Grădinăritul „ad-hoc”, cunoscut sub denumirea de „guerilla gardening”, se referă la cultivarea plantelor pe terenuri asupra cărora nu deții drepturi din punct de vedere legal. Fie că vorbim de spații publice sau de proprietăți private, deseori este vorba despre pământuri sterpe, neîngrijite sau chiar abandonate.
„Guerilla gardening” poate reprezenta un mod prin care cetățenii se implică în amenajarea spațiilor din comunitarea lor sau chiar o formă pașnică de activism de mediu, prin care oamenii atrag atenția autorităților asupra nevoii de spații verzi.
Asociația „Aspire to Change”, un mic ONG cu proiecte de mediu, se luptă să popularizeze conceptul și în Capitală.
Prezenți la ediția din acest an a Street Delivery, membrii ONG-ului organizează o vânătoare de comori mai „altfel”, prin care invită bucureștenii să descopere natura din jurul lor. Premiul: un kit de pajiște pentru „guerilla gardening”.
Buletin de București a stat de vorbă cu Bogdan Mihalache, peisagist și membru al asociației, pentru a afla mai multe detalii despre beneficiile și provocările grădinăritului „ad-hoc”.
CITEȘTE ȘI: Street Delivery revine pe strada Verona în weekend. Programul evenimentului
Guerilla gardening. De la trandafirii din fața blocului la pajiști urbane
Acesta explică cum conceptul nu este foarte popular în România, dar există încă bucureșteni care practică „guerilla gardening” în curtea blocului, fără să realizeze.
Își mai pun un zarzavat, un trandafir, poate un pomișor fructifer. Adică oamenii încearcă să-și amenajeze spațiul din fața blocului cum știu ei mai bine.
Din nefericire, și acest obicei se pierde ușor-ușor, pentru că spațiile adiacente blocurilor sunt în administrarea primăriilor, prin Direcțiile de Administrare a Domeniului Public (DADP). Fără un protocol de colaborare, cetățenii nu au dreptul legal de a amenaja curțile blocurilor în care locuiesc, susține Bogdan Mihalache.
De obicei, niciuna dintre persoanele care locuiesc la bloc nu fac asta.
Dar noi vrem să încurajăm lumea să colaboreze cu ADP-urile și, uneori, chiar să facă și acțiuni «ilicite», să le zic așa, de a mai semăna specii native.
Peisagistul explică cum asociația promovează întotdeauna specii native, fără caracter invaziv, cum ar fi soiurile care se găsesc în zonele de câmpie din România: gălbenele, cicoare, albăstrele sau armurariu.
Speciile floricole, erbacee pe care le promovăm, nu pot aduce decât beneficii, dacă sunt însămânțate corespunzător.
Pe lângă acestea, expertul recomandă și specii anuale sau bienale care nu prezintă un pericol de a se extinde foarte mult, pentru că au un ciclu vegetativ mai redus față de plantele perene, precum și specii de leguminoase ce hrănesc solul în mod natural, de pildă: trifoi, lucernă sau ghizdei.
Mi-ar plăcea să găsim zone în care pământul e complet sterp, pustiu și care să devină, în timp, pajiști urbane.
Pe lângă pliculețul cu semințe, kitul de pajiște conține și un flyer cu instrucțiuni, întrucât este nevoie de o mică amenajare a terenului înainte de plantare.
Calvarul birocratic și zona gri a legii
Întrebat dacă exisă riscuri pentru practicanții de „guerilla gardening”, Bogdan Mihalache explică cum, în funcție de situație, poate exista un temei legal pentru sancțiuni, însă șansele sunt reduse.
Teoretic e o bază acolo prin care tu ai putea fi amendat, dacă ești identificat ca făptaș cu nume și prenume. Dar de cele mai multe ori, nu știe nimeni cine a plantat pomișorul respectiv sau cine a pus câteva semințe undeva, să fim serioși. În principiu, se recomandă să faci o notificare către ADP dacă vrei să faci anumite modificări sau să semnezi un protocol de colaborare cu ei.
În același timp, procesul poate fi destul de complicat pentru un cetățean obișnuit. Peisagistul povestește cum inclusiv asociația din care face parte s-a lovit de blocaje birocratice în încercarea de a încheia un protocol de colaborare cu ADP Sector 1.
„Noi trecem printr-un astfel proces în prezent, cu proiectul nostru „Bucureștii Verzi și Noi”, finanțat de Fundația Comunitară București.
Avem mai multe încercări eșuate de a semna un protocol cu ADP Sector 1, pentru că este vorba tot de un spațiu adiacent unor blocuri.
De fapt, sunt mai multe alveole verzi, care însumează vreo 700 de metri pătrați și pe care vrem să plantăm niște specii de arbuști autohtoni și să însămânțăm câteva suprafețe cu amestecuri de pajiște.
Tot acolo, dorim să implementăm și o stație de compost.
Deci, practici sustenabile prin care să arătăm că spațiile verzi se pot gestiona sustenabil cu comunitatea din zonă.
Blocajul a fost cauzat de diverse motive, printre care că sediul asociației nu este în Sectorul 1 sau că este nevoie de acord scris de la asociațiile de locatari.
Întrebat ce și-ar dori de la autoritățile locale referitor la gestionarea spațiilor verzi, specialistul declară că este nevoie de mai puțină indolență și mai multă deschidere către comunitate și experți.
„Dificilă întrebare, pentru că este nevoie de mult. În primul rând, mai puțină indolență, aș zice eu, și mai multă deschidere către comunitate și ascultarea propriu-zisă, nu doar declarativă, a specialiștilor și a nevoilor comunității.
La polul opus, ca anvergura și efort, se află de asemenea alte proiecte ale societății civile. Parcul Natural Văcărești este primul care a capătat contur, înființat în 2016 prin Hotărâre de Guvern.
După acest model, Asociația Parcul Natural Văcărești desfășoară un proiect de conservare a altor cinci arii naturale din Capitală: „Lunca” Dâmboviței la intrarea în Lacul Morii, Pajiștea Petricani, lacurile Dobroiești și Valea Saulei (parte a „salbei” de lacuri de pe Râul Colentina), precum și Pădurea Băneasa.
Proiectul își propune ca, împreună cu cetățenii și autoritățile locale, să „descopere”, „să cunoască” și „ să conserve” insulele de biodiversitate din București. Recent, asociația a întreprins o acțiune de igienizare a pajiștii Petricani, o fâșie de circa 6 hectare de natură urbană din Sectorul 2.
Zona a fost curățată și deschisă publicului, odată cu finalizarea amenajării unui traseu tematic circular de aproape un kilometru.
De altfel, organizațiile de mediu se luptă și pentru conservarea pădurilor din jurul Capitalei și implicit, limitarea exploatării comerciale. Totodată, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde susține pentru accesul liber în păduri, pentru recreere.
