Buletin de București a obținut un draft al celor două versiuni de chestionar aflate în lucru la nivelul Prefecturii Capitalei, privind consumul de droguri în unitățile de învățământ: cea destinată părinților, respectiv cea pentru elevii majori. Chestionarele urmează să fie distribuite începând cu 23 octombrie, inițial pe grupurile de WhatsApp ale părinților, iar ulterior într-o formă printată, conform Prefectului Capitalei, Rareș Hopincă. Acestea cuprind 19 puncte, iar majoritatea vizează introducerea testării de droguri în școli. O singură întrebare este despre includerea educației antidrog în programa școlară.
Ambele variante ale chestionarului includ aceleași seturi de întrebări, formulate diferit în funcție de respondent:
„Cum considerați că este nivelul consumului de droguri în școala în care învățați dvs., în comparație cu alte școli din București?” – exemplu de întrebare cuprinsă în chestionarul pentru elevi.
„Cum considerați că este nivelul consumului de droguri din școala în care învață copilul dvs., în comparație cu alte școli din București?” – exemplu de întrebare din chestionarul pentru părinți.
Chestionarul este structurat astfel: opt puncte despre testarea de droguri în unitățile de învățământ, un punct legat de posibilitatea introducerii unor analize de sânge, un punct privind educația antidrog, patru puncte privind percepția respondenților asupra consumului de droguri, respectiv cinci întrebări care vizează indici demografici.
Consultarea începe cu o serie de întrebări introductive, pentru a afla dacă respondenții au mai auzit despre posibilitatea introducerii testării de droguri în școli sau care este opinia acestora privind consumul de droguri în unitatea școlară în care învață copilul lor/ ei înșiși.
„Acord sau dezacord?”
Deși în spațiul public s-a lansat ideea potrivit căreia testarea se va face doar în prezența sau cu acordul în prealabil al părinților, una dintre întrebările prezente în chestionarul pentru părinți sună astfel: „Credeți că, în cazul în care un elev este selectat pentru testare, elevul, sau părinții săi, ar trebui să aibă dreptul de a refuza testarea?”.
În schimb, în cel destinat elevilor, respondenții sunt întrebați dacă doar aceștia ar trebui să aibă posibilitatea de a refuza testarea: „Credeți că, în cazul în care un elev este selectat pentru testare, elevul ar trebui să aibă dreptul de a refuza testarea?”.
Selecția elevilor ar urma să fie realizată de către profesori, potrivit punctului cinci, care descrie condițiile în care ar fi testați elevii: la cererea unui cadru didactic, în interiorul unității de învățământ, folosindu-se teste antidrog similare cu cele utilizate de Poliția Română. Punctul reiterează necesitatea existenței unui acord din partea părinților, întrebând respondenții ce părere au despre implementarea unui astfel de program în școli.
„Infractor sau bolnav?”
O altă întrebare se referă la percepția părinților (și a elevilor majori) asupra persoanelor dependente de droguri și cum sunt văzute acestea în societate, cele trei variante de răspuns fiind: ca infractori, ca persoane bolnave sau ambele (plus opțiunea Nu știu/ Nu răspund).
„Credeți că rezultatele testelor pot sa fie şi FALS POZITIVE?”, este o altă întrebare inclusă în chestionare.
Asta în contextul în care, în urma discuțiilor apărute în spațiul public, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) a tras un semnal de alarmă privind acuratețea testelor.
O altă întrebare vizează domiciliul părinților și elevilor: „Este vreo persoană din gospodăria dvs. care în momentul de față să fie plecată în străinătate, pentru o perioadă mai lungă de timp (minim 3 luni de zile), în afară de călătorii de turism, pelerinaj sau îngrijirea sănătății?”.
Chestionarele împărțite în școlile și liceele din Capitală, începând cu luni, 23 octombrie, sunt nenominale și, potrivit Prefecturii, “toate răspunsurile sunt strict confidențiale”.
Contactat de Buletin de București, prefectul Rareș Hopincă a explicat că cele două liste cu întrebări nu reprezintă variantele finale care vor distribuite.
“În primă instanță chestionarele vor fi diseminate on-line, cu sprijinul profesorilor, pe grupurile de WhatsApp ale părinţilor. Ulterior va exista şi o variantă printată, pentru a acoperi toate zonele”, a explicat pentru Buletin de Bucureşti, prefectul Capitalei, Rareş Hopincă.
“Chestiunea” chestionarului
Consumul de droguri în rândul tinerilor a revenit în sfera dezbaterii publice odată cu accidentul de la 2 Mai, care a avut loc în luna august a acestui an.
Încă de atunci, instituțiile anunță implementarea măsurilor antidrog. Deși menită să combată consumul de droguri al elevilor, testarea în școli ar putea fi ineficientă, conform opiniilor înaintate de Comitetul Problemelor de Etică și Standarde Profesionale.
Lipsa unor dovezi științifice care să ateste eficacitatea acestei măsuri este evidențiată și într-un studiu al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, publicat în anul 2017. Concluzia studiului a fost că testarea de consum de droguri nu are un efect cert, în unele cazuri având chiar un rezultat contrar: creșterea consumului propriu-zis și a riscurilor asociate.
Tot anul acesta, cu câteva luni înaintea tragediei de la 2 Mai, elevi și studenți din Capitală au fost cercetați în cadrul unui dosar de comercializare a drogurilor în instituțiile de învățământ, cunoscut sub numele de „Operațiunea Medusa ”.
Înainte de acest incident, problema consumului de droguri în rândul elevilor pare să nu fi existat pentru autorități, Inspectoratul Școlar din București declarând, la acel moment, că a aflat de destructurarea rețelei din presă, deoarece nu au existat sesizări privind traficul de droguri în liceele din Capitală.
În Capitală, aproximativ 150.000 de elevi sunt înscriși în învățământul gimnazial și liceal, dintre care circa 15.000 sunt majori, conform estimărilor instituției.
Autor: Andreea Tudor
