Primarul interimar Stelian Bujduveanu s-a întâlnit joi cu o delegație oficială din Bulgaria, condusă de ambasadorul Radko Vlaykov și de ministrul adjunct al Culturii, Ashot Kazarian. Subiectul discuțiilor a fost reabilitarea Hanului Solacolu și transformarea lui într-un centru cultural româno-bulgar.
La întâlnirea despre viitorul Hanului Solacolu, monument istoric de pe Calea Moșilor, construit în secolul XIX de negustori bulgari a participat și directorul AMCCRS, Răzvan Munteanu. Instituția din subordinea PMB se ocupă cu identificarea și expertizarea clădirilor cu risc seismic.
Hanul Solacolu ar putea deveni spațiu cultural româno-bulgar
„Părțile au analizat oportunitatea elaborării a două documente distincte – un Memorandum de înțelegere și un potențial Acord de colaborare, care ar urma să fie votat de Consiliul General și care angajează în mod oficial cele două părți”, a transmis Primăria Municipiului București.
Totodată, Primăria vrea să organizeze un concurs internațional de soluții pentru reabilitarea hanului, după finalizarea lucrărilor de punere în siguranță.
„Partea bulgară a vizitat în prealabil șantierul hanului, împreună cu echipa AMCCRS, exprimându-și aprecierea pentru calitatea intervențiilor deja realizate”, a adăugat instituția.
Primarul general interimar a spus că Hanul Solacolu este un proiect prioritar pentru București și că există disponibilitate pentru un parteneriat solid cu partea bulgară, care să valorifice această moștenire comună.
Demersul presupune activarea unei moșteniri comune, cu sens pentru prezent și viitor, depășind simpla conservare a unui monument istoric.
Primăria Municipiului București
Stadiul lucrărilor la Hanul Solacolu
La începutul anului, Buletin de București scria că echipele Trustului de Clădiri Municipale București au ridicat structura la nivelul etajului 1 aferentă corpului principal de clădire și au început montajul primelor grinzi pe care se va rezema acoperișul provizoriu.
De asemenea, pe restul corpurilor de clădire se lucra la evacuarea gunoiului și la montajul elementelor de rezistență metalice de la subsol și parter.
În paralel, pentru securizarea clădirilor, au fost îndepărtate elementele constructive din lemn și tablă deteriorate, care ar fi putut reprezenta risc de desprindere.
Istoria Hanului emblematic al Capitalei
Hanul, aflat pe Calea Moșilor nr. 134-134A, a intrat în posesia Primăriei Capitalei în 2022, după cum a mai arătat Buletin de București, și de atunci clădirea a fost gândită drept un potențial spațiu cultural pentru locuitorii Capitalei.
Imobilul este considerat un monument istoric, inițial a fost prima fabrică de paste făinoase din București. Tot în aceeași perioadă, la parterul clădirii, pe fațada exterioară erau prăvălii și se conecta cu zonele comerciale importante din Capitală, cu Calea Moșilor și Podul Târgul de Afară.
Hanul Solacolu a fost construit în 1859, la comanda fraților Solacoglu din Sviștov, oraș situat pe malul bulgăresc al Dunării, vis-a-vis de Zimnicea. A servit ca adăpost pentru călători până după cel de Al Doilea Război Mondial. În timpul conflictului a fost grav afectat de un incendiu, iar în era comunistă, camerele au servit locuitorilor în regim de închiriere.
Cazul Hanului Solacolu nu este o raritate în Bucureștiul ultimilor ani. Multe dintre clădirile Capitalei, unele monument istoric, au fațade deteriorate sau sunt chiar aproape de ruinare. Administrația locală nu a găsit, încă, nicio soluție pentru a le salva.
O variantă ar fi o „lege a fațadelor”, după modelul din Oradea, care să prevadă și posibilitatea ca Primăria să poată acoperi o parte din costurile de renovare, dar si varianta de a amenda proprietarii care împiedică acest proces. Momentan, această lege a fațadelor este doar în faza de discuții.
CITEŞTE ŞI: FOTO | Primăria Capitalei vrea să transforme Hanul Solacolu într-un spațiu cultural
