Se poate încălzi Bucureștiul cu apă termală? În contextul în care orașul caută soluții durabile și ecologice pentru termoficare, expertul geolog Ștefan Marincea, fost director general al Institutului Geologic Român, a discutat cu Buletin de București despre posibilitatea folosirii resurselor din subsol pentru acest scop.
Expertul analizează beneficiile și provocările acestei opțiuni și oferă o imagine detaliată a potențialului utilizării apei termale pentru încălzirea Capitalei, în comparație cu metodele „clasice”.
Geologul Ștefan Marincea constată că poate fi o soluție de durată, dar este limitată la partea de nord a Capitalei.
Specialistul explică conceptul de „entalpie joasă”, care se referă la temperatura relativ scăzută a apei, în acest caz sub 100°C. Mai exact, capacitatea de a genera energie și căldură este limitată, comparativ cu resursele geotermale de entalpie înaltă.
Apa geotermală reprezintă pentru Bucureşti o soluţie viabilă de încălzire, redusă însă la partea nordică a oraşului.
Resursele de apă geotermală sunt resurse regenerabile, acoperind un areal situat în partea de nord a Bucureştiului (aşa-numitul „rezervor geotermal Bucureşti Nord”, care acoperă o suprafaţă de circa 300 km2).
Forajele din cadrul acestui rezervor au fost testate la debite de 22-28 l/s, iar apa geotermală are temperaturi (la suprafaţă) de 42 – 83°C (fiind deci un rezervor cu entalpie joasă, dată de temperatura mai mică de 100°C).
Expert geolog, Ștefan Marincea
În iulie, Electrocentrale București (ELCEN), companie deținută de Ministerul Energiei, a semnat un memoradum cu firma americană SAGE Geosystems, realizarea unui studiu de fezabilitate privind implementarea unor tehnologii de utilizare a resurselor geotermale în cadrul sistemului de încălzire centralizată din București.
CITEȘTE ȘI: Bucureștiul va fi încălzit cu apă termală. Memorandum semnat de ELCEN
Ce avantaje și dezavantaje ar fi dacă s-ar încălzi Bucureștiul cu apă termală
Avantajele încălzirii orașului cu apă termală identificate de expert sunt:
- Costul scăzut al gigacaloriei, adică apa termală are costuri reduse și competitive pentru încălzire. Este mai ieftină decât alte surse de energie.
- Bucureștiul are deja o rețea de termoficare care poate fi utilizată pentru transportul agentului termic. Acest lucru simplifică implementarea sistemului de încălzire cu apă geotermală. Orașul Beiuș este un exemplu de succes în acest sens, mai adaugă expertul.
- Există deja 25 de foraje în zona de Nord a Bucureștiului, dintre care 18 sunt „potențial productive”, iar două sunt deja utilizate. Unul din ele alimentează complexul Therme din Balotești, iar celălalt este situat la Casa Presei Libere, executat de I.F.L.G.S., viitorul Foradex, și alimenta un ștrand termal care a fost închis în 2008.
Dezavantajele pe care le remarcă geologul Ștefan Marincea:
- Costurile inițiale ale investiției sunt ridicate. Ele implică săparea unor foraje, adânci de 2.000-3.200 de metri, în calcare și dolomite fracturate ale Platformei Moesice (parte a platformei continentale eurasiatice compusă din roci sedimentare, metamorfice și igneice).
- Gradul relativ ridicat de mineralizare al apei. Apa geotermală are cantități mari de minerale și hidrogen sulfurat, care pot cauza probleme de depunere a sedimentelor pe conductele sau filtrele echipamentelor de transport.
CITEȘTE ȘI: Scandalul coloșilor | „Mecanismul Piedone” de la Consiliul Local Sector 5 și ușile închise ale democrației
Explorarea potențialului utilizării apei termale. Costuri și investiții
Ștefan Marincea estimează că o potențială investiție s-ar situa în jur de 300 de milioane de euro.
„El (n.red. costul) ar presupune săparea a cel puţin 4 perechi de foraje de extracţie şi a patru foraje de injecţie de 2000 – 3000 m, instalarea unei reţele de transport până la punctele de distribuţie şi a unui sistem de staţii de pompare cu sau fără staţii de schimbătoare de căldură, bazine de decantare.
Bazat pe costul simplu al forajului Therme de la Baloteşti, executat de compania Dafora, se poate face un calcul estimativ al investiţiei în foraje, însă costurile trebuiesc actualizate.
Un foraj de extracţie pentru apă geotermală are în general costuri mai mari de execuţie / tubare dat de particularităţile sale. Se bazează de obicei pe instalarea a 3-4 coloane de burlane concentrice cu diametre de tubare standard de 20”, 13 3/8” 9 5/8” şi în final 7” (în cazul tubării zonei productive cu filtre) sau 8 ½ in cazul în care secţiunea productivă nu conţine filtre.
Particularităţile depozitelor situate deasupra rezervorului geotermal (prezenţa unor intercalaţii de argile contractile, a gazelor în rezervoare nisipoase de la nivelul Meoţianului şi Sarmaţianului, a unor intervale cretoase care trebuiesc izolate) presupun măsuri adecvate, care cresc costurile forajului.
Dacă estimăm că proiectul Therme a costat la nivel de execuţie 29,5 milioane de euro, putem să presupunem că un proiect de circa 10 ori mai mare va costa în jur de 300 milioane de euro”.
Totuși, în scenariul în care Capitala ar fi încălzită de apa termală, costurile pe care le-ar suporta cetățenii s-ar înjumătăți, confirmă expertul.
„La maturitatea proiectului, preţurile pentru încălzire ale locuitorilor din Bucureşti s-ar putea înjumătăţi.
Oraşul Beiuş, care foloseşte exclusiv energia geotermală pentru încălzire, are în acest moment cea mai ieftină gigacalorie din ţară.
Potenţialul geotermal al rezervorului Bucureşti Nord nu acoperă însă întregul consum al Capitelei, deci trebuie să imaginăm un consum mixt, deci un cost ponderat al gigacaloriei”.
Amprenta de carbon scăzută
Un alt beneficiu al utilizării energiei geotermale pe care îl remarcă Ștefan Marincea ar fi reducerea „substanțială” a emisiilor de dioxid de carbon, față de încălzirea „clasică”.
„Amprenta de carbon a gigacaloriei este în acest caz minimală. Beneficiile ecologice sunt deci însemnate”, punctează geologul, pentru Buletin de București.
Riscurile de mediu asociate cu exploatarea resurselor geotermale sunt foarte reduse, iar nivelul de radioactivitate al tuturor apelor geotermale din România este inofensiv pentru sănătate.
Ștefan Marincea a fost directorul Institutului Geologic al României, dar a fost demis în 2013, după ce a criticat proiectul de exploatare a aurului de la Roșia Montană și a făcut declarații în legătură cu cauzele cutremurelor din Galați, relata atunci Digi24.
CITEȘTE ȘI: STUDIU | Cel mai poluat aer din Capitală, la Gara de Nord și în stațiile de metrou
