Principalul colector al apelor uzate din Otopeni, rezultate din sistemul de canalizare subdimensionat, este Râul Pasărea, lung de peste 30 de kilomentri și care străbate aproape 10 localități din Ilfov. Poluarea istorică, generată de administrația condusă de liberalul Silviu Constantin Gheorghe, este de ani de zile un subiect tabu pentru instituțiile care au competențe în protecția mediului. Printre acestea este și Garda de Mediu Ilfov, condusă de un comisar numit politic de PNL, care a avut afaceri cu vidanje care descărcau levigat direct în Râul Argeș.
Deversările constante de ape uzate, netratate sau tratate parțial, sunt normalitate de aproape 20 de ani în Nordul Capitalei. Pe Valea Pasărea, care conturează sistemul hidrografic al Râului Pasărea, afluent al Dâmboviței, mirosurile pestilențiale și acviferul care prezintă puternice încărcături bacteriologice sunt la pachet cu frecvente episoade de mortalitate piscicolă.
Ultimul a fost înregistrat la sfârșitul lunii iulie, în aval de stația de epurare a orașului Otopeni, al cărui primar, liberalul Silviu Constantin Gheorghe, a fost reținut de DNA pentru fraudă cu fonduri destinate construcției unei stații de epurare.
Instituțiile care au intervenit atunci la fața locului, în urma alertei date de locuitori, au fost Direcția Sanitar-Veterinară Ilfov, Garda de Mediu Ilfov și Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov-București.
După verificările din teren, Garda de Mediu Ilfov a transmis cetățenilor că a luat act de cele semnalate și ca a dispus o serie de măsuri cu privire la peștii morți. Mai mult, în corpul textului, Râul Pasărea a fost înlocuit cu canalul Balta Pasărea, un rang inferior în legislația care clasifică apele de suprafață.
Blândețea cu care Garda de Mediu Ilfov aplică legile pentru protejarea naturii și evită să pună degetul pe rană, nu este un lucru nou. Ultima dată, la o reclamație a unui consilier local din Otopeni cu privire la deversările de ape netratate de la stația de epurare a Otopeniului, comisarii nici măcar n-au mai coborât din mașină.
Garda de Mediu Ilfov este condusă de Emil Grigore, numit în funcție de PNL acum mai bine de 10 ani. Despre acesta Buletin de București a dezvăluit în martie 2021 că a pus pe picioare o afacere cu vidanje dar și că cisternele sale au fost surprinse de polițiști în timp vărsau mizeria de la groapa Vidra în Râul Argeș, lângă barajul Mihăilești.
Gospodărirea mizeriei
Ca urmare a incidentului de mortalitate piscicolă de la sfârșitul lunii iulie, redacția s-a adresat în scris Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov-București. Instituția a răspuns că în urma analizelor de apă, realizate trimestrial începând cu 2009, Râul Pasărea are o calitate de rang IV-V.
Potrivit reglementărilor, există cinci stări ecologice pentru râuri şi lacuri naturale: foarte bună(I), bună(II), moderată(III), slabă(IV) şi proastă(V). Mai mult, din evidențele celor de la Apele Române, principala sursă de poluare a Râului Pasărea este stația de epurare a orașului Otopeni.
De altfel, în urma analizelor, laboratorul instituției a mai constatat pe lângă o cantitate mică de oxigen și “o încărcare în NH4(nr. – amoniu) foarte mare la nivelul tuturor punctelor de recoltare (implicit și azotul total)” care a dus ulterior la moartea peștilor.
Buletin de București a stat de vorba cu expertul Mircea Vintilescu, profesor universitar, doctor în științe – specialitatea monitoring integrat al mediului, şi decan al Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului Înconjurător.
“Este vorba de ape uzate, menajere, care au încărcătură excesivă de amoniu. Pe lângă bacterii si alte substanțe. Poate să provină din urină, de la activitățile casnice și nu numai. Amoniu este un indicator de calitate care dovedește o intensă activitate umană. În aval de stația de epurare din Otopeni, atât Râul Pasărea cât și primul lac de pe raza comunei Tunari, prezintă o saltea de sedimente. Chiar dacă de acum încolo se va evacua apă epurată ca lacrima, apă plată, salteaua aceasta nămol va degaja mult timp de-acum încolo impurități. Primul semn îl reprezintă lipsa pasărilor. Zona nu mai are un ecosistem bazat și pe fond piscicol”, susține profesorul Vintilescu.
Cât privește situația de la Otopeni, decanul Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului Înconjurător susține că, în realitate, problemele sunt mult mai grave.
“Stația de epurare a Otopeniului este o stație săteasca. O alta problema ține și de activitatea industriala, care a fost transferată în ultimii 30 de ani din București, în județul Ilfov, cu precădere în această zona Otopeni-Voluntari. Vorbim de instituții care nu își fac treaba. În astfel de cazuri, potrivit legii, trebuie ridicată autorizația de funcționare a sistemului de alimentare cu apă. Otopeniul nu este pregătit ca dotări edilitare să fie încadrat ca oraș. Nu există, spre exemplu, canalizare pentru apele meteorice, rețeaua de distribuție a apei este sub dimensionată. La incendii, autospecialele pompierilor vin încărcate cu apă din București, pentru că nu există hidranți sau dacă există, nu funcționează. De aici rezultă că cei care conduc primăria de atâția ani de zile, nu știu să conducă o așezare umană”, continuă expertul Mircea Vintilescu.
Dezastrul urbanistic în materie de rețele edilitare din Otopeni este vizat de procurorii DNA care au descins, în premieră, la primăria din localitate. Orașul este condus, din 1996, de liberalul Silviu Constantin Gheorghe. Oamenii legii au dispus reținerea pentru 24 de ore pentru un prejudiciu estimat la 7 milioane de euro ca urmare a unor lucrări fictive la o stație de epurare și la rețeaua de canalizare a orașului.
FOTO: Cătălin Doscaș
CITEȘTE ȘI
Comments are closed.