Cea mai scăzută rată a riscului de sărăcie din Uniunea Europeană a fost înregistrată în Bucureşti-Ilfov, potrivit datelor la nivel regional ale Eurostat, aferente anului 2023. În schimb, alte două regiuni din ţară sunt la polul opus, al celor mai mari riscuri, de peste 30%.
În 2023, 16,2 % din populația UE, adică aproximativ 71,7 milioane de persoane, era expusă riscului de sărăcie.
26 de regiuni au avut o pondere de sub 10%, conform celor mai recente date ale Eurostat.
Cea mai mică rată s-a înregistrat la nivelul Bucureşti-Ilfov, de doar 2,1%. Următoarele poziţii au fost ocupate de regiunea italiană Provincia Autonoma di Bolzano/Bozen (3,1%) și regiunea belgiană Prov. Oost-Vlaanderen (5,4%).
La polul opus, rata riscului de sărăcie a depăşit 30% în zece regiuni din UE.
Cea mai mare pondere s-a înregistrat în Guyana, unde mai mult de jumătate din populaţie a fost expusă riscului de sărăcie. Regiunea franceză a fost urmată de urmată de Calabria (40,6%) și Sicilia (38,0%) din Italia.
Rata riscului de sărăcie. Situaţia din ţară
Dacă în București-Ilfov s-a înregistrat o pondere de doar 2,1%, aceasta se mărește de aproximativ 15 ori în alte două regiuni din țară. Este vorba despre Sud-Vest Oltenia şi Nord-Est, unde circa o treime din locuitori au fost expuși riscului de sărăcie.
Topul regiunilor din România cu cel mai mare risc
- Nord-Est – 31,4%
- Sud-Vest Oltenia – 31,3%
- Sud-Est – 26,8%
- Centru – 24%
- Sud-Muntenia – 19,3%
- Vest – 16,5%
- Nord-Vest – 14,7%
- București-Ilfov – 2,1%
Ce înseamnă această rată
Rata riscului de sărăcie este un indicator adoptat la nivelul Uniunii Europene, ce reprezintă ponderea din totalul populație unei unități administrative (localitate, regiune, țară) a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Persoanele care fac obiectul indicatorului sunt cele aflate în cel puțin una din urmatoarele situații: au venituri disponibile inferioare pragului de sărăcie, se află în stare de deprivare materială și socială severă sau trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii (pentru persoanele în vârstă de 0-64 ani). Indicatorul este relevant în contextul monitorizării Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă care își propune eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii.
Indicatorul se bazează pe pragurile naționale de sărăcie, iar harta prezintă riscul de sărăcie la nivel regional utilizând nomenclatorul unităților teritoriale de statistică.
CITEȘTE ȘI: INVESTIGAȚIE VIDEO | Clanul „Sărmanilor”. Cum ajung apartamentele sociale din Otopeni la oamenii primarului
Comments are closed.