Ciprian Ciucu, candidat PNL pentru Primăria Capitalei, a declarat, pentru Buletin de București, că nu va propune un proiect major pentru cei trei ani care mai sunt din actualul mandat de primar general. „Nu este timp”. În schimb, promite soluții care să permită îngrijirea Capitalei, pe care o consideră neglijată în ultimii ani.
Mai este doar o săptămână până când bucureștenii își aleg din nou primarul general. Un sondaj publicat duminică arată că doar 38,6% dintre cetățeni știu deja cu cine vor vota. Restul încă se mai gândesc, în condițiile în care sunt 17 candidați înscriși în cursă.
Deocamdată, competiția este foarte strânsă în prima parte a clasamentului, distanța dintre candidați fiind foarte mică, în marja de eroare a sondajelor. Prin urmare, orice se poate întâmpla.
Buletin de București lansează o serie specială de interviuri în care candidații relevanți pentru funcția de primar general răspund unor întrebări esențiale privind planurile lor pentru Capitală.
Timp de cinci zile consecutive, până la încheierea campaniei, am publicat câte un interviu cu fiecare dintre cei pe care i-am contactat și au acceptat să răspundă întrebărilor noastre.
Astăzi, Ciprian Ciucu răspunde acuzațiilor președintelui României, Nicușor Dan despre relația sa cu „speculatorii imobiliari”, explică ce va face ca primar cu subvențiile pe care le plătește anual Primăria Capitalei pentru transport și termoficare, explică de ce crede că proiectul trenului metropolitan nu mai este funcțional pe zona de Vest și prezintă o parte dintre proiectele pe care le propune dacă ajunge primar general.
Buletin de București: „Constituția mă oprește să spun tot ce știu despre cum s-au comportat doi primari de sector în relația cu speculatorii imobiliari”. Ce credeți că a vrut spună domnul președinte Nicușor Dan prin această afirmație și cum îi răspundeți?
Ciprian Ciucu, candidat PNL pentru Primăria Capitalei: Da, m-a surprins foarte mult acea declarație. Când vezi astfel de declarații, nici măcar nu știi cum să te aperi. Dacă se referea la ceva concret, era mult mai bine, pentru că puteam să spun „Uite, așa s-a întâmplat” și să dau seama cu privire la ce s-a întâmplat acolo.
Dar în contextul în care cineva lasă așa o acuzație vagă în aer, nu mi se pare corect, pentru că n-ai cum să te aperi.
Poate se referea la domnul Băluță și a zis să nu-l singularizeze. Dar eu personal știu la ce presiune am fost supus de-a lungul timpului și cum am apărat sectorul în general.
Am 25 de procese în acest moment cu diverși dezvoltatori imobiliari, pe care le câștigăm în instanță. Adică ne apărăm până la capăt. Dacă era să fi fost doar să ne apărăm de fațadă, le pierdeam.
Am primit amenzi ca și dânsul de la Inspectoratul de Stat în Construcții, pentru neemiterea unor autorizații, tocmai pentru că am protejat cât am putut spațiile verzi.
Nu ați avut o relație foarte bună cu Nicușor Dan cât a fost primar general…
Din punctul meu de vedere, cât am fost președinte al PNL București, i-am susținut toate proiectele și oricine se poate uita cum a votat Partidul Național Liberal în Consiliul General cât timp am condus filiala București.
A avut tot sprijinul. Era și normal, pentru că un primar trebuie să aibă majoritate, știu cât de important este acest lucru.
Eu personal nu am ce să-mi reproșez în relația cu domnia sa. Da, este adevărat, am ridicat niște probleme tocmai pentru că îi susțineam mandatul și atunci când îi susții cuiva mandatul este normal să-l întrebi pe parcurs ce se întâmplă cu una sau cu alta.
Dar mai mult de atât. Și acele lucruri care țineau efectiv de oraș, au fost, din păcate, de foarte multe ori interpretate ca atacuri. Dar nu erau atacuri, numai că era normal să se întâmple ceva.
Ați spus de mai multe ori chiar public că nu vă răspunde la telefon, că vă bloca proiecte în Sectorul 6.
Am fost întrebat de presă în timp. Câteodată răspundea, câteodată nu răspundea, în funcție și de programul domniei sale.
Ați făcut o mișcare care a stârnit o mică dezbatere în bulă: ați obținut sprijinul REPER București pentru candidatura dumneavoastră la Primăria Capitalei. Ce ați promis la schimb celor de la REPER și în ce măsură credeți că vă ajută acest sprijin?
Nu le-am oferit absolut nimic, doar le-am cerut ajutorul, mai ales pe anumite subiecte unde ei stau mai bine. Am dorit să colaborăm. Am avut o discuție lungă, la un moment dat, cu principalii conducători ai REPER București, ca să vedem dacă avem înainte de toate valori compatibile.
La finalul discuției, am luat decizia să colaborăm. Colaborarea este punctuală cu mine, nu cu Partidul Național Liberal. Le mulțumesc pentru sprijin.
Ce puteam obține în afară de acest sprijin?
Mă gândesc că bucureștenii au nevoie de un pol de centru civic, ca să zic așa, nu în sensul urbanistic, ci un centru civic politic, pentru că Partidul Național Liberal se situează la centru dreapta, REPER se situează la centru, așa se autodefinesc.
Și pe viitor nu exclud crearea unui astfel de pol pentru București inclusiv cu partidul SENS, din punctul meu de vedere, pentru că suntem cu toții sau eu mă revendic din zona asta civică, a Alianței Civice, în care am crezut, genul acesta de public care se uită foarte mult la partea de integritate și la problemele pe care le are cineva, nu doar la realizări.
O să treacă această campanie, dar poate pregătim, și ca primar general aș susține așa ceva, un proiect politic curat pentru 2028. În acest context, REPER mi se pare esențial, pentru că deja au consilierii locali la primăriile de sector și consilieri generali.
Înainte de această colaborare, Octavian Berceanu anunțase că vrea să candideze pentru funcția de primar general. Apoi s-a retras. A fost din cauza acestei decizii REPER de a vă susține? Ați discutat cu Octavian Berceanu după acest episod?
Da, l-am întrebat ce s-a întâmplat, pentru că eram curios. Eu cu Octavian mai vorbesc din când în când. Mi se pare că Octavian Berceanu trebuie să fie neapărat recuperat într-o astfel de construcție.
Veți schimba majoritatea în Consiliul General în acest mandat, dacă ajungeți primar al Capitalei? În momentul de față, este formată din PSD, PNL și AUR.
În momentul de față majoritatea este PNL, PSD, USR. Chestiunea cu AUR, am înțeles, a fost conjuncturală, la un moment dat.
Dar încă din momentul în care domnul Nicușor Dan a preluat mandatul de președinte al României, funcționează această majoritate, iar domnul Lucian Judele a rămas din partea USR city manager cu atribuții.
Dar, dacă ne uităm la voturi, în general USR votează în opoziție.
Poate în ultimul timp, dar eu îmi doresc să avem o majoritate inclusiv cu USR. Cel puțin cât funcționează această coaliție guvernamentală în care există această majoritate, cu USR și PSD, mi se pare normal să meargă mai departe și la Primăria Generală.
Este mai ușor și pentru primar, la început cel puțin, să poată veni cu o viziune, cu câteva proiecte care sunt esențiale în debutul oricărui mandat.
Veți avea un mandat scurt. Ce credeți că ați putea să faceți în doar trei ani ? Dacă ne luăm după experiența cu Nicușor Dan, de exemplu, vreo doi ani i-a pierdut să pună pe picioare bugetul, că orașul era falimentar.
Credeți că veți reuși să implementați ceva relevant în trei ani?
Ce-i lipsește orașului, și se poate rezolva destul de repede, în câteva luni după ce ești primar general, este o cultură a mentenanței, a întreținerii.
De exemplu, în zona a centrului orașului, lucrurile se află într-o delăsare și o degradare de mai mulți ani.
Am reușit în Sectorul 6 să vin cu această cultură a mentenanței, a întreținerii: a picat un bolard, l-ai pus la loc, s-a stricat pavajul, ai reparat.
Spațiul trebuie să fie reîmprospătat și îngrijit. Chestiuni de genul acesta nu presupun lucrări majore.
Evident, trebuie în continuare echilibrat bugetul, trebuie făcute niște reforme la nivelul Primăriei Capitalei care să crească capacitatea administrativă de a atrage fonduri, de a veni cu proiecte.
Și vă mai dau un exemplu: în această campanie electorală, nu o să propun un proiect major. Fiecare vrea să se identifice cu un proiect important, are un ego creator poate exagerat. Eu nu vreau să vin cu un proiect major în acest sens.
Hai să ne uităm la ceea ce avem și nu este suficient de bine pus în valoare. De aceea, viziunea mea, cel puțin pe zona centrală, unde se ocupă mai mult Primăria Capitalei, pentru că de cartier se ocupă și primăriile de sector, este că avem nevoie de regenerare urbană.
Pe zona Magheru, ca ax principal până în Calea Victoriei, cu camerele urbane care sunt în Lahovari, Amzei, zona Palatului, zona Grădina Icoanei, zonele adiacente spre Piața Rosetti, Kogălniceanu. Toate sunt în degradare de foarte, foarte mulți ani. Prin urmare, o astfel de regenerare urbană este necesară.
Dacă am ieși să petrecem niște timp liber pe Magheru, n-am stat prea mult pe acolo, nu-i așa? Este urât, este poluat, zgomotos. Este o zonă de tranzit.
De obicei, astfel de zone, de bulevarde în orașe, sunt mult mai bine puse în valoare, cu o viață economică activă, viață culturală, sunt librării, teatre, trebuie să atragă, nu să respingă.
Și ne uităm la alte modele, trebuie diminuat traficul pe Magheru și Calea Victoriei, de asemenea.
De exemplu, Pieța Lahovari. Sunt câteva clădiri de patrimoniu foarte frumoase acolo, dar nu le vezi pentru că sunt sub mașini, a devenit o zonă de parcare, nu o destinație urbană.
Pentru a le recupera, se schimbă trama stradală, se schimbă circulația, se înverzește, se pavează cu pavaj de calitate. Mobilierul urban trebuie să aibă același stil, aceeași logică, pe mai multe zone.
Astfel de lucruri se fac în timp. În România, ca să contractezi și să execuți un PUZ durează cam un an și jumătate, chiar doi ani. Apoi, este nevoie de studii de fezabilitate, să le contractezi, să le execuți. Mai trece un an. După care este nevoie de proiectare.
Deci până încep lucrările durează în România 3-4 ani, știu asta ca primar. Unele poți să le mai comprimi, unde nu ai nevoie de PUZ. Dar unde ai nevoie, nu ai ce să faci.
De aceea am venit cu o viziune etapizată: una pe termen scurt, care se referă fix la ce am zis mai devreme, să fie curat, să fie plăcut afișajul stradal, ca în Sectorul 6, unde am reglementat, și poate fi reglementat în tot orașul, mobilierul urban, să fie întreținut sau schimbat, lucrurile mai simple.
Pe termen mediu, pot spune că o să scalăm rezultate de tipul celor pe care le-am avut în Sectorul 6. Am generat zone urbane a căror valoare a crescut.
Și pe termen lung de 10 ani, să punem efectiv orașul la punct.
Ce înseamnă concret reducerea traficului pe Bulevardul Magheru? Cum se poate ajunge la asta?
Sunt mai multe modalități care sunt congruente. Prin reamenajări: în loc să ai patru, cinci benzi pe sens, ai mai puține. Trotuare mai largi, mai mult spațiu verde.
În al doilea rând, are legătură cu componenta de mobilitate.
Când vorbim despre trafic, ne gândim de obicei la lucruri de genul valori de trafic. Mai multe mașini circulă mai repede pe undeva. Adică vii cu poduri, pasaje, străpungeri, prelungiri, penetrații și așa mai departe.
Când vorbim despre mobilitate, alta este viziunea: să schimbi comportamentul de mobilitate al oamenilor de la traficul auto individual la traficul cu transport în comun. Asta înseamnă că trebuie să ai un transport comun foarte bine pus la punct, în sensul că trebuie să fie predictibil, bine conectat și încăpător.
Trebuie să continuăm să investim semnificativ în capacitatea de transport, în tramvaie, troleibuze, autobuze. După aceea, faci benzi dedicate și îți asumi lucruri curajoase, care nu sunt ușoare, dar efectele se vor vedea.
Omul care vine din afara Bucureștiului, să zic în zona de nord, ajunge acum în centru într-o oră și jumătate. Dar dacă faci un park&ride în afara orașului, pe principalele radiale care aduc trafic în Bucureșt, iar cu aceeași cartelă parchezi mașina și urci în autobuzul care are bandă dedicată, ajungi în centru în 25 de minute.
Cu astfel de măsuri bine gândite, care să îi motiveze pe oameni să renunțe la autoturismele individuale și să folosească transportul în comun, să aibă aer condiționat vara și căldură iarna, să nu stea înghesuiți, atunci se va putea.
Și, evident, să nu se mai parcheze oriunde în centru, pe trotuar, lângă ministere, lângă instituții publice. Nu poți să pretinzi că ești o capitală civilizată dacă parcheazi pe trotuare.
Deocamdată, aici există două probleme cu care se confruntă Primăria Capitalei. Pe de o parte, se duc foarte mulți bani în subvenția pentru transportul public și nu se văd rezultate, au fost multe scandaluri, inclusiv cel cu salariul de 12.000 de euro pe care-l încasa directorul general al STB.
Cum veți aborda subiectul subvențiilor pentru transportul public și pentru termoficare?
Din cauza acestor subvenții imense, plus alte tipuri de plăți, inclusiv de funcționare, să ții instituțiile în funcțiune și nu știi ce produc, ce servicii publice gestionează, pentru că sunt foarte multe în subordinea Primăriei Capitalei, Primăria Capitalei nu mai este o agenție de dezvoltare, este o agenție de plăți.
Vreau să schimbăm această filozofie, în primul rând printr-o reorganizare a STB, care nu are nevoie de atât de mult funcționari la birou cât are acuma, are în special nevoie de șoferi.
Investind în capacitatea de transport, se poate optimiza costul STB.
În ceea ce privește termia, noi avem în momentul de față al doilea cel mai mare sistem de termoficare din lume după Moscova, care a fost proiectat în anii 60-70, odată cu cartierele comuniste, și o tehnologie veche care și-a depășit durata de viață, prin urmare singura soluție este să continuăm reabilitarea, în special pe magistralele principale, unde sunt cele mai mari pierderi.
Apa se duce în pământ, practic banii se duc în pământ, subvenția se duce în pământ, la propriu.
Și atunci trebuie neapărat să continuăm investiția în rețeaua primară. Magistralele primare au undeva la 1.000 de kilometri. În momentul de față s-a reabilitat 30%. Sub 300 de kilometri. Și trebuie să continuăm investiția.
Pe măsură ce scad pierderile, scade și subvenția. Este o legătură directă.
În plus, apa care se scurge în pământ afectează stabilitatea solului și crește riscul seismic în București. Deci, se poate rezolva cu astfel măsuri de investiții și de eficientizare.
Da, asta promit și alți primari și candidați. Dar, în realitate, se mișcă foarte lent modernizarea rețelei de termoficare, cam 100 de kilometri pe an, iar la 1.000 de kilometri înseamnă încă 10 ani cel puțin. Se strică țevile deja montate, trebuie să te apuci din nou când termini.
Tehnologia de astăzi este mai bună decât cea de atunci, materialele sunt mai bune, durata de viață a unei astfel de magistrale poate fi mai bună.
Plus că țevile trebuie să fie redimensionate, să fie mai mici. Înseamnă presiune, și volum, și temperatură. Dacă ai materiale mai bune, crește presiunea.
Da, au promis poate și alți primari. Diferența între mine și alți primari este că eu pot să livrez proiecte mari, proiecte semnificative. Când am făcut drumul Valea Largă, am contractat și am făcut lucrări semnificative la rețea.
Ştiu ce înseamnă proiecte mari, pentru că echipa mea a implementat proiecte mari, a atras finanțări și vreau să vin la Primăria Generală cu o parte din echipă.
Câțiva care au experiență trebuie să mă însoțească, pentru că am avut împreună rezultate.
Reformă STB este complicată, pentru că inclusiv conducerea STB este într-o zonă politică, a PNL. Oamenii de acolo sunt în zona de influență a PNL…
Așa este, dar nu am avut eu legătură cu niciun fel de…
Nu. Dar, dacă veți ajunge primar, cum vă veți poziționa?
Profesionalizare. Ce contează pentru mine este profesionalizarea.
Veți lovi în niște cercuri de interese puternice…
Dacă n-aș fi dispus să fac asta, n-aș candida. Pentru mine n-o să fie un mandat pe care să-l survolez, să zic că am fost și eu primar la București.
Candidez pentru că sunt la vârsta la care am suficientă experiență, inclusiv politică, nu mă mai sperii foarte ușor, am acumulat experiență să fac lucruri și ca primar.
Sunt la vârsta la care am energia și determinarea să fac astfel de lucruri, pentru că asta înseamnă Bucureștiul pus la punct. Pentru mine nu este un slogan, este o filozofie de viață, să punem lucrurile la punct, chiar și cele neplăcute, să fie bine organizate, totul să meargă de la sine, cumva și fără primar.
Dar ca acest lucru să se întâmple, trebuie să plece de la primar. Dacă primarul nu se uită într-un loc, nimic nu se întâmplă acolo. Voința politică este extrem, extrem de importantă.
Există această problemă uriașă cu parcările administrate de Primăria Capitalei, există această datorie de recuperat, de 160 de milioane de euro, de la cei care au parcat fără să plătească. Din punctul meu de vedere, astăzi este imposibil de recuperat restanța, pentru că avem această greșeală, păstrată și de Nicușor Dan: o societate comercială care nu poate da amenzi, care nu are acces la datele proprietarului vehicului care parchează fără să plătească, dar nici nu poate transfera la Poliția Locală.
Cum vă veți raporta la această companie de parking și la celelalte companii care mai sunt în subordinea Primăriei Capitalei, dintre care două au primit recent o majorare de capital? Una este Ciclop, care nu ne este clar ce face până la urmă.
Întrebarea este clară pentru mine și pot să vă răspund.
Avantajul meu este că mă ocup de București de 10 ani, consilier general, apoi primar de sector. Pentru mine, Primăria Capitalei nu are multe secrete. Evident că nu știu tot ce este acolo, dar nu are multe secrete.
În sectorul 6, parcarea se plătește și să aplică contravenția, pentru că parcarea este administrată de către o instituție a primăriei, de către ADP, practic, și Poliția locală este tot o instituție a primăriei, nu este o societate comercială.
Eu tare m-aș mira să nu se găsească elementul legal astfel încât, chiar dacă este o plată către o societate comercială, să se poată aplica contravenția. Această scuză eu nu prea o cred, că Poliției Locale nu poate să i se dea o atribuție directă de către primar, pentru că primarul dă ordine direct Poliției locale, să o împuternicească pentru a chema oamenii să se prezinte, în cazul în care nu își plătesc amenda.
Și în Viena, de exemplu, parcările sunt administrate de către o companie și nu cred că au niciun fel de problemă.
Probabil că lipsește un protocol între Poliția Locală și companie sau nu știu care este cauza. Dar dacă în Sectorul 6 am reușit să fac acest lucru, de ce n-aș reuși la nivelul Primăriei Capitalei?
Bucureștiul nu-și monetizează parcările, se pierd foarte, foarte, foarte mulți bani de care ai nevoie în investiții.
Dacă nu merge cu compania, nu-i nimic, o desființăm și o dăm în administrarea Administrației Străzilor. Creăm acolo capacitatea.
În Sectorul 6, știți cum se întâmplă? Avem două mașini care au camere deasupra și verifică automat cine a plătit și cine nu. Emite automat constatarea.
Da, dar la Primăria Capitalei, aceste 160 milioane de euro sunt de fapt niște constatări, bucăți de hârtie, căci compania nu știe cui aparține mașina.
Trebuie o discuție foarte serioasă, poate și cu Ministerul de Interne, dacă ar fi cazul…
Ministerul de Interne a dat un răspuns și refuză să ofere acces la baza de date unei societăți comerciale…
Bun, atunci dacă este societate comercială, să-i dea primăriei. Care e problema ? Este societatea comercială a Consiliului local, nu este o societate comercială a unui privat.
Nu contează, argumentul Ministerului de Interne a fost că o societate comercială este o societate comercială, indiferent cine o deține.
Se poate schimba legea, pot fi exceptate sau se poate să se permită protocoale cu această societate comercială foarte bine auditată.
În AGA acestei societăți comerciale sunt consilieri locali, adică există ca urmare a voinței administrației publice, care este a Bucureștiului.
Dar dincolo de asta, cum vă veți raporta la companiile municipale, care în continuare nu sunt eficiente?
Companiile municipale au fost gândite, dacă îi putem spune așa, de către Gabriela Firea pentru a înlocui anumite administrații. Aceste companii, în momentul de față, dublează unele administrații sau sunt subcontractate de administrații.
Se plimbă banii dintr-o parte în alta, se mai pierd bani pe salarii bune.
O parte au fost închise de către consilierii generali ai USR și PNL. USR a închis mai multe, PNL mai puține. Vreau să fiu sincer.
Au fost închise acolo unde nu li se dăduseră în operare servicii publice. Ei au avut mai multe de acest gen, de aceea au închis, poate, mai multe decât consilierii generali ai PNL.
Dacă cineva voia să le închidă pe toate, trebuia să fi făcut o opțiune. Iar acela era primarul general. Să zică: rămânem cu compania municipală sau rămânem cu administrația cutare?
Și în acel moment, dacă decizia era să rămână cu administrația, închidea compania.
Dar ca să închizi compania, trebuia să faci un studiu de oportunitate. Conform legii, nu poți lua un serviciu efectiv de la o companie și să îl dai înapoi administrației dacă nu ai acest studiu de oportunitate.
Dar nu a fost niciodată comandat pentru anumite companii de către Primăria Generală și, prin urmare, au continuat să-și dubleze responsabilitățile, deși sunt mai ineficiente, deoarece plătesc mai multe salarii și se plimbă mai multe hârtii.
Primăria Capitalei dă bani Administrației Străzilor, care dă bani către o altă companie ca să facă…. Puteai să elimini Administrația Străzilor sau puteai să elimini compania.
Eu voi pune efectiv ordine în organigrama Primăriei și în modul în care Primăria funcționează.
Primăria Capitalei este un monstru administrativ. Are undeva la 70-80 de ordonatori principali de credite și spre 100 secundari și terțiari. Adică, pe lângă toate administrațiile, cum ar fi Administrația Fondului Imobiliar, Administrația Lacuri, Parcuri București, Administrația Spitalelor, Administrația Străzilor, sunt multe, multe administrații, sunt multe ADI-uri, sunt multe companii municipale și mai sunt și instituții de sine stătătoare, cum ar fi teatrele, Biblioteca Metropolitană, două muzee. Este un monstru administrativ.
Să fii Dumnezeul managementului și nu ai timp efectiv să te vezi cu toți directorii ca să evaluezi și să le dai direcții de dezvoltare.
Care este specializarea mea, de ce am reușit în sectorul 6? Fix asta: reforma administrației publice locale.
Înainte să intru în politică am făcut consultanță pentru guverne și administrații fix pe reforma administrației publice locale. La mine nu a venit întâmplător.
Aceste procese sunt extrem, extrem de importante, pentru că în campanie noi suntem scoși la tablă: „Ce faci Ciucule pe trafic, ce faci pe termoficare, ce faci pe parcuri?”.
Dar, de fapt, ceea ce contează foarte, foarte mult este dacă acel om a mai fost în niște poziții asemănătoare de management privat sau de management public în care a făcut acele procese interne să fie funcționale.
Ce înseamnă asta? Toate procedurile interne, să faci echipe, să începi să ai rezultate care să fie semnificative în urma unor procese interne. Cât de bine știi să ții o ședință?
Noi nu ne uităm la miniștrii noștri sau la primari, domnule, știi să ții o ședință?
Am participat la nenumărate ședințe de-a lungul timpului în care toată lumea vorbește complet aiurea, să se află în treabă, spun verzi și uscate, mai face unu o glumă, mai o hâială, a trecut o oră, nu s-a luat nicio decizie, pleacă acasă, se văd peste 2 săptămâni degeaba.
Eu știu să fac ședință și asta este esențial, pentru că întotdeauna știu ce vreau să obțin de la acea ședință. Toate ședințele mele sunt scurte, sunt eficiente, dau timp ascultării, să aflu argumente, dar iau decizii.
Pentru că asta este specializarea unui primar cu adevărat: să știe să ia decizii.
De fapt, sunt practic trei competențe esențiale pe care trebuie să le ai, dincolo de faptul că înveți pe de rost ca papagalul ce spune unul sau altul în campania electorală.
Prima trăsătură: te trezești dimineața, extrem de motivat să-i motivezi pe alții, pentru că știi că te așteaptă o zi cu patru, cinci ședințe pe teme diverse.
Acum vorbești despre managementul deșeurilor, puțin mai târziu despre străzi, după aceea despre spitale, după aceea despre cultură și teatre, urbanism, asistență socială și așa mai departe.
Capacitatea de a înțelege un mega sistem de acest tip este esențială pentru un primar.
Şi atunci tu trebuie să te trezești dimineața suficient de motivat să treci prin aceste ședințe care să se finalizeze cu decizii, după care să faci alte ședințe peste ceva timp, să vezi că s-a ajuns acolo. Adică ei trebuie să vină să raporteze progresul.
Asta este esențial și la asta trebuie să se uite oamenii dacă vor un administrator.
A doua trăsătură importantă este capacitatea de a crea echipe, pentru că tu poți să fii foarte bun, să-ți ții ședințele, dar dacă n-ai cu cine și nu sunt oameni competenți și integri, n-ai făcut nimic.
Eu am transferat și am schimbat mult la nivel de top și middle management în Sectorul 6 și am făcut recrutare din ministere și agenții guvernamentale, ca să aduc oameni bine pregătiți pe fonduri europene.
Aceste rezultate nu au apărut așa din flori de măr, a fost muncă birocratică, management, procese de management și proceduri care ne-au adus aici.
Și a treia trăsătură sau abilitate este aceea de a lua decizii.
Specializarea mea este în a lua decizii. Consultanții fac analize, în baza cărora scriu rapoarte și fac recomandări, adică îndrumă decizii. Ce înseamnă acest lucru? Sunt trei niveluri de a lua decizia.
Unul ar fi cel de la Primăria București din vremea doamnei Firea: „așa cred eu că e mai bine”, „așa am visat azi noapte” sau „mi-a spus nu știu cine”. Este modelul cel mai de jos, modelul ad-hoc de luarea deciziilor.
Următorul nivel este acela în care iei decizii pe bază de expertiză din partea unor experți. Adică te înconjori de experți și pe baza experienței lor acumulate în timp, îți fac recomandări.
Dar cel mai înalt nivel și cel mai bun nivel, care ia mai mult timp, din păcate, este bazat pe date. Se cheamă „evidence based policies”, politici bazate pe evidențe.
Și aici au fost mai multe situații în care am luat astfel de decizii.
Vă dau un exemplu: am luat 50 de milioane de lei și facem Parcul Insula Lacului Morii. Era foarte simplu să scot la licitație niște servicii de proiectare și demult era proiectat și executat.
Dar am preferat să organizăm împreună cu Ordinul Arhitecților un concurs de soluții, la care au concurat 11 companii internaționale. Juriul a fost compus din urbaniști, peisagiști, arhitecți și ingineri.
Deci care este procesul decizional? Ai luat tu, primarul, decizia sau ai lăsat experții să ia decizia?
Da, durează mai mult câteodată. Dar am oferit acest contract, este o procedură de achiziție, unei firme româno belgiene pe care nu eu am ales-o. Au ales-o efectiv experții
Nu întotdeauna ai timp ca primar să organizezi aceste lucruri. Trebuie să faci un mix care se bazează pe experiența ta, dacă o ai. Dacă nu, pe experiența altora, pe care îi aduci în echipă, și pe baze de date și pe evidențe pe care le culegi și care îți previzionează cea mai bună decizie.
Oamenii nu se uită în campanie la aceste lucruri. Ei se uită dacă știi pe din afară cât costă biletul la STB. Apropo, este 3 lei. Dacă știi câți kilometri are rețeaua principală de termoficare și ce soluții crețe și istețe mai prezint tu ca să iei fața contracandidaților.
Oprescu voia să facă o grădină zoologică.
Domnul Drulă propune un parc pe care l-a mai propus și Ovidiu Raețchi acum 11 ani, în jurul Parlamentului.
Fiecare vrea să se identifice cu un proiect, să fie identificabil cu ceva.
Dar hai să ne uităm în primul rând, și aici este viziunea mea, la ce a făcut omul acela, dacă a reușit să facă ceva, să facă procese de management astfel încât să aibă rezultate.
Totuși, nici la Primăria Sectorului 6 nu merge totul ca pe roate…
Dar nici nu am pretenția că totul să meargă bine după 5 ani.
De exemplu, sunt unii locuitori ai Sectorului 6 care vă acuză că v-ați concentrat pe zona Drumul Taberei și pe Crângași și ați lăsat la urmă alte zone, cum ar fi Militari, Giulești sau Prelungirea Ghencea, unde nu s-a întâmplat aproape nimic în cinci ani.
Nu există că n-am făcut nimic și am o hartă cu realizările mele. Şcolile construite de la zero se pun? Cele reabilitate sunt în Militari. Creșe de la zero sunt în Crângași și în ANL Brâncuși.
Nu ești ca primar omnipotent și ești dependent de resurse. Drumul Taberei era distrus de metrou. Era normal să începem de acolo, pentru că oamenii aceia au suferit acolo 12 ani, cu șobolani, cu șantiere.
Era normal să încep cu Drumul Taberei. Totuși este un megacartier într-un mandat.
Lacul Morii este în Crângași, promenada arată foarte bine.
Militari are primul mare parc de după 1989, se cheamă Parcul liniei. Acum are 8 hectare, va avea 16 hectare. Iuliu Maniu va începe anul viitor, am început parțial.
În Militari, am reabilitat cinci micro zone. O micro zonă are zeci de străzi, care nu au fost doar reabilitate, ci și sistematizate, că de aia m-au ales cu procent mare oamenii din Militari.
Evident că n-am ajuns peste tot. Osiei este în Militari, Drumul Belșugului, de care ne apucăm în curând, este în Militari. Strada Roții, la care se lucrează, este în Militari. Toată zona între Virtuții și Iuliu Maniu este în Militari.
Evident, dacă nu ajungi la fiecare om pe strada lui, vede la altul și spune: „Domnule, la mine n-ai făcut nimic”. Am reabilitat 100 de părculețe și de locuri de joacă. Eu înțeleg acest lucru, am crescut așteptările…
Prelungirea Ghencea mi am dorit să fie la Primăria Sectorului 6, dar primarul general nu a fost de acord să ne-o dea nouă, să executăm lucrările.
Am făcut ceva mai complex, de la zero, respectiv Bulevardul Valea Largă, care a trecut peste niște apeducte, niște construcții mari cât curtea unei școli, erau gropile acolo, și pompe care traversează. În fine, foarte complex.
N-am putut să fac totul, dar echipa mea rămâne și știe ce trebuie să facă anul viitor, ce trebuie să facă peste doi ani. Totul este planificat la nivel de luni, de foarte multe ori.
Bulevardul Valea Largă le-a încurcat viața celor din Prelungirea Ghencea, în continuare se plâng că stau în trafic la acel semafor buclucaș, care mai mult încurcă.
Când o să ajung la Primăria Capitalei o să mă ocup de semaforul acela. Până acuma n-am găsit înțelegere la Primăria Capitalei.
Apoi, Prelungirea Ghencea trebuia să fie gata până să fie gata Bulevardul Valea Largă. A început în 2018, Valea Largă a început în 2023.
De ce n-a terminat PMB Prelungirea Ghencea, deși a început cu 5 ani mai rapid? E vina mea că ei nu au făcut Prelungirea Ghencea?
Noi chiar am avut o problemă, că nu aveam unde să deversăm, trebuia să existe canalizarea, dar nu era, așa că am fost nevoiți să găsim alte soluții cu Valea Largă să nu se inunde. E vina mea că îmi fac treaba și tot eu sunt de vină că alții nu își fac treaba.
Ați amintit de Lacul Morii. Noi avem informația că nu ați avut un acord sau autorizație de la Apele Române să modernizați acolo acea promenadă, care era practic pe malul lacului și în zona de competență a acestei instituții.
Avem absolut tot. Eu nu dau autorizații cum fac alții prin alte sectoare până nu am toate avizele. Niciodată, vă garantez. Vă invit să studiați dosarul la primărie.
Problema este cu malul sudic, trebuia să amenajăm și acolo, dar Apele Române a câștigat o finanțare prin PNRR să pună în siguranță digul. Au pierdut finanțarea și ne-au încurcat și pe noi și nu am putut să executăm.
O să facem și acolo, dar nu puteam să facem o promenadă frumoasă, după care să vină excavatoare și să lucreze, să facă digul
Niciodată nu-mi pun colegii într-o situație de ilegalitate ca să dau drumul la lucrări la limita legii. Întotdeauna este conform legii. Și nu mă pun nici pe mine, nu îmi permit să nu fie pus la punct.
Vreau să vă adresez o întrebare dintre cele opt publicate de Inițiativa Prelungirea Ghencea, cea legată de modul cum veți proteja, ca primar general, pădurii urbană care a crescut pe teritoriul fostelor Sere Militari.
Sunt singurul care a făcut ceva. Deja am un studiu de fezabilitate votat și facem exproprieri fix la stradă, ca să nu se mai poată să se construiască în spate.
Acolo s-au împroprietărit, pentru că toate sectoarele din București, toate primăriile, au un singur loc în care mai pot împroprietări, în această zonă a Serelor Militari. Și pe măsură ce au împroprietărit, noi nu am mai avut ce face.
Singura soluție este aceasta, pe care o să o aplice ca primar general și pentru IOR: cumpărăm bucăți mici, pentru că nu avem atâta buget ca să expropriezi tot IOR deodată.
Este esențial, din punctul meu de vedere, să avem un parc acolo. Urmează exproprierile acolo, le bugetăm și o să apară un parc acolo.
Un parc mai mic, dar care să izoleze la stradă, să nu se mai poată construi în spate?
Da. Și vom continua etapizat, pentru că nu poți să dai tot bugetul pe asta. Ai de făcut școli, ai făcut parc, ai de făcut spital. Facem un spital în Sectorul 6.
Acesta nu este pe harta mentală a nimănui, dar se va întâmpla, în curând vom anunța un câștigător.
M-am ocupat ca primar de sector, pentru că am auzit vocea comunității și știu ce este acolo.
O întrebare de la un cititor, pe care am primit-o pe mail: de ce în Sectorul 6 avem parcări cu un leu pe oră, de cinci ori mai puțin decât la Primăria Capitalei? Nu se descurajează astfel folosirea mașinii, este o măsură populistă, consideră cititorul.
Înainte era 0 lei.
Mie îmi plac politicile mentale, care îți ating ținta pe perioadă mai lungă de timp. Am zis să începem să monetizăm, după care o să ne uităm și la preț, dacă e nevoie să creștem sau nu.
Revenim la PMB și la risipa de bani pe care o face, pentru că banii pleacă din bugetul Capitalei prin mai multe surse. De exemplu, plătește o subvenție și pentru Societatea de Transport Voluntari, destul de mare, 23 000.000 de euro a fost în 2024.
Ei asigură transportul pentru Ilfov, din București, cu autobuze vechi și poluante.
Așa au vrut domnul Pandele și cu doamna Firea și au făcut acest aranjament atunci.
În 2021, când Buletin de București a scris despre această subvenție, a fost redusă de Consiliul General la 7.000.000 de euro. Dar între timp a crescut din nou și a ajuns la cele 23 de milioane de euro anul trecut.
Evident, noi trebuie să creștem capacitatea de transport și ei trebuie să ne plătească. Nu este acceptabil așa ceva.
Ce este Strategia Integrală de Dezvoltare Urbană a Municipiului București?
SIDU? Este acel document esențial care ar fi trebuit să fi existe încă din 2020. Era făcut de Banca Mondială de mult și n-a fost pus pe ordinea de zi până mai acum.
Noi am contribuit la această strategie, ne-am pus proiectele.
Apropo, noi ne-am scris singuri strategia de dezvoltare, nu ne-a scris-o consultanții, ci eu cu echipa mea, cu directorii din primărie. Asta ne-a făcut să o și știm, să știm ce avem de făcut.
În fine, acest document era esențial. Nu știu de ce a întârziat atât de mult. Am fost inclusiv eu la Bruxelles și m-am întâlnit cu responsabilul pe România și pe Polonia, este unul singur pe ce înseamnă Programul Operațional Regional.
Și el se întreba de ce nu vrem banii europeni, de ce nu a fost votată strategia ca element care condiționează obținerea finanțărilor, pentru că precizează niște proiecte și niște politici.
Și de ce nu este pusă în practică această strategie?
Asta e o întrebare la care ar trebui să răspundă domnul Nicușor Dan.
Se pierd bani fără această strategie, există un deadline?
Evident, evident. S-au mai făcut niște proiecte pe lângă, s-au găsit niște modalități prin Agenția de Dezvoltare Regională, ca să finanțeze totuși pe POR.
Cred că a fost în Consiliul General luna aceasta, dacă nu mă înșel.
Parcul Liniei. Până la urmă ce se întâmplă cu trenul metropolitan în zonă?
Buletin de București a titrat ceva de genul că Ciucu blochează trenul metropolitan și eu am avut un răspuns puțin enervat, mai am și această trăsătură de caracter câteodată, am greșit, cel puțin ca ton în fața colegilor dumneavoastră.
Dar de unde a plecat acest răspuns al meu mai acid? Trenul metropolitan are 545 de kilometri, în proiect. Ştiți cât are Parcul Liniei? Sub 5 kilometri. Deci vorbim de 0.8 %. Cum a blocat Ciprian Ciucu proiectul?
Nu am zis că l-ați blocat pe tot…
Uitați-vă la titlu, titlul contează.
Trenul metropolitan pe partea de vest.
Nu, uitați-vă la titlu, Ciucu a blocat. Bun, hai să spunem că ar fi așa, că aș fi blocat 0.8% din acest proiect. Dincolo de faptul că a fost o informație pe care niște competitori politici au dat-o greșit, că am scos linia. Nu, aceea era o linie adiacentă, privată, pe care am expropriat-o.
Iar linia principală, conform acordului cu cei de la CFR, este pusă în conservare. Deci dacă cineva ar veni și ar vrea să facă pe acest 0.8 % trenul metropolitan, o găsește acolo conservată.
Dar vă zic ceva: nu mai e bună. Dacă cineva vrea să facă cu adevărat tren metropolitan, nu de ce ar începe de acolo.
În primul rând, nimeni n-a dat drumul la un PUZ pentru ca acest tren metropolitan să existe. Deci este o discuție neserioasă. În lipsa unui PUZ nu poți să faci nimic. Și nu doar în Parcul Liniei, ci oriunde mai este acest proiect.
Eu am fost acuzat că am făcut un parc și că am blocat trenul, deși astfel am crescut calitatea vieții oamenilor de acolo în locul unui proiect de care nu se ocupa nimeni.
Pentru un astfel de proiect, doar acei 5 kilometri costă câteva sute de milioane, plecând de la infrastructura care trebuie să fie creată, bariere, plus stații, plus trenuri cumpărate, te costă foarte, foarte mult.
Bun, dar este și un concept de tramvai-tren…
Da. Dar de ce să începi de aici?
În oraș nu trebuie neapărat bariere, nu pui bariere la tramvai…
Orice proiect de transport are nevoie de un studiu care se cheamă „Origine – Destinație”, care spune de unde sunt luați oameni și unde sunt lăsați, după care calculezi costul pe călător și vezi dacă merită investiția.
Ce vreau să vă zic? La 150 de metri nord de strada Liniei, unde este Parcul Liniei, este metrou. La 150 de metri sud este tramvai.
Construiești o linie de cale ferată pentru Domnești? Nu știu câți oameni sunt în Domnești, 20.000 să spunem. Dar câți vin în București zilnic? Mai sunt în Clinceni, Bragadiru. În lipsa unei matrice, a unei instanțe care să spună câți călători au nevoie de tren, acest proiect nu are sens.
Și aici m-a deranjat, iar asta nu a fost de la Buletin de București, că a venit pe un fond mult mai vechi: de ce s-au luat de crâmpeiul ăla?
CITEȘTE ȘI: Linia trenului metropolitan din Sectorul 6 a dispărut din hărțile PMB
Nu, nu, nu a fost așa. Discuția a pornit de la acea hotărâre de Consiliu Local privind dezafectarea liniei…
Încă o dată, 545 de kilometri, 5 kilometri.
Bun, dar acea secțiune se conectează la toată rețeaua, nu deservește doar Domneștiul. Se conectează la linia mare și de acolo te poți duce… Poate veni cineva din comuna Berceni să lucreze în Drumul Taberei, de exemplu.
Cea mai logică intrare este tot prin Gara de Nord, unde este spațiu să duci oamenii în centru. De ce să duci oamenii cu trenul până la AFI Cotroceni, unde se blochează?
Nu are niciun fel de logică. Şi atunci eu, știind că am făcut ceea ce au cerut oamenii, pentru că în Militari nu exista niciun parc, cel mai mare și mai dens cartier din acest oraș nu avea un parc, m-a deranjat ce ați scris.
M-a deranjat și recunosc că am greșit. A fost tonul meu foarte, foarte acid, dar îmi cer scuze pentru acest ton. Va trebui și eu să fiu mai atent la modul cum comunic. Dar îmi apăr proiectul.
Faptul că alții nu s-au ocupat ca acest proiect să prindă viață…. Ca să existe acest proiect este nevoie de undeva la 10 ani sau mai mult.
Numai să facă toate PUZ-urile, să le contracteze, studii de fezabilitate, până se apucă durează 5-6 ani. Până să le execute, poate dura 10 ani.
Oamenii nu vor trenul metropolitan aici, atenție, nu-l vor pe acolo, nu au nevoie de el. Dacă eu am câștigat pentru oameni o calitate mai bună a vieții timp de 10 ani, eu sunt fericit.
Dar când spuneți că nu-l vor, ați făcut o consultare publică?
Da, absolut, ne-au spus că nu vor să le treacă trenul prin fața blocului.
Bine, dar nu va fi un tren clasic. Va fi un tramvai-tren.
Atunci să îi spunem tramvai, să nu-i mai spunem tren. Trenul are nevoie de bariere, are nevoie de trafic, este altceva. Atunci, să nu mai folosim termenul de tren, să nu mai spunem că Ciucu a blocat trenul metropolitan.
Și eu m-aș enerva dacă aș vedea că Ciucu a blocat metropolitan, sau Băluță, sau Negoiță, Hopincă sau Tuță. Ce om rău este ăla.
Dar oamenii nu-l doresc acolo. Ei vor verde, vor să se simtă bine, vor să respire. Era o zonă cu o mare mizerie. Am scos camioane de deșeuri de construcție din zona aceea, se ghetoizase.
Și am venit cu acest proiect de regenerare urbană care este dat ca exemplu și afară, nu doar în București. Mergem și-l prezentăm afară, iar oamenii sunt super încântați de ceea ce văd. Multe zone au renăscut prin proiecte de regenerare urbană, nu doar aici.
Eu am înțeles demersul jurnalistic. Au fost puțini manipulativi și cei de la TBPI, care au spus că ei nu mai fac pe acolo trenul metropolitan pentru că a făcut Ciucu parcul.
Asta este cea mai bună scuză. Hai, fă-l. Unde ești cu studiul de fezabilitate? Dar de ce începi de aici? De ce nu începi din zonele mai importante?
Din câte știu eu, pe partea de sud s-a schimbat linia, cea care merge pe lângă șoseaua de centură, tocmai în ideea acestui tren metropolitan. S-a mai lucrat și în nord.
Dacă mai mergi 2-3 kilometri din zona CET Vest, ajungi în zona în care ai calea ferată care vine foarte frumos în zona Basarab și în zona Gării de Nord. Aceea da, are foarte mult sens, pentru că aduce traficul și călătorii în centru, nu la AFI Cotroceni, unde nu este nod modal.
Dincolo de această chestiune a trenului metropolitan, de-a lungul Parcului Liniei și în zona Gării Cotroceni s-au construit foarte multe blocuri cu foarte multe etaje, într-un cartier deja supra aglomerat cu blocuri dormitor.
Acele blocuri s-au făcut până să vin eu primar. Pe mandatul meu s-a autorizat, în baza unui PUD, doar faza 5. Toate erau construite înainte de faza 5.
Eu am o problemă acolo cu faptul că s-au construit doar blocuri. Dar acolo este o zonă fostă industrială și e normal să construiești în zone destructurate.
Pentru tot ce înseamnă centrul vechi, inelul median, unde ai zone constituite, parcuri, blocuri comuniste, acelea trebuie protejate, pentru că nu mai suportă dezvoltare.
Dar unde ai zone destructurate, nu poți să oprești dezvoltarea, s-o împingi în Ilfov, după care să-ți vină traficul și să nu se poată autosusține acolo unde vor fi făcute.
N-am o problemă că s-a construit acolo, am problemă că s-au construit foarte mult doar blocuri.
Îmi asum că s-a construit faza 5. Dar ceea ce s-a spus, că Ciucu a dat, nu este adevărat. Acelea existau deja prin PUD-uri și prin autorizații emise înainte să vin eu ca primar la Sectorul 6.
Dar atenție, faza 5 nu au construit-o cum au vrut ei, ci am adus-o în niște limite de CUT și POT normale, adică mult mai ok decât ce s-a construit înainte.
Deci resping această acuzație.
Pe de altă parte, dacă nu făceam acest parc acolo, se ghetoiza.
Unii m-au acuzat că am făcut parcul pentru dezvoltator. Nu. Vânduse. Știți că înainte să se apuce oameni de blocuri, vând deja apartamentele. Ei construiesc de obicei din banii oamenilor.
Iar cei care s-au îmbogățit sunt oamenii, că a crescut prețul apartamentelor, nu dezvoltatorul, că poate a vândut prea devreme.
Ceea ce spun poate fi factual verificat de orice ziarist care vrea să facă vreo investigație: când s-a construit, când au cumpărat oamenii și așa mai departe.
Ultima întrebare este legată de relația dumneavoastră cu cei doi baroni ai PNL-ului, Iulian Dumitrescu și Hubert Thuma. Cum vă poziționați pe această relație? Se spune despre Huberth Thuma că are o influență foarte mare în Primăria Municipiului București, inclusiv până la nivelul viceprimarului, colegul dumneavoastră, Stelian Bujduveanu.
Domnul Dumitrescu nu mai face parte din PNL și nu am avut nicio treabă cu el. Domnul Thuma face parte din PNL, este vicepreședinte pe București-Ilfov și avem o relație, mă rog, este mult spus, doar politică, când ne vedem la ședință.
Altfel nu avem vreo relație.
Credeți că vă va influența Hubert Thuma? Cum vă veți raporta la el dacă va încerca să-și mențină influența la PMB?
Eu îmi văd de treaba, el își vede de treaba lui. Dânsul este președintele CJ Ilfov, își vede treaba lui, fiecare cu treaba lui. Dacă e nevoie să colaborăm pe proiecte integrate de București și Ilfov, sunt deschis. Dar atât!
Editor: Cătălin Doscaș
