Valurile de căldură care au afectat Bucureștiul și Ilfovul au crescut de patru ori ca frecvență și durată, din 1960 până în prezent, arată un studiu publicat de Info Clima.
Datele arată că în România se înregistrează o creștere semnificativă din punct de vedere statistic atât a duratei cât și a frecvenței valurilor de căldură, menționează autorii studiului.
„Majoritatea regiunilor au înregistrat o creștere a duratei valurilor de căldură între 10 și 15 zile, în ultimii 74 de ani, în timp ce în sud-vestul și estul țării (în apropierea Mării Negre) s-a înregistrat o creștere mai mare de 25-30 zile în decursul anilor 1950-2023 .
În ceea ce privește frecvența valurilor de căldură, se înregistrează o creștere semnificativă în toată țara, cele mai afectate județe fiind Mehedinți, Dolj, Brăila, Galați, Maramureș, Bacău și Neamț.
De exemplu, în județele Mehedinți și Dolj se înregistrează o creștere de 4 valuri de căldură pe durata ultimilor 74 de ani”, arată studiul efectuat de către Dr. Monica Ioniță, cercetătoare în cadrul Grupului de Paleoclimatologie de la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine.
CITEȘTE ȘI: METEO | Soare și temperaturi de toamnă târzie, până duminică
Valurile de căldură care au afectat Bucureștiul și Ilfovul
Autoarea studiului a analizat schimbările în parametrii valurilor de căldură pentru două perioade distincte (1961-1990 și 1991-2023) la 10 stații meteorologice de pe teritoriul României.
„Durata (și frecvența valurilor de căldură prezintă creșteri notabile în ultima perioadă comparativ cu cea anterioară.
Cele mai pronunțate creșteri s-au constatat la stația meteorologică București Filaret (+461% durată, +400% frecvență), urmată de stația Arad (+396% durată, +329% frecvență) și Drobeta Turnu Severin (+388% durată, +373% frecvență).
Toate stațiile au înregistrat creșteri semnificative din punct de vedere statistic atât în ceea ce privește durata cât și frecvența între cele două perioade (p<0,001, testul Wilcoxon).
O evoluție similară poate fi observată și pentru intensitatea cumulată a valurilor de căldură, cu cea mai mare diferență între perioadele analizate observată la București Filaret (+492%) și Arad (+424%), în timp ce cele mai mici diferențe au fost observate la Târgu Măgurele (+303%) și Vârful Omu (+157%).
Aceeași analiză a fost efectuată la 31 stații meteorologice de pe teritoriul României și toate stațiile examinate prezintă o creștere de cel puțin 250% a duratei, frecvenței și intensității cumulate în perioada 1991-2023 comparativ cu perioada 1961-1990, stațiile din sud și est fiind cele mai afectate”, menționează cercetarea.
CITEȘTE ȘI Black Friday 2024. Recomandări de la ANPC pentru marea zi a reducerilor
Lucrurile se vor înrăutăți. Două scenarii luate în calcul
Dr. Monica Ioniță consideră, pe baza datelor acumulate, că situația climei la nivelul Bucureștiului se va înrăutății. A luat în calcul două scenarii: scenariul cu emisii medii presupune o reducere substanțială a emisiilor până la sfârșitul secolului, în timp ce scenariul cu emisii ridicate presupune o continuă creștere a acestora.
„În scenariul cu emisii ridicate, creșterea temperaturii în România este, în medie, cu aproximativ +3°C mai mare decât în scenariul cu emisii scăzute, cu un impact deosebit în regiunile estice și sudice ale țării. E
ste evident că România a experimentat deja o tendință semnificativă de încălzire, iar previziunile sugerează că această tendință va continua. Temperaturile medii anuale și cele lunare sunt așteptate să crească în toată țara, cu creșteri semnificativ mai mari în estul și sudul României.
În cazul scenariului pesimist, aceste schimbări sunt amplificate atât regional, cât și la nivelul țării.
De exemplu, durata valurilor de căldură este preconizată să crească până la 150 – 160 zile/an în zona de sud și sud-est a României și până la 100 zile/an în zona centrală și de nord .
Acest lucru se traduce printr-o creștere dramatică a numărului de zile consecutive cu temperaturi record, ceea ce va avea consecințe profunde atât pentru ecosistemele naturale, cât și pentru așezările umane”, menționează cercetătoare în cadrul Grupului de Paleoclimatologie de la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine.