coeziune, Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
În februarie 2023, Metrorex anunța că lotul 2 din magistrala 6 de metrou, Băneasa – Aeroportul Henri Coandă, are executant. Lotul Tokyo – Aeroport Otopeni va avea 7,6 km și 6 stații cu următoarele denumiri: Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu, Aeroport Otopeni. Lucrarea va completa și va face legătura dintre stația de metrou 1 Mai existentă și Aeroportul Otopeni.
Controversele M6 Otopeni
În 2021, un raport al Băncii Europene de Investiţii citat de Hotnews arăta că gradul de rentabilitate al magistralei este de doar 0.17%, faţă de 5% cât ar trebui să aibă, ca să fie cu adevărat util.
Argumentele erau:
- O densitate redusă populației și a locurilor de muncă de-a lungul traseului magistralei M6 (după stația Tokyo), care duce la un număr relativ redus de călători prognozat;
- Costuri mari de investiție aferente soluției alese, aceea de a se construi un metrou subteran;
- Rata de rentabilitate economică recalculată pentru sectorul de nord al magistralei M6 este de 0,17%. Astfel, costurile mari de investiție și operare nu sunt justificate de beneficiile generate.
De altfel, şi ministrul Transporturilor de la acea vreme, Cătălin Drulă, atrăgea atenţia că nu este un proiect care ar aduce valoare Bucureştiului.
„Se pune problema dacă această investiţie de 700 de milioane de euro (linie de metrou până la Otopeni, n.r.) este utilă în această formă, mai ales că Bucureştiul are mare nevoie de alte linii de metrou. E vorba de linia M5 care traversează de la est la vest Bucureştiul, apoi continuarea spre sud a liniilor 4, chiar şi pe linia M7 din Colentina până în Rahova. Toate acestea sunt linii necesare care unesc cartiere cu densitate de oameni. Densitatea zonei de la (staţia, n.r.) Tokyo până la Aeroportul Otopeni este cea mai mică din Bucureşti. Sunt păduri acolo. Toate acestea ridică semne de întrebare asupra fezabilităţii. O linie de metrou nu costă doar construcţia, costă operarea foarte mult. Linia deschisă în Drumul Taberei ne costă 175 de milioane (de lei, n.r.) pe an. Recuperăm 25 de milioane din bilete, deci 150 de milioane este subvenţie.
cătălin drulă, fost ministru al transporturilor
Proiectul M4 accelerează, dar sunt şi poticneli
În vreme ce M6 avansează, se trasează tot felul de linii pentru alte magistrale şi extinderi prin Bucureşti, la unele se fac studii de fezabilitate, iar altele sunt chiar în stadiul de licitaţie. De exemplu, noul tronson din magistrala M4, care ar trebui să lege Gara de Nord de Progresul.
Licitația pentru prelungirea magistralei M4 a fost reluată, după poticneli repetate, și au fost depuse trei oferte. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a declatat că este vorba despre trei asocieri, formate din 56 de companii naţionale şi internaţionale. Club Feroviar menționează că, de fapt, doar șapte companii au depus oferte, restul fiind terți sau subcontractori.
Lucrările efective, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, bani europeni nerambursabili accesați prin „Programul Transport” al Uniunii Europene 2021-2027, au fost împărțite în două loturi, după cum urmează:
CITEȘTE ȘI: Trei oferte de la consorţii care vor să construiască prelungirea magistralei M4
Tronson 1 – Gara de Nord – Eroii Revoluției 2
Valoarea estimată fără TVA: 5.212.725.936,58 – 6.160.494.288,69 lei
Pentru acest lot au fost depuse două oferte:
- Ofertant unic – Gülermak Spółka z Ograniczoną Odpowiedzialnością, plus 18 terți/ subcontractanți
- Asociere – Dogus Insaat ve Ticaret A.S. (lider), GP Group JSC, Trace Group Hold, plus 12 terți/ subcontractanți
Tronson 2 – Eroii Revoluției – Gara Progresul
Valoarea estimată fără TVA: 4.429.306.810,29 – 5.234.635.321,25 lei
Pentru cel de-al doilea tronson, a fost depusă o singură ofertă. Aceasta a venit din partea unei asocieri formate din trei firme: Construcții Erbașu (lider), Concelex, Bog’art, plus 20 de terți/ subcontractanți.
Astfel, concurență există doar pentru primul tronson, arată anunțul de pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Termenul avansat pentru tronsonul M5 dintre Eroilor şi Iancului
Oficialii Metrorex au spus că în 2033 s-ar putea circula cu metroul din Drumul Taberei până în Iancului.
Potrivit unei declaraţii din mai 2024 a directoarei Metrorex Mariana Miclăuş, urmează demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor, aprobărilor şi autorizaţiilor de la deţinătorii reţelelor de distribuţie a utilităţilor şi de la instituţiile abilitate ale statului.
Dacă paşii stabiliţi în calendarul Metrorex ar fi respectaţi, licitaţia ar urma să fie lansată în iulie 2025, iar în mai 2026 ar trebui să fie semnat contractul.
Secţiunea Magistralei 5 cuprinsă între Eroilor şi Piaţa Iancului are o lungime proiectată de 5.2 kilometri şi şase staţii, conform secretarului de stat Ionel Scrioşteanu.
Traseul viitoarei linii de metrou va urmări, în principal, trama stradală existentă: Piața Operei – Bd. Mihail Kogălniceanu – Bd. Regina Elisabeta – Piața Universității – Bd. Carol I – Piața C.A. Rosetti – Bd. Pache Protopopescu – Piața Iancului – Șoseaua Iancului.
Bucureştenii îşi pot face o primă idee despre cum vor arăta viitoarele staţii de pe magistrala M5, pe tronsonul dintre Eroilor şi Iancului, graţie randărilor tridimensionale date publicităţii de italienii de la 3Ti Progetti, care lucrează împreună cu Metrans şi SWS Engineering SpA, CODING S.r.l la acest proiect.
Planuri pentru extinderea M5 şi înspre Domneşti şi a M3 până la A1
M5 va creşte până la Iancului, dar oficialii Primăriei Sectorului 6 spuneau, în 2024, că sunt în discuţii cu guvernanţii să prelungească magistrala şi la celălalt capăt, de la Valea Ialomiţei. până la pasajul Domneşti.
Pe de altă parte, M3 ar urma să fie prelungită de la Păcii, până la Autostrada Bucureşti-Piteşti, acolo unde ar face joncţiunea cu trenul metropolitan.
La ambele stații finale vom construi parcări de tip smart parking, pentru ca cei care vin în Bucureşti să-și poată lăsa mașina în condiții civilizate și să-și continue călătoria cu metroul. Astfel, nu vor mai aglomera Sectorul 6.
primăria sectorului 6
Apar şi discuţii despre magistrala M7
Tot în mai 2024 (a se observa luna preelectorală), Primăria Sectorului 5 spunea că urmează să lanseze procedura de achiziţie pentru realizarea studiului de fezabilitate a magistralei M7.
Magistrala M7 Voluntari – Bragadiru ar urma să cuprindă 15 staţii, pe o lungime de 13 kilometri între Piaţa Unirii şi Bragadiru. Stațiile incluse în acest proiect sunt: Piața Unirii 3, Regina Maria, George Coșbuc, Tudor Vladimirescu, Mihail Sebastian, Piața Rahova, Mărgeanului, Antiaeriană, Autogara Rahova, Albeni, Șoseaua Alexandriei, Independenței 1877, Linia de centură Bragadiru, Dumbravei și Bragadiru.
CITEŞTE ŞI: Metrorex a cumpărat 14 kilometri de șină nouă pentru magistralele de metrou M1 și M2
Comments are closed.