Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Thursday , 21 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleDiverseMain

Inteligența artificială, folosită pentru a identifica tablourile false. Ideea aparține unui institut din Ilfov

129
Inteligența artificială, folosită pentru a identifica tablourile false
Inteligența artificială, folosită pentru a identifica tablourile false

Inteligența artificială poate fi folosită pentru a identifica tablourile false și alte lucrări de artă, consideră cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000, din Măgurele.

Modelele de învățare automată sunt antrenate să identifice tușa specifică a fiecărui artist, ajutând astfel la clasificarea și identificarea autorilor.

În plus, inteligența artificială este folosită și pentru a ajuta la restaurarea operelor de artă, prin identificarea zonelor care nu trebuie să fie denaturate în urma proceselor de reabilitare.

CITEȘTE ȘI: Noii primari din București și-au preluat mandatul. Ce au făcut prima dată

Cum se pot identifica tablourile false

„Una dintre provocările lumii moderne o reprezintă analiza, evaluarea și prezervarea elementelor de patrimoniu socio-cultural reprezentat prin elementele de artă care adesea nu au un istoric trasat complet, ceea ce le face susceptibile pentru trafic ilicit sau fraude.

Mai ales în contextul în care, în ultimii ani, s-au dezvoltat masiv modele cu învățare automată care pot genera elemente grafice cu un grad ridicat de similitudine cu elementele originale, iar aceste falsuri sunt din ce în ce mai dificil de identificat”, arată cercetătorii care a fost principalul argument al conceptului lor, citați de Știință și Comunicare.

INOE 2000 are experiență în analiza și detecția obiectelor de artă, iar în ultimii ani, odată cu dezvoltarea tehnologiilor ce stau în spatele sistemelor cu învățare automată, acestea au intrat în setul de instrumente folosite pentru a îmbunătăți analiza elementelor de artă tocmai pentru a identifica acest tip de falsuri.

Avantajul principal al utilizării inteligenței artificiale este că aceasta este mai permisivă la erori și zgomot, asigurând astfel o mai bună acuratețe a rezultatelor.

CITEȘTE ȘI: Definitivat 2025 | Când încep inspecțiile de specialitate în școlile din Capitală

Folosesc un sistem de extragere a caracteristicilor într-o formă vectorială

„O aplicație specifică acestui domeniu este axată pe aplicarea modelelor cu învățare automată în evaluarea tușei specifice autorilor, ceea ce ajută specialiștii din domeniu în clasificarea urmelor lăsate de creion pe hârtie în schițe.

Această aplicație se bazează pe rețele convoluționale complexe pentru antrenarea cărora au fost realizate atât antrenări supervizate, cât și nesupervizate, cu rezultate bune în clasificarea (identificarea) autorilor.

Cele mai bune modele clasice folosite folosesc o configurație de rețea reziduală (derivativă) cu modelarea atenției către elementele constituente ale tușelor”, arată cercetătorii, într-un comunicat de presă.

Pe lângă modelele clasice, unul dintre modelele antrenate folosesc un sistem de extragere a caracteristicilor într-o formă vectorială (Vector Embeddings), o tehnologie nouă folosită de regulă în sistemele de recomandare și în modelele lingvistice mari (Large Language Models), menționează reprezentanții INOE 2000.

„Pentru modelarea atenției este folosit unul dintre modelele de bază în clasificarea elementelor din imagini dezvoltat de către Universitatea Oxford (denumit Visual Geometry Group – VGG).

Aceste modele au preluat unele pre antrenate și au fost ajutate pentru problematica identificării autorilor pe baza tușei, permițând utilizarea lor atât pentru scopul inițial de a clasifica autorul elementului de artă, cât și pentru validarea semnăturilor olografe”, potrivit cercetătorilor.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect

Expoziție „V. Voiculescu: 140 de ani de la naștere
ArticoleCulturăȘtiri

Expoziție „V. Voiculescu: 140 de ani de la naștere | Eros și Agape. Viața unui scriitor și medic”

Vineri, 22 noiembrie, începând cu ora 17.00, Muzeul Național al Literaturii Române îi invită pe iubitorii de...

Ce crede Ciprian Ciucu despre iniţiativa lui Nicuşor Dan. FOTO: Mălina Norocea, INQUAM
ArticoleFeaturedPoliticPrimărie

Referendum Bucureşti | Ce cred primarii de sector despre iniţiativa lui Nicuşor Dan (I)

Referendumul bucureştenilor este iniţiativa lui Nicuşor Dan prin care vrea să încline...