2024 a fost primul an de după adoptarea noii Legi a Educaţiei, care ar fi trebuit să aducă aer de reformă în învăţământul românesc. Dacă reforma e vizibilă sau nu, e greu de spus – părerile sunt împărţite. Însă sunt câteva iniţiative notabile care merită amintite în anul care se încheie. De asemenea, au fost şi scandaluri, atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel superior, care au „pătat uniforma” Educaţiei.
Scandalul „camerelor de detenție”
Cel mai notoriu scandal a izbucnit în vară. Era vorba de Statutul Elevului ce trebuia adoptat anul acesta. Nemulțumiți de atitudinea Ministerului Educației, elevii au ieșit în stradă pentru a își striga nemulțumirile.
AEBI a protestat atunci în stradă alături de Uniunea Elevilor Reprezentanți pentru că ministrul Educației, Ligia Deca, le-a ignorat proiectul „Statutul Elevului 2.0” pe care l-au depus cu câteva luni în urmă. Reprezentanții elevilor cereau să poată trimită feedback anonim pentru profesori.
În august, noul proiect legislativ a fost adoptat, cu cel puţin o măsură extrem de controversată.
Conceptul de „cameră de detenție” nu apare oficial în noul Statut al Elevului, așa cum a fost el aprobat de Ministerul Educației, dar prevederea prin care un elev este mutat în alt spațiu decât sala de clasă, dacă deranjează ora, a fost prezentată de presă și percepută de public sub această noțiune.
Ministerul Educației lasă libertate fiecărei școli de a include în regulamentul propriu modalitatea exactă de aplicare a acestei prevederi, „în funcție de resursele existente”, respectiv săli de clasă goale și personal pentru supraveghere.
Alte proteste de-a lungul anului au vizat și transportul gratuit, când elevii au inițiat o grevă japoneză la nivel național, purtând banderole albe.
Fără telefoane mobile în şcoli
Celularele au fost interzise în şcoli – elevii trebuie să le pună la începutul orelor într-o cutie specială. Nu le pot folosi, cu o singură excepţie – cea în care profesorii le solicită pentru anumite activităţi la clasă. În schimb, elevii le pot utiliza în pauze. Au fost stabilite şi sancţiuni – de la avertisment verbal, până la exmatriculare, în funcţie de gravitatea faptei.
Referendum antidrog care priveşte şcolile bucureştene
În Bucureşti, sistemul de învăţământ a fost marcat printr-o lovitură „cu mantinela” din partea lumii politice. După ce Nicuşor Dan a hotărât să organizeze un referendum cu două întrebări administrative, PSD a venit cu o a treia:
„Sunteți de acord ca Primăria București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?”
Referendumul a trecut cu brio – 84,58% (608.178) dintre bucureşteni au fost de acord şi 15,42% (110.862) au votat NU la această a treia întrebare.
Ca să aibă efect, această prevedere trebuie să fie legiferată.
Bursa de rezilienţă
La finalul lunii iunie, o bursă de 300 de lei pe lună a fost instituită prin Ordonanţă de Urgenţă pentru primii 30% elevi dintr-o clasă care au avut la finalul anului școlar trecut media anuală cel puțin 7,00 și cel mult 9.50.
Aceleaşi burse sunt şi pentru elevii care suferă de boli oncologice ori alte afecţiuni cronice grave, care trebuie să înveţe în spital sau acasă mai mult de o lună.
Cei care au mai mult de 10 absenţe nemotivate într-o lună nu mai primesc niciun fel de bursă.
Meditațiile „cu forţa” de la Colegiul Goethe
Un scandal din educație a zguduit Colegiul German Goethe din Capitală. Educațieprivată.ro a scos la iveală cazul unei profesoare care ar fi pus presiune asupra copiilor pentru a participa la cursurile organizate de firma la care aceasta este administrator unic.
În urma unei anchete a Corpului de Control al Ministerului Educației care a efectuat verificări la instituția de învățământ în cauză, cele trei directoare au demisionat.
La scurt timp după, femeile au decis să își reia funcția ca urmare a declanșării unui protest în semn de solidaritate din partea personalului didactic și nedidactic al unității.
Performanţă tratată cu dispreţ
Participanții la Olimpiada de Chimie Aplicată au fost nevoiți să își acopere singuri cheltuielile de transport și cazare. Abia după ce cazul olimpicilor medaliați cu aur în Indonezia a devenit public, Ministerul Educației a promis decontarea cheltuielilor.
Scandalul din spațiul public a evidențiat lipsa de sprijin pentru performanța școlară și nevoia unei finanțări mai consistente pentru elevii olimpici, după ce profesoara olimpicilor a acuzat că Ministerul Educației a tergiversat chiar participarea la Olimpiadă.
Examen la încă două facultăți din ASE
După zece ani în care Facultatea de Cibernetică de la Academia de Studii Economice din București a permis admiterea pe bază de dosar, a fost reintrodus examenul scris.
Cu aceeași situație s-au confruntat și cei care voiau să urmeze Facultatea de Drept de la Academia de Studii Economice din București, unde admiterea se face doar în urma examenului scris.
Decizia a venit după ce mulți dintre cei admiși pe bază de dosar nu mai ajungeau la examenul de licență.
Fenomenul „Superman Challenge”
Un semnal de alarmă s-a tras după ce 20 de elevi au ajuns la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală cu fracturi și traumatisme grave, cauzate de o provocare de pe TikTok, numită „Superman Challenge”.
Situația a luat naștere după ce platforma TikTok a fost inundată cu imagini care arată adolescenți imitând gesturile supereroului şi care astfel cad şi se rănesc.
La momentul respectiv, Alexandru Ulici, managerul spitalului, a afirmat că „poate dura o lună sau două, în funcție de gravitatea fracturilor. Părinții trebuie să le explice copiilor cât de periculoase sunt aceste provocări și să-i oprească din a participa la ele”.
Ore noi în școli: Gaming și protecția animalelor
Printre inițiativele care au adus un suflu nou în Educație anul acesta se numără adoptarea proiectului privind introducerea jocurilor video ca materie opțională la liceu.
Studiul materiei se va desfășura, potrivit programei, cu întregul colectiv al clasei, într-un laborator care să permită parcurgerea curriculumului în mod corespunzător.
La începutul lunii octombrie mai mulți elevi de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București au descoperit „tainele” game development-ului prin prezentări organizate în cadrul Bucharest Gaming Week (BGW).
De asemenea, în județul Ilfov, a fost introdus un curs opțional despre animale. Câteva dintre capitolele predate sunt Oameni și animale; Drepturile și bunăstarea animalelor; Îngrijirea și protecția animalelor; Sănătate, liber și protejat; Animale și sănătatea noastră. Tot la această materie elevii vor avea teme, note dar și o nouă rubrică în catalog pentru care la finalul anului le va fi încheiată media.
Demisii în Consiliul Elevilor
Consiliul Național al Elevilor, principalul organism care reprezintă interesele elevilor din România, a fost zguduit în 2024 de mai multe demisii ale executivilor săi.
Unul dintre membri a motivat în textul demisiei că pleacă din funcție «din cauza incompetenței, a inactivității și a incompatibilității cu structura a domnului Theodor-Georgian Irimia, vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor, care a degradat abominabil coeziunea echipei», potrivit surselor citate de jurnaliștii edupedu.ro.
Aceste plecări ale membrilor biroului executiv au venit după ce organizația a atras atenția asupra modului în care se desfășoară examenele naționale, a divulgării frauduloase a subiectelor și a problemelor apărute în proiectul „România educată”.
CITEŞTE ŞI: Bucureştiul, sub „greutatea” planşeului Unirii, în 2024
