Fostul viceprimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a declarat pentru Buletin de București că nu există riscul unui faliment al STB S.A., în ciuda deciziei instanței de a obliga compania la plata unor penalități de 300.000 euro pe zi către Electroputere VFU Paşcani, societate controlată de patronul Grampet, Gruia Stoica.
Amintim, decizia Judecătoriei Sectorului 1 este definitivă și are la bază licitația câștigată încă din timpul administrației Firea pentru 40 de tramvaie de 18 metri lungime.
Ulterior, odată ce Nicușor Dan a ajuns la conducerea primăriei, operatorul de transport public a încercat să anuleze licitația, însă atât Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (C.N.S.C.), cât și instanțele de judecată au dat dreptate ofertantului, obligând STB să finalizeze achiziția și să plătească penalități pentru întârziere.
În acest context, reporterii Buletin de București l-au contactat pe liberalul Stelian Bujduveanu, fost viceprimar cu atribuții în domeniul transportului public, pentru a afla ce măsuri va lua Primăria Municipiului București în această speță.
Referitor la soluții concrete, Stelian Bujduveanu a declarat că operatorul de transport public era în litigiu în timpul mandatului său de viceprimar și că va reveni cu răspunsuri după discuțiile ce ar urma să aibă loc la nivelul primăriei, în urma deciziei instanței din 5 decembrie.
Responsabilitatea revine operatorului de transport
Având în vedere că decizia CNSC datează din februarie 2021, reporterii Buletin de București l-au întrebat pe fostul viceprimar dacă municipalitatea nu avea pregătite soluții de rezervă, în cazul în care STB va pierde procesul.
Liberalul a pasat responsabilitatea către compania care a organizat licitația, explicând că procedura de achiziție nu a fost derulată de PMB așa cum s-a întâmplat în cazul celor 100 tramvaie Astra Arad.
Licitația respectivă a fost exclusiv făcută de STB, nu de Primăria Capitalei. Deci STB s-a ocupat exclusiv de această parte de achiziție. Primăria Capitalei are acum, în situația de față, o responsabilitate – ca să spun așa – pentru că este acționar în STB și trebuie să găsească o soluție. Dar operatorul de transport trebuie să găsească o soluție.
stelian bujduveanu
CITEȘTE ȘI: Pădurea Băneasa ar putea deveni parc. Proiectul se află pe masa Consiliului Local Sector 1
Despre riscul unui faliment al STB
În același timp, jurnaliștii Club Feroviar, primii care au abordat decizia instanței, vorbeau despre riscul unui faliment al STB, scenariu care ar afecta toți bucureștenii.
De altfel, un calcul simplu arată că de la hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 din 5 decembrie și până în prezent, STB a acumulat datorii de 2,15 milioane lei – iar penalitățile continuă să se adune: aproximativ 300.000 euro pe zi până la finalizarea achiziției celor 40 de tramvaie.
În plus, instanța a stabilit penalități de 0,1% pe zi pentru nesemnarea contractului încă din 2022, astfel încât datoriile STB SA către Electroputere VFU Paşcani ajung la sute de milioane lei.
Totuși, liberalul Stelian Bujduveanu a negat riscul unui faliment, reluându-și promisiunea că va reveni cu răspunsuri concrete în urma discuțiilor ce vor fi purtate la nivelul primăriei.
În primul rând, termenul de faliment este impropriu. O societate care este în imposibilitatea de plată, dacă se dovedește, avem insolvență și altele, dar nu e cazul în situația de față.
Reporterii Buletin de București au contactat atât Primăria Capitalei, inclusiv primarul general, cât și Societatea de Transport București pentru mai multe detalii referitor la cursul de acțiune al operatorului de transport în această speță. Vom publica răspunsurile de îndată ce le primim.
CITEȘTE ȘI: VIDEO | Stadiul lucrărilor la complicatul lot 4 din A0 Nord
Moştenirea administrației Firea
Licitația pentru cele 40 de tramvaie de 18 metri lungime a fost lansată în septembrie 2019, atunci când la conducerea Primăriei Capitalei se afla Gabriela Firea.
Pe 31 iulie 2020, Electroputere VFU asociată cu Reloc SA (ambele din Grupul Grampet) a câștigat licitația organizată de STB.
Valoarea estimată a contractului pentru 40 de unități este de aproximativ 300 de milioane de lei, cu posibilitatea suplimentării cu încă 60 de unități, caz în care costurile se ridică la 770 milioane lei.
La momentul lansării licitației, în conturile STB exista suma necesară achiziției, însă Primăria Capitalei a intrat în faliment la scurt timp, astfel încât s-au dus și banii de investiții.
În decembrie 2019, compania a fost nevoită să pună gaj la Fisc 10 tramvaie, 995 de autobuze, 65 de troleibuze, alte utilaje, precum și sediul central al societății, pentru a putea obține reeșalonarea unei datorii de 231 milioane de lei, așa cum a scris Club Feroviar aici.
Tramvaiele pe care STB este nevoită să le cumpere sunt produse de compania PK Transport Systems SRL, cu sediul în Moscova. În plus, prețul unui tramvai care ar urma să fie cumpărat de STB este de până la trei ori mai mare decât cel al tramvaielor livrate în Rusia de aceeași firmă.
Scrisoarea pierdută a lui Nicușor Dan
Procedura de achiziție a celor 40 tramvaie rusești a fost anulată de cel care conducea STB în 2020, Mihai Petcu, în urma unei adrese primite de la Cabinetul Primarului General, proaspăt alesul Nicușor Dan.
Edilul Capitalei a transmis că primăria se află într-o situație financiară dificilă, motiv pentru care nu exista posibilitatea finanțării investiției.
În plus, Nicușor Dan critica achiziția, argumentând că utilitatea tramvaielor de 18 m este limitată la câteva trasee secundare.
În schimb, documentul menționa necesitatea cumpărării de tramvaie cu dimensiuni standardizate, de 27-36 m, al căror preț se apropia de prețul tramvaielor de 18 metri, pe care STB este acum obligată să le cumpere.
Printre argumentele invocate de Nicușor Dan se numărau și durata de viaţă de doar 17 ani, garanţia de doar doi ani, precum și obligativitatea inspecţiei tehnice zilnice pentru verificarea stării normale de funcţionare.
Documentul, care poate fi citit în integralitate pe Club Feroviar, a fost depus inițial la dosarul din instanță în care STB cerea chemarea în garanție a PMB și a CGMB, însă a dispărut.
Astfel, Curtea de Apel București a respins definitiv solicitarea de chemare în garanție a celor două instituții pe 20 decembrie 2022.
