Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 17 June 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleEvenimentMain

Jurnaliștii și activiștii acuză deficiențe ale proiectului anti-SLAPP. Scrisoarea deschisă către Ministerul Justiției a fost semnată de aproape 40 de asociații, fundații și redacții

14
Jurnaliștii și activiștii acuză deficiențe ale proiectului Anti-SLAPP FOTO: Jorm S/Adobe Stock
Jurnaliștii și activiștii acuză deficiențe ale proiectului anti-SLAPP FOTO: Jorm S/Adobe Stock

O coaliție de aproape 40 de fundații, asociații și redacții a transmis Ministerului Justiției o serie de observații critice și propuneri de amendamente la proiectul de lege privind protecția împotriva acțiunilor judiciare abuzive (SLAPP), menit să transpună Directiva anti-SLAPP a Uniunii Europene.

Inițiativa Ministerului este salutată, în principiu, pentru intenția de a include cauzele interne în sfera de aplicare a legii și pentru introducerea unor mecanisme procedurale.

Cu toate acestea, societatea civilă și jurnaliștii consideră că proiectul actual este insuficient, raportat la realitățile din România, și necesită îmbunătățiri substanțiale pentru a asigura o protecție reală împotriva abuzurilor.

Lacune și critici aduse proiectului de lege anti-SLAPP

Memoriul subliniază o serie de deficiențe majore la transpunerea legislației europene peste cea europeană. În primul rând, se propune aplicarea din oficiu a unor garanții esențiale, precum respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate, obligarea reclamantului la plata unei cauțiuni și aplicarea de despăgubiri.

Justificarea este simplă: protejarea pârâților vulnerabili, adesea lipsiți de resurse juridice, și degrevarea instanțelor de litigii abuzive. Actualul proiect lasă aceste măsuri la inițiativa părților, ceea ce, în opinia semnatarilor, le face iluzorii.

Un alt punct nevralgic este caracterul facultativ al amenzilor pentru reclamanții care inițiază procese de tip SLAPP. Organizațiile cer ca aplicarea amenzii să devină obligatorie, văzând-o ca pe un instrument disuasiv esențial. Acesta ar descuraja utilizarea abuzivă a justiției nu în scopul reparării unui prejudiciu, ci pentru intimidarea vocilor critice.

De asemenea, se solicită clarificarea protecției pentru entitățile terțe, precum asociațiile sau sindicatele, care sprijină pârâții în procese. Fără o mențiune expresă că aceste entități nu pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecată și nu pot deveni parte în proces, există riscul descurajării intervenției lor, afectând astfel dreptul la dezbatere publică.

Entități semnatare

1. Asociația LiderJust

2. Fundația Konrad Adenauer – Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est

3. Free Press for Eastern Europe

4. Asociatia Eurolife

5. Asociația AER Muntenia

6. ActiveWatch

7. CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

8. Centrul pentru Jurnalism Independent

9. FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

10. Asociația Rădăuțiul Civic

11. Fundația Eco-Civica

12. Asociația Bankwatch România

13. Floreasca Civica

14. Asociația pentru Consum Sustenabil

15. Asociația Inițiativa Civică Bucureștii Noi

16. ARCA – Asociatia pentru cetățenie culturală

17. Grupul de Inițiativă Civică I.O.R. Titan

18. Code for Romania

19. Platforma primulrand.ro

20. Asociația 2Celsius

21. Fundaţia Greenpeace CEE România

22. Asociația Funky Citizens

23. APADOR-CH

24. Miliția Spirituală

25. Asociația CENTRUL DE EXPERTIZĂ EUROPEANĂ – EUROPULS

26. Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare (Politică la minut)

27. Expert Forum

28. PressOne

29. Centrul FILIA

30. Asociația Tech and Tonic

31. RomaJust Asociația Juriștilor Romi

32. ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet

33. Context.ro

34. Asociația Dela0 Media (Dela0.ro)

35. Public Record

36. Asociația One World Romania

37. World Vision România

38. Asociația Media DoR

39. Forumul Judecătorilor din România

40. Buletin de București

CITEȘTE ȘI Cum a ajuns biletul unic pentru transportul în comun din Capitală în „moarte clinică“. „Lupta” inginerilor IT și specialiștilor din spatele proiectului

scris de

Cătălin Doscaș

Reporter și redactor-șef Buletin de București. Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacții de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. Este jurnalist Buletin de București din 2019.