Bucureștiul a fost gazda unui maraton care a scos din case peste 10000 de pasionați de mișcare. Ambiția, perseverența și antrenamentul s-au simțit și oamenii au tras cât au putut de tare să prindă un loc fruntaș. Capitala nu este însă cea mai primitoare gazdă când apar în discuție competițiile sportive. Dincolo de nervii şoferilor supăraţi de restricţii, apare și problema poluării.
Astăzi, 12 octombrie, senzorii aerlive erau verzi, semn că alergătorii de la acest maraton de 10 kilometri au prins „cale liberă” în fața poluării. Cu toate acestea, în general, cei care aleargă prin oraș ori cicliștii înghit noxe care, pe termen lung îi îmbolnăvesc. În loc să pună o cărămidă la temelia sănătății lor, antrenamentele și competițiile ajung să dăuneze din anumite puncte de vedere.
Irina este pentru a doua oară la maraton în Bucureşti, însă a mai participat la maratoane din alte orașe europene precum Berlin și Paris alături de soțul ei. Antrenamentele le face, însă, la interior, pentru că poluarea o afectează.
„Mă bucură să văd aplecarea către sport a oamenilor care încă vin la maratoane. Cu siguranță poluarea ne afectează. De vină cred că este chiar faptul că «suntem născuți în mașină». Din acest motiv, antrenamentele le desfășor în sala de fitness, nicidecum pe stradă. Soțul în schimb nu aleargă în sală”, a povestit Irina pentru Buletin de București.
În aceeași situație se află și Valentin, aflat și el tot la a doua ediție, pentru care ținta la acest maraton a fost să încheie cursa într-o oră și zece minute. Acesta a menționat că resimte din plin poluarea, şi când aleargă, şi când merge cu motocicleta.
Maraton în Bucureşti. Ce recomandări au specialiștii pentru atleți
Buletin de București a discutat cu managerul Institutului de Pneumoftiziologie, Beatrice Mahler, cu o experiență vastă în pneumologie și afecțiuni respiratorii despre posibilele riscuri ale activității fizice desfășurate în condiții de poluare cât și despre metodele de prevenție ale efectelor adverse.
„Este foarte important atunci când ne propunem să facem sport afară sau să alergăm să monitorizăm dincolo de temperatură și viteza vântului, nivelul de PM-uri (particule în suspensie). Sigur, dacă e un nivel crescut, apariția riscurilor este puțin probabilă după imediata expunere, mai ales la persoanele care sunt obișnuite să facă sport. În timp, însă, nu este cel mai bun aer în care ar trebui să desfășurăm activități fizice pentru că frecvența crescută din timpul efortului crește numărul de particule pe care noi le inhalăm”, a punctat Mahler.
Cât despre riscurile inhalării acestor particule, managerul de la Nasta a mai explicat că „pe termen mediu, prin expunerea la aceste particule poluante, se pot produce reacții alergice. Pe termen lung, prin infecții repetate și prin mecanisme care nu sunt încă complet cunoscute de lumea medicală există o legătură directă inclusiv între afecțiuni pulmonare cronice și nivelul de poluare din mediu. Există totodată o strânsă legătură și între bolile cardiovasculare și nivelul de particule poluante, crescând și riscul de accident vascular cerebral cât și cel de infarct, lucru evident din numărul crescut al celor care prezintă această simptomatologie în orașele în care aerul este poluat.”
Beatrice Mahler a evidențiat în discuția cu Buletin de București și metodele de prevenție a acestor efecte adverse. Aceasta a punctat că ne ajută să ne vaccinăm pentru a ne proteja de infecțiile sezoniere. Dacă ne referim, în schimb, la particulele poluante, medicul ne-a prevenit că măsurile nu țin neapărat de noi ca indivizi, ci țin mai mult de comunitate.
„Este important să fim responsabili atunci când vine vorba despre măsurile ce sunt în folosul sănătății noastre”, a fost îndemnul pneumologului. Acesta a venit în contextul în care poluarea cu particule în suspensie crește semnificativ în sezonul rece.
Maratonul Internațional din București, cel mai cuprinzător eveniment de acest tip din Capitală se află la cea de a 17-a ediție, desfășurându-se pe parcursul a două zile. Cursele continuă și mâine, cu proba maratonului de 42 de kilometri, ștafeta de 42 de kilometri și cea de semimaraton.
CITEŞTE ŞI: REPORTAJ | Poluarea care unește. Cum putem lupta împreună pentru aer curat
A consemnat Alexandru Stan.
