Cei care poluează aerul prin abandonarea sau arderea deșeurilor ar putea fi pedepsiți cu până la cinci ani de închisoare, comform unui proiect de lege adoptat în Parlament.
Actul normativ vine ca o completare a OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, potrivit căreia gestionarea ilegală a deșeurilor este considerată infracțiune, „atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijată”.
La momentul actual, impactul asupra mediului este definit ca „modificarea, chiar și într-o proporție mică, a calității apei, solului sau subsolului din aria vizată de actul de conduită ilicit”.
Drept urmare, infracțiunile privind gestionarea deșeurilor care afectează calitatea aerului au fost excluse, explică inițiatoarea proiectului, Diana Buzoianu (USR), pentru Buletin de București.
Ceea ce înseamnă că la infracțiuni precum arderile ilegale din Sintești, astăzi procurorii trebuie să arate un prejudiciu la nivelul apei, al solului sau al subsolului. Nu puteau să arate modificări ale calității aerului. Ai infracțiuni privind gestionarea deșeurilor care sunt eminamente legate doar de calitatea aerului.
Diana Buzoianu – Președinta comisiei de mediu din camera Deputaților (USR)
Proiectul de lege prin care se va lua în considerare şi poluarea aerului a fost adoptat marţi, 8 aprilie, în plenul Camerei Deputaţilor cu 293 voturi pentru. Acesta va intra în vigoare după promulgarea şi publicarea sa în Monitorul Oficial.
CITEȘTE ȘI: Afacerea Aquapark (II) | „Ape tulburi” la Complexul Acvatic Pantelimon: O firmă din spatele SRL-ului care a primit concesiunea a încasat peste 11 milioane de euro de la o companie controlată de Robert Negoiță
Gestionarea ilegală a deșeurilor. Ce fapte pot fi considerate infracțiuni
Conform OUG 92/2021, dacă cantitatea sau impactul asupra legii nu pot fi neglijate, următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă:
- eliminarea deșeurilor care au făcut obiectul transferului, așa cum este definit de Regulamentul (CE) 1.013/2006, în spații neautorizate sau prin constituirea de depozite ilegale;
- colectarea, transportul sau valorificarea de deșeuri, inclusiv controlul acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a spațiilor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de comercianți sau brokeri în procesul de gestionare a deșeurilor, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu;
- comercializarea, abandonarea sau neasigurarea încărcăturii deșeurilor pe durata și pe parcursul tranzitării teritoriului României;
- acceptarea de către operatorii de depozite/incineratoare, în vederea eliminării, a deșeurilor introduse ilegal în țară sau a deșeurilor introduse în țară în alte scopuri decât cel al eliminării și care nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse.
- incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect;
- îngroparea deșeurilor;
- eliminarea, deținerea, păstrarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate
- abandonarea, aruncarea și/sau ascunderea deșeurilor.
Practic, aceste fapte care poluează aerul constituie infracțiuni, doar dacă procurorii demonstrează caracterul repetat și prejudiciul.
Lipsa „spiritului legii”
Cu toate că noua lege va lua în considerare și poluarea aerului, societatea civilă rămâne reticentă cu privire la impactul pe care îl va avea în teren. Oana Neneciu, directoarea executivă a Ecopolis, consideră că lipsa sancțiunilor pentru cei care poluează aerul este cauzată mai degrabă de lipsa unor instituții de control funcționale decât de lacune legislative.
„Observația inițiatorilor este una bună. Este firesc să se pedepsească efectul nociv asupra aerului, la fel ca cel asupra apei, solului și subsolului.
Prevederea intenționează să „înarmeze” mai bine instituțiile de control în derularea unor anchete/controale/măsurători/determinări ale impactului, dar am rezerve să cred că situația se va ameliora când vorbim de infracțiuni în gestionarea deșeurilor și impactul pe care aceste infracțiuni le au asupra mediului și sănătății populației.
În primul rând, în România nu avem o jurisprudență solidă în aceste cazuri, nu avem experți judiciari și procurori prea mulți care sa instrumentalizeze aceste cazuri și nu avem instituții de control proactive.
Problema cu legile e că nu se aplică și de multe ori sunt atât de complicat scrise încât pot deveni impracticabile.”
Cei care poluează aerul prin arderile ilegale
Localitatea ilfoveană Sinteşti, cunoscută pentru arderile ilegale de deşeuri, rămâne una dintre principalele surse de poluare care afectează sănătatea cetățenilor, din București și Ilfov deopotrivă.
Infracțiunile continuă, în ciuda dosarului penal ce vizează întreaga comunitate, dar și a numeroaselor promisiuni din partea autorităților.
Sesizarea penală a fost anunțată de Garda de Mediu în octombrie 2024, când instituția a listat rezultatele controalelor din ultimii doi ani:
„Din 2022 până în prezent, s-au desfășurat, în localitatea Sintești, nu mai putin de 40 de acțiuni, soldate sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 4.000.000 lei, 51 tone de deșeuri confiscate, vehicule confiscate și dosare penale. Ultima dintre aceste acțiuni a avut loc vineri, 18.10.2024, când au fost aplicate amenzi în valoare de 90.000 lei și au fost confiscate aproximativ 6 tone de deșeuri, feroase și neferoase.”
