Fireametrul

Candidaţii promit ce vor ei, dar cine mai stă peste ani, la final de mandat, să-şi amintească ce ziceau cu patru ani în urmă? Noi, evident! Am trecut prin programul de guvernare locală pe care echipa PSD Bucureşti l-a propus acum patru ani, când Gabriela Firea a devenit primar general. Am încercat să adaptăm metodologia de lucru utilizată în trecut la guvernometre şi să vedem ce anume s-a realizat, ce nu s-a realizat şi ce nu se poate realiza. 

Facem câteva precizări:

  • Am introdus categoria imposibil de verificat pentru acele promisiuni care sunt prea vagi sau generale ca să ne permită să avem un cadru de referinţă cuantificabil. Ne place să lucrăm cu date concrete, măsurabile, verificabile, la care să ne raportăm obiectiv. Adică fix opusul promisiunilor pe care le-am notat ca atare. Menţiuni precum reabilitarea și extinderea obiectivelor de utilitate publică existente reprezintă un deziderat general şi nu au indicatori clari care să ne permită să vedem ce s-a făcut mai exact. 
  • Ne place să fim informaţi şi să avem acces la informaţii – deşi ştim să căutăm prin diverse cotloane de internet, uneori căutările noastre nu dau rezultate. Una dintre obligaţiile aleşilor locali este să-şi informeze cetăţenii cu privire la toate faptele și actele administrative ce interesează colectivitatea locală. Din acest motiv, dacă nu am găsit nimic despre un anume subiect, am considerat că datele nu există, am menţionat că nu există informaţii şi am notat respectiva promisiune ca nerealizată. 
  • Programul a fost asumat de experţii partidului, după cum precizează chiar de la început autorii. Am considerat aşadar că până şi menţiuni vagi, neasumate direct, reprezintă direcţii de acţiune pe care Gabriela Firea şi echipa PSD din Consiliul General le vor urmări. 
  • Suntem conştienţi că primarul are nevoie de susţinerea consiliului local pentru o bună parte din activitatea sa, aşa că am tratat echipa PSD ca un întreg. 

Ne-ar plăcea ca, pe viitor, primarii şi consilierii să fie mai responsabili cu promisiunile pe care le fac. Nu doar pentru că verificarea consumă timp şi energie – ne dorim primari asumaţi, care nu promit doar de dragul de a o face, ci înţeleg limitele mandatului lor şi se prezintă în faţa electoratului în consecinţă. În paralel, ne dorim mai multă transparenţă, vizibilitate şi relaţionare cu cetăţenii şi din partea consilierilor, care au mai multă putere decât s-ar putea crede. 

promisiuni pe categorii…

343 de promisiuni făcute în 2016 din care:

31 promisiuni au fost realizate
99 promisiuni au fost realizate parțial 
13 promisiuni au fost realizate dar nu produc efect 
185 promisiuni nu au fost realizate 
15 promisiuni au fost imposibil de verificat 

Piloni

5 promisiuni au fost realizate parțial 
15 promisiuni nu au fost realizate 

înapoi la categorii

Promisiune Status Comentarii
Noua gestiune administrativă prin promovarea noii legi a Capitalei, având ca element de bază Cartierul. Nerealizat Nu exista un proiect de lege inițiat de Gabriela Firea pentru schimbarea organizării administrative a Capitalei care să aibă ca element de bază Cartierul, desi au existat mai multe modificari ale Legii Administrației Publice Locale, LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**) și apoi a fost și înlocuită de un Cod administrativ trecut prin OUG de către Guvernul condus de același partid din care face parte, de la debutul mandatului actualului Primar General.
Transformarea spațiilor neocupate în spații publice pline de vitalitate. Nerealizat Nu există date publice despre ocuparea spațiilor publice nefolosite/nocupate.
Crearea de noi cartiere cu caracter mixt şi cu o ofertă de locuire diversificată. Nerealizat Nu există informații că, în mandatul doamnei Firea, a fost realizat vreun cartier nou.
Noi piste ciclabile și un transport public integrat ca alternativă la automobile. Realizat parțial Pistele de biciclete au fost realizate parțial, abia în 2019, pe un proiect de fonduri europene depus de precedentul edil-șef al Capitali, Sorin Oprescu. https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-23133321-dezinteres-birocratie-primaria-capitalei-avut-nevoie-5-ani-pentru-lua-cei-10-milioane-euro-ministerul-mediului-pentru-pistele-biciclete.htm. In 2020, Gabriela Firea, anunța, din nou proiectul pentru biciclete. https://www.facebook.com/gabifirea/posts/2995658810496906
Interconectarea multi-modală, la nivel regional, cu marile porți de acces internațional în oraș. Nerealizat Conectarea Aeroportului Otopeni cu orașul nu este de competența Primăriei Capitalei. Nici extinderea rețelei de metrou.
Dezvoltarea economică (servicii, turism) susținută și de aportul de forță de muncă din zona periurbană. Nerealizat Nu exista date despre care a fost aprotul de forta de munca din zona periurbana in Capitala si nici daca ea a fost folosita in businisseurile de servicii si turism dezvoltate de Primaria Capitalei (Companiile municipale)
Capitalizare pe industrii creative, incubator de inovație cu gateway la nivel european. Nerealizat Nu exista date publice pentru realizarea acestei activități.
București – centru de târguri internaționale și un cluster puternic în industria IT. Nerealizat Nu exista date publice pentru astfel de actiuni. Singurul târg pentru cooptare de forță de muncă a fost cel pentru angajarea la Companiile Municipale. https://www.economica.net/targ-de-joburi-pentru-ocuparea-a-peste-2-000-de-locuri-de-munca-in-cele-22-de-companii-municipale_146313.html
Dezvoltare a parcurilor tehnologice și logistice cu rol de distribuție regională și internațională. Nerealizat Nu exista date publice pentru astfel de actiuni
Dezvoltare sustenabilă, durabilă și ecologică – București, oraș verde. Nerealizat Într-un raspuns dat Greenpeace Romania, Primaria Capitalei arăta că nu stie care este suprafata spatiilor verzi în Bucuresti, la nivelul anului 2020, trimitandu-i pe agenții de mediu la Registrul Verde,pe care tot Primaria trebuia sa il impleenteze su nu a facut-o. Greenpeace Romania aprecia ca suprafata verde a scazut în Capitala, fata de inceputul mandatului, ca urmare a dezvoltarii imobiliare, neînsoțită de împăduriri. https://www.greenpeace.org/romania/articol/4401/spatiile-verzi-din-bucuresti-sub-10mp-cap-de-locuitor/ Mai mult decât atât, în iunie 2020, în mandatul doamnei Firea, România a fost condamnată la Curtea Europeană de Justiție pentru că nu a reușit să reducă poluarea în București. https://www.greenpeace.org/romania/articol/4295/romania-condamnata-de-curtea-de-justitie-a-ue-pentru-esecul-sistematic-de-a-reduce-poluarea-din-bucuresti/
Sustenabilitatea prin modernizarea și dezvoltarea rețelelor edilitare, reciclarea apei și a deșeurilor. Realizat parțial Nu exista date despre aceste lucruri. Bucureștiul rămâne capitala unde nu se colecteaza diferentiat în mod real. Problema administrarii gunoiului este, in continuare, de competenta sectoarelor.
Promovarea Energiei Verzi. Nerealizat Primaria a făcut un proiect pentru finanțarea de statii de incarcare pentru mașinile electrice prin subventia unei bune părti a pretului..
Valorificarea intensivă a peisajului prin crearea de coridoare vegetale de-a lungul râurilor. Nerealizat Nu există informări publice despre realizarea de împăduriri pe albiile râurilor sau lacurilor care traversează Capitala.
Dezvoltarea mediului asociativ și al societății civile prin finanțarea de proiecte în parteneriat cu PMB, sectoare și mediul asociativ. Realizat parțial Primăria Capitalei a încheiat mai multe parteneriate cu asociații și fundații, în special în domeniul cultural. În privința unora dintre ele, au existat păreri că ar fi alese doar pentru că aunt apropiate actualei administrații. https://buletin.de/bucuresti/asociatia-de-casa-a-primariei-capitalei-inca-un-parteneriat-de-35-milioane-de-lei-pe-banii-municipalitatii/
Dezvoltarea infrastructurii de locuințe, creșe, grădinițe, școli cu participarea asociațiilor de cartier. Realizat parțial In decursul mandatului, Gabriela Firea a inaugurat un bloc nefinalizat de locuinte sociale, cateva creșe si o scoala. Toate în campania electorala a alegerilor locale din 2020.
Integrare în contextul regional de dezvoltare și de creare a unei Zone Metropolitane. Realizat parțial Nu s-au făcut demersuril la nivel administrativ de crere a zonei metropolitane . Singurele Asociația de Dezvoltare intercomunitara București-Ilfov a fost înființată în 2008. Au existat proiecte comune cu Consiliul Județean Ilfov pentru crearea https://tpbi.ro , asociatia de transport public București-Ilfov care are atribuții din 2018 si a fost infiintata la cererea Consiliului Judetean Ilfov. Tot in 2018, a fost înființată, conform site-ului, ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA ZONA METROPOLITANA BUCURESTI. Achizitiile de pe internet arată însă că aceasta funcționa dinainte de 2018 și că, în prezent, are activitate vizibilă zero.
https://www.adizmb.ro/despre-noi/#despre-adizmb
Relaționare capitală – sectoare, inter-regională și la nivel european. Nerealizat Nu există date publice despre cooperarea la nivel de regiune inițiată de Primăria Capitalei.
București – rol de poartă internațională pentru întreaga regiune. Nerealizat Nu există date publice despre cooperarea la nivel de regiune inițiată de Primăria Capitalei.
Căile de acces vor deveni coridoare de dezvoltare și centurile devin infrastructură de articulare. Nerealizat Nu există date despre astfel de acțiuni.
Conectarea la rețeaua fluvială, prin canalul București-Dunăre și prin portul de la 1 Decembrie. Nerealizat Nu există date despre dezvoltarea unui astfel de proiect viabil.

Urbanism

1 promisiuni au fost realizate
18 promisiuni au fost realizate parțial 
1 promisiuni au fost realizate dar nu produc efect 
35 promisiuni nu au fost realizate 
9 promisiuni au fost imposibil de verificat 

înapoi la categorii

Descriere din programul Gabrielei Firea, aferentă subcategoriei Baza de date urbane: „Un astfel de sistem de lucru vizează, în fapt, eliminarea factorilor de decizie interpretabili prin cuantificarea exactă a componentelor calitative măsurate prin indicatori de performanță. De exemplu, evaluarea coerenței rețelei de spații publice se va face prin măsurarea accesibilității în spațiul public în timp de acces din fiecare punct al Bucureștiului și măsurarea conectivității prin monitorizarea stării culoarelor de tranzit dedicate mobilității blânde. Utilitatea dezvoltării BDU este evidentă prin faptul că, prin intermediul acesteia, se pot centraliza și monitoriza aspecte urbane multiple, precum: centralizarea suprafețelor destructurate, centralizarea suprafețelor ocupate de spații industriale, care au fost abandonate, monitorizarea stării rețelelor edilitare și integrarea acestora, monitorizarea stării drumurilor, monitorizarea sistemului de colectare și reciclare a deșeurilor, monitorizarea stării și suprafeței spațiilor verzi, centralizarea terenurilor destinate zonelor de dezvoltare strategică, evaluarea potențialului de dezvoltare strategică a zonelor centrale, destinate culturii și venimentelor etc.

Descrieri din programul Gabrielei Firea, aferente subcategoriei Cartierele orașului:
„degradarea zonelor de locuințe colective, pe fondul îmbătrânirii și lipsei de întreținere a acestora”; „extinderea necontrolată a zonelor de locuit în teritorii actualmente neconstruite”; „scăderea lentă a cererii de locuințe și diminuarea treptată a prețurilor locuințelor”; „slabele preocupări ale administrației publice locale pentru îmbunătățirea spaţiilor de locuit în cartierele existente”.
„ignorarea de către administrația publică centrală și locală a problemei deprecierii stocului de locuințe”; ✍ „deprecierea forței de muncă în construcții, cauzată de câștigurile mic în domeniu și emigrării muncitorilor calificați”; ✍ „degradarea continuă a mediului social în cartierele de locuințe existente și diminuarea numărului de locuitori ai acestora”; ✍ „mărirea prețului serviciilor publice de furnizare a utilităților, în special în marile ansambluri de locuințe”; ✍ „În plus, specific pentru București, ritmul de înnoire pentru stocul de locuințe este foarte scăzut față de ritmul care caracterizează Județul Ilfov, indicând lipsa de adecvare a ofertei de spaţii de locuit și a zonelor la statutul socio-economic și comportamentele utilizatorilor din Capitală, care au preferat sa părăsească orașul și să se stabilească în localitățile din imediata vecinătate”

Descriere din programul Gabrielei Firea, aferentă subcategoriei Regenerare, revitalizare, reconversie, reabilitare urbană – concept, identificare, abordare, exemple: „Întărirea și revitalizarea sistemului de poli teritoriali implică direcții de acțiune precum: implementarea unui set de politici de atragere a investitorilor în poli teritoriali (în special politici funciare), echiparea cu dotările necesare și revitalizarea celor existente, întărirea relațiilor cu așezările învecinate/ deservite oferindu-le astfel resursele pentru eficientizarea producției, eficientizarea infrastructurii și a modului de utilizare și gestionare a acesteia.”

Subcategorie Promisiune Evaluare Explicații
Planul Urbanistic General Astfel, Bucureștiul va oferi, prin accesibilitatea sa internațională, oportunităţi de dezvoltare întregii regiuni. Căile de acces principale și autostrăzile vor deveni coridoare de dezvoltare pentru activități logistice, iar șoseaua de centură infrastructura de conectare a platformelor productive. Bucureștiul va fi un oraș al oportunităților, un spațiu atractiv atât pentru marile companii multinaționale, cât și pentru antreprenorii autohtoni. imposibil de verificat Nu există date că ar fi fot realizat un proiect concret pentru aceasta promisiune care sa fie pus in dezbatere publica. 
Dezvoltarea orașului aduce în discuție şi regândirea cartierelor prin transformarea lor în zone pline de vitalitate și de dinamism, care să asigure locuitorilor confort urban, o ofertă diversificată de locuri de muncă, precum și spații publice dedicate divertismentului și culturii. imposibil de verificat Nu există date că ar fi avut loc astfel de discuții organizare de muncipalitate în vederea găsirii de soluții. 
Mai mult, dezvoltarea durabilă este un obiectiv asumat de București pentru a se înscrie pe lista orașelor europene performante. realizat partial Teoretic, avem progrese pe partea de consolidare, însă nu găsesc documente strategice recente 
Reducerea amprentei de carbon prin dezvoltarea unui transport public eficient, amplificarea și restructurarea spațiilor verzi, integrarea zonelor cu front la apă de pe râurile Colentina și Dâmbovița sunt toate obiective care vizează transformarea Bucureștiului într-un oraș cu dezvoltare durabilă. realizat partial Achiziţii în flota STB şi progrese minimale pe partea de piste OMOLOGATE
Buna funcționare a orașului ține cont de reintegrarea terenurilor neutilizate în prezent, de extinderea și modernizarea rețelelor edilitare și de îmbunătățirea sistemului de transport public, iar identitatea se constituie în jurul unor zone cu caracter unic. Astfel, bucureștenii se vor putea bucura de noi centre de cartier, de spații publice reabilitate și de clădiri de patrimoniu conservate și valorificate. imposibil de verificat Nu sunt date publice despre astfel de proiecte. 
Printr-o conectivitate crescută, Bucureștiul va oferi locuitorilor acces îmbunătățit la serviciile publice prin promovarea transportului public în defavoarea automobilului personal și prin realizarea unui sistem coerent de piste de biciclete. realizat partial STB are linii care deservesc IF
Legătura cu zonele exterioare Municipiului Bucureștiului va fi realizată printr-un transport public regional, având la bază inelul de cale ferată, aspect care va conduce la creșterea accesibilității și implicit a calității deplasărilor dinspre și spre oraș. realizat partial STB are linii care deservesc IF, dar nu ştiu de realizări pe partea feroviară
Aspectele care țin de spațiul public umăresc rezolvarea problemei spațiilor verzi prin valorificarea Râului Dâmbovița și a Salbei de Lacuri a Râului Colentina, oferind bucureștenilor acces la zone de recreere și de agrement de calitate. Integrarea spațiilor verzi va fi susținută de reutilizarea zonelor industriale abandonate. Astfel, locuitorii capitalei vor beneficia de echipamente publice care să răspundă nevoilor actuale și viitoare. realizat partial Au existat o serie de amenajari realizate în parcul Tei care ține de Salba de Lacuri Colentina. https://buletin.de/bucuresti/video-moartea-parcului-tei-coroane-mutilate-radacini-ravasite-si-pamant-amestecat-cu-deseuri/
Baza de Date Urbane Viziunea de dezvoltare a orașului București se bazează pe dezvoltarea unui sistem GIS (sistem informațional geografic), un instrument de monitorizare, control și coordonare între multiple niveluri de gestiune și de actori urbani: obiective – programe – actori – resurse – etapizare. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Reglementările urbanistice generale şi de protecţie a monumentelor istorice Revizuirea regulamentului pentru zonele protejate, punându-se accentul, în principal, pe ideea de ansambluri protejate (incluzând fațadele și parcelele valoroase). nerealizat Nu avem PUG nou: https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-23699451-odiseea-noului-plan-urbanistic-general-bucuresti-construieste-dupa-planurile-acum-20-ani.htm
Avem probleme cu PUZ-uri prin care se propune inversul: https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-23445104-bucuresti-bazele-sportive-putea-construi-70-din-suprafata-proiectele-publice-vor-autorizate-direct.htm ; https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-24135144-vila-demolare-cotroceni-primaria-capitalei-gabriela-firea-stil-nearomaneasc-100-anihtm 
Vor fi clarificate zonele de conflict, neclare și interpretabile. imposibil de verificat Nu exista o definitie clară a ceea ce urmărea prin aceste concepte. 
Stabilirea zonelor de protecție a monumentelor istorice pe criteriul conurilor de vizibilitate și al marilor perspective istorice și de interes major pentru imaginea orașului, corelat cu un plan de altimetrie generală cu punctele înalte propuse ca amplasament în viitorul PUG nerealizat https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-23699451-odiseea-noului-plan-urbanistic-general-bucuresti-construieste-dupa-planurile-acum-20-ani.htm
Corelarea regulamentului de publicitate şi afișaj stradal cu PUG şi cu regulamentul zonelor protejate. nerealizat Nu avem PUG nou: https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-23699451-odiseea-noului-plan-urbanistic-general-bucuresti-construieste-dupa-planurile-acum-20-ani.htm
Mari proiecte urbane / „Concept strategic 2035” Prin suprapunerea obiectivelor și prin redirecționarea unora dintre acestea rezultă suprapuneri și arii de intensitate ridicată a intereselor la nivelul oraşului. Astfel, zonele de dezvoltare strategică corespund, în special, palierelor de gestiune care vizează conectivitatea orașului și potențialul său de a atrage investiții în zone cheie.  imposibil de verificat Este un concept neexplicat în detaliu pentru a oferi date suficiente pentru a putea fi verificată implementarea lui. 
Conceptul strategic accentuează necesitatea dezvoltării unor centre de cartier, care să concentreze caracteristicile locale ce pot deveni elemente de identitate, elemente susținute și de PUG. nerealizat Nu exista date publice pentru o astfeld e acțiune. 
Apariția unor centre de cartier cu funcţiuni mixte în legătură cu nodurile intermodale de transport, mizând totodată și pe imagine caracteristică. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Utilizarea rezervelor de teren locale la nivel de cartier pentru dezvoltarea obiectivelor de utilitate publică în raport cu caracterul și identitatea fiecărui cartier, ca instrument de creștere a vitalității și atractivității. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Amenajarea spațiilor reziduale din cartierele de locuințe prin accentuarea caracterului de cartier parc; nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Reabilitarea spațiilor publice și a vegetației de aliniament; nerealizat Din contră, avem “toaletări” care duc la uscarea arborilor: https://buletin.de/bucuresti/tag/marea-mutilare-a-arborilor/
Introducerea unui standard impus de menținere a patrimoniului cultural și natural protejat, precum și respectarea zonelor de protecție aferente acestora etc nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Astfel, atât CSB2035, cât și Viziunea pentru noul PUG al orașului București se leagă de importanța Gării de Nord – pol multimodal și multifuncțional, Obor – Gara de Est – pol urban axat pe intermodalitate, comerț și servicii, Noului Aeroport București SUD, a portului Bucureşti – Dunăre și a Centrului de Cercetare LASER VALLEY Măgurele în determinarea identității Capitalei.  nerealizat Nu avem PUG nou: https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-23699451-odiseea-noului-plan-urbanistic-general-bucuresti-construieste-dupa-planurile-acum-20-ani.htm
Diferențele apar în modul de abordare, cu precădere în ceea ce privește scara la care sunt considerate aceste zone cheie. Dacă la nivelul CSB2035 este vorba mai mult despre anumite resurse de teren disponibile pentru accentuarea identității, PUG București trece la un nivel mai complex. Nu este vorba de zone care primesc anumite obiective de interes public, ci de întregi macrozone a căror identitate depinde de intervenții cheie, precum zona de dezvoltare a gării de mare viteză și a porților de acces în oraș, reconversia și restructurarea zonelor industriale dezafectate și destructurate, reabilitarea bulevardelor pentru reconectarea țesuturilor urbane, crearea de spații publice pe Râul Colentina, reintegrarea Râului Dâmbovița în spațiul public, definirea statutului de rezervație naturală a Lacului Văcărești etc. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Spațiul Public Se va pune accentul pe fabricarea de spaţii publice de înaltă calitate. Proiectarea străzilor, piețelor și spațiilor de comunicare va lua în calcul nivele luminoase adecvate, evitându-se în același timp crearea de umbre și a unei senzații de insecuritate. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. – nu avem noi proiecte ale PMB care să certifice viziunea respectivă
Faţadele clădirilor vor beneficia de o atenție deosebită la nivelul coerenței cromatice şi stilistice și de un regim de înălțime unitar clar și determinat pe criterii urbanistice transparente. nerealizat Nu avem PUG nou:https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-23699451-odiseea-noului-plan-urbanistic-general-bucuresti-construieste-dupa-planurile-acum-20-ani.htmm
Spațiul public trebuie să fie accesibil tuturor, fără bariere fizice care să limiteaze utilizarea spațiilor destinate relaționării între bucureşteni. Piețele, grădinile și curțile interioare ale insulelor cu funcţiuni publice vor fi deschise accesului publicului larg. Spațiul public va fi confortabil din punctul de vedere al calității aerului, al confortului acustic, luminos și termic. În spațiile străbătute de vânt, vor fi amplasate paravane de reducere la minimum a disconfortului. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Prezența spațiului verde este fundamentală din punct de vedere psihologic. Această prezență nu trebuie să fie restricționată la parcuri și grădini în sine, ci trebuie extinsă și legată de spațiul având o prezență minimă ca suprafață de 30% din totalul suprafeţelor parcelelor construibile. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. Bucureștiul nu și-a mărit suprafața verde în madatul Gabrielei Firea. 
Prin definiție, spaţiul public trebuie să servească drept spațiu de locuire a oamenilor și nu a vehiculelor. Scopul este acela de a încuraja interacțiunea și contactul, liniștea și bunăstarea. Urbanismul ecologic rezervă o suprafață minima de 10 metri pătrați de spațiu public pe cap de locuitor (parcuri, gradini, trasee pietonale, piețe, bulevarde, accese mai mari de 5 metri lățime). nerealizat https://www.greenpeace.org/romania/articol/4401/spatiile-verzi-din-bucuresti-sub-10mp-cap-de-locuitor/
În noile dezvoltări urbanistice propuse vor fi dimensionate şi prevăzute spaţii de tip comercial și terțiar. De asemenea, vor fi definite principalele axe dedicate atractivității sociale şi culturale. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Continuitatea activităților la parter va permite o mai bună legătură a oamenilor cu strada și va contribui la crearea unor spații sigure. În acest fel senzația de insecuritate va fi semnificativ diminuată. Ca un criteriu general, pe axele comerciale principale, densitatea minimă de activităţi comerciale la parter va fi de 20 de localuri pe o distanță de aproximativ de 1.000 de metri. imposibil de verificat Să ne uităm numai la Magheru-Bălcescu unde nu există nicio strategie. 
Centrul orașului (PIDU – Plan integrat de dezvoltare urbană) Recuperarea unei identități urbane pentru centrul Bucureștiului – Prin acest plan integrat se propune un concept pentru revitalizarea și reconectarea zonelor cu caracter divers care constituie centrul Bucureștiului. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. , nu se văd evoluţii. PIDU există dinaintea mandatului Gabrielei Firea. 
(Re-)crearea unei identități urbane pentru centrul Bucureștiului O identitate clară și captivantă a orașului este de natură să atragă turiștii și investitorii, să creeze un brand pozitiv, să dezvolte un sentiment de comunitate și de apartenență în rândul bucureștenilor, cu beneficii în susținerea activităților comerciale și economice ale orașului. realizat partial Avem logo – https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/primaria-capitalei-a-ales-un-nou-logo-pentru-bucuresti-cum-arata-simbolul-718278.  Alegerea lui, în 2017, nu a fost însă lipsită de controverse după ce prima lucrare aleasă a fost suspectă de plagiat. https://www.digi24.ro/stiri/suspiciuni-de-plagiat-logo-ul-bucurestiului-va-fi-schimbat-717399 Logo-ul Bucureștiului nu este intrat în conștiința colectivă. 
Revitalizarea zonelor cu caracter divers din punct de vedere istoric și arhitectural, care constituie centrul Bucureștiului, fără a se limita la a considera centrul istoric. Spre exemplu, se va avea în vedere reconstrucția a două poduri peste Dâmbovița ce vor conecta nordul și sudul centrului istoric. Acest proiect va duce la generarea de fluxuri de vizitatori pe traseele pietonale și de bicicliști, precum și la revitalizarea zonelor de la sud de Dâmbovița, până la Piața cu Flori din Rahova-Uranus. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. Au existat știri doar despre faptul că în 2018, Gabriela Firea anunța că va propune un nou proiect de organizare pentru Centrul Vechi, după ce a constat că acesta este murdar. Proiectul a însemnat majorarea amenzilor. https://www.zf.ro/eveniment/se-schimba-regulile-in-centrul-vechi-ce-trebuie-sa-faca-proprietarii-de-restaurante-si-terase-de-acum-amenzile-urca-pana-la-5-000-de-lei-17182081 De asemenea, au mai fost impuse reguli suplimentare doar ca urmare a pandemiei de coronavirus. https://www.mediafax.ro/social/gabriela-firea-propune-noi-reguli-pentru-terasele-din-centrul-vechi-vor-aparea-geamuri-de-delimitare-19422137
Eficientizarea sistemului de circulație în zona centrală Se va pune accent pe prioritizarea formelor sustenabile și alternative de circulație. Un traseu cu prioritate pentru pietoni și bicicliști va crea o alternativă viabilă pentru transport. Se propune configurarea unei rețele integrate de circulație pietonală și pentru biciclete într-o zonă largă a centrului, care să reprezinte nu numai oportunități de circulație, ci și spații publice de calitate. nerealizat Benzile de biciclete de pe Splai nu sunt conforme – https://www.green-report.ro/video-noile-piste-de-biciclete-din-bucuresti-folosite-ca-benzi-de-circulatie/
Regenerarea urbană durabilă a arealelor cu probleme din Centrul Vechi. Regenerarea centrului vechi trebuie să fie obiectul unui proces integrat și coerent de regenerare urbană, care să aibă în vedere atât reabilitarea fondului construit și a spațiilor publice, cât și întărirea comunității și încurajarea activităților antreprenoriale. nerealizat In 2013, pe timpul mandatului lui Sorin Oprescu, Primăria Capitalei cheltuia 6 milioane de euro pentru realizarea Planului Integral de Dezvoltare Urbană, în baza căruia, Bucureștiul ar fi urmat să acceseze fonduri europene în valoare de 200 de milioane de euro pentru reamenajarea urbană a unei mari părți a Capitalei. În 2016, oficialii care se ocupaseră cu realizarea PIDU atrăgeau atenția Gabrielei Firea că este în întârziere în ceea ce privește accesarea acestora. În 2019, Hotnews comsemna că Primăria Capitalei a ratat șansa de a accesa cele 200 de milioane de euro din fonduri europene. https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-22910916-cum-ratat-primaria-capitalei-sansa-accesa-pana-200-milioane-euro-fonduri-europene-pentru-proiecte-care-puteau-schimba-fata-orasului-trasee-pietonale-piste-pentru-biciclisti-reabilitarea-unor-monumente.htm 
Se propune reconfigurarea Cheiului Dâmboviței între Piața Unirii și Izvor prin conturarea unui spațiu de promenadă de-a lungul râului. În acest context, trebuie evitate alte operațiuni urbane care facilitează traficul de tranzit pe Splaiul Dâmboviței. Splaiul Dâmboviței nu trebuie abordat ca o arteră de trafic, ci ca o stradă cu caracter local, pentru a deveni un spațiu public prietenos cu pietonii şi bicicliștii dar și pentru a pune în valoare râul Dâmbovița. nerealizat In 2013, pe timpul mandatului lui Sorin Oprescu, Primăria Capitalei cheltuia 6 milioane de euro pentru realizarea Planului Integral de Dezvoltare Urbană, în baza căruia, Bucureștiul ar fi urmat să acceseze fonduri europene în valoare de 200 de milioane de euro pentru reamenajarea urbană a unei mari părți a Capitalei. În 2016, oficialii care se ocupaseră cu realizarea PIDU atrăgeau atenția Gabrielei Firea că este în întârziere în ceea ce privește accesarea acestora. În 2019, Hotnews comsemna că Primăria Capitalei a ratat șansa de a accesa cele 200 de milioane de euro din fonduri europene. https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-22910916-cum-ratat-primaria-capitalei-sansa-accesa-pana-200-milioane-euro-fonduri-europene-pentru-proiecte-care-puteau-schimba-fata-orasului-trasee-pietonale-piste-pentru-biciclisti-reabilitarea-unor-monumente.htm
Cartierele orașului Utilizarea rezervelor de teren locale la nivel de cartier pentru dezvoltarea obiectivelor de utilitate publică. nerealizat Nu există date despre astfeld e acțiuni concrete. 
Reabilitarea și extinderea obiectivelor de utilitate publică existente. imposibil de verificat Nu exista date despre un plan concret detaliat legat de aceste aspecte pentru a avea date suficiente ca ele să poată fi verificate. 
Reabilitarea spațiilor publice și a vegetației de aliniament din cartiere; realizat partial Teoretic e la sectoare și au existat toaletări controversate în mai toate zonele din București. 
Amenajarea spațiilor reziduale din cartierele de locuințe colective. realizat partial Există proiecte şi şantiere: https://www.economica.net/cum-vrea-primaria-gabrielei-firea-sa-rezolve-problema-locuintelor-din-bucuresti-case-pentru-tineri-in-zona-de-lux_178277.html, https://www.agendaconstructiilor.ro/files/oportunitati-comunicate/pmb-construieste-un-complex-de-8-cladiri-p-11e-cu-600-locuinte-sociale-in-sectorul-6.html
Coordonarea elementelor de mobilier urban, semnalistică și iluminat urban pentru realizarea unei imagini unitare și consolidarea caracterului cartierelor. realizat partial Putem pune la socoteală noile staţii STB – https://www.libertatea.ro/stiri/schimba-statiile-stb-capitala-contract-186-milioane-euro-3088928
Programe coordonate de refacere a fațadelor prin reabilitarea termică a clădirilor construite înainte de 1989 respectând sau generând elemente de identitate. realizat partial Există o ilistă cu clădiri: https://www.wall-street.ro/articol/Social/231331/lista-blocurilor-din-bucuresti-care-vor-fi-reabilitate-de-primaria-capitalei.html
Reabilitarea și punerea în valoare a imaginii caracteristice a cartierelor reprezentative. nerealizat Au existat câteva proiecte de brand-urie a anumitor cartiere din București făcute de societatea civilă și finanțate, în unele situații de primăriile de sector. https://buletin.de/bucuresti/eroinele-aripilor-romanesti-pictate-pe-imobilele-din-cartierul-aviatiei/?fbclid=IwAR14_E77yrh-raDHUvU_Usq1faImqZ-2s1jUS4ybIKy0iL-Wtw54ZDLLTzY. Nu exista date publice despre un proiect integrat promovat de la nivelui Primăriei Capitalei. 
Reabilitarea fondului construit și a spațiilor publice în raport cu caracterul și identitatea fiecărui cartier. realizat partial Nu există date publice despre vreun proiectrealizat la nivelul Primăriei Capitalei despre reabilitarea spațiilor publice în funcție de caracterul și identitatea fiecătuia. Au existat reabilitări punctuale de instituții publice din subordinea Primăriei Capitalei sau a primăriilor de sector. 
Conservarea și punerea în valoare a patrimoniului construit și natural protejat. realizat partial Au existat acțiuni punctuale în privința restaurării unor clădiri sau de amenajare a unor spații verzi punctuale, dar ele nu au produs efecte la nivel macro. 
Lipsa acțiunilor administrației publice locale de construire a locuințelor sociale realizat partial Gabriela Firea a dat, în campania electorală, repartiții în blocul de locuințe sociale aflat încă în construcție, singurul din mandatul său : https://www.economica.net/cum-vrea-primaria-gabrielei-firea-sa-rezolve-problema-locuintelor-din-bucuresti-case-pentru-tineri-in-zona-de-lux_178277.html,https://www.agendaconstructiilor.ro/files/oportunitati-comunicate/pmb-construieste-un-complex-de-8-cladiri-p-11e-cu-600-locuinte-sociale-in-sectorul-6.htmll https://buletin.de/bucuresti/video-repartitii-sociale-intr-un-bloc-santier-inmanate-de-gabriela-firea-cu-10-zile-inainte-de-alegeri/
Crearea de politici funciare prin care să se asigure utilizarea eficientă a tuturor terenurilor disponibile din interiorul orașului; nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Stabilirea de regulamente prin care în zonele de locuit să fie valorificată capacitatea teritoriilor și a infrastructurilor edilitare de a primi noi unități de locuit; nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Identificarea și valorificarea clădirilor/locuințelor degradate sau insalubre aflate în proprietatea autorităților publice; realizat partial S-a efectuat inventarierea acestor clădiri, dar nu au existat date despre valorificarea lor. O parte dintre clădirile degtadate aflate în proprietatea parțială sau totală a primăriei urmează să intre în procedură de reconsolidare. 
Limitarea expansiunii necontrolate a orașului imposibil de verificat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Noi zone/terenuri pentru noi proiecte urbane integrate Pe terenurile libere din extravilan, aflate în interiorul centurii, se dezvoltă o formă flexibilă de gestionare a fenomenului de dispersie urbană, prin dezvoltarea temporară a agriculturii urbane. Această formă de abordare în cooperare administrativă a resurselor de teren poate fi percepută și ca un exercițiu administrativ premergător unor investiții majore ce necesită parteneriate strategice. Noile proiecte urbane majore, integrate, se dezvoltă în zone ale orașului care, fie necesită o regenerare morfo-funcțională, fie beneficiază deja de un specific clar din punct de vedere al utilizării și care răspunde vocației zonei în care se află. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni pentru realizarea de astfel de proiecte. 
Regenerare, revitalizare, reconversie, reabilitare urbană – concept, identificare, abordare, exemple.
Valorificarea durabilă a resurselor de patrimoniu natural și construit implică direcții de acțiune precum: favorizarea cooperării a așezărilor cu activități turistice pentru crearea unor sisteme turistice, protejarea și extensia zonelor împădurite, implementarea unor zone naturale de echilibru, promovarea și sprijinirea unor noi tipologii de turism, monitorizarea și sancționarea poluatorilor și favorizarea implementării tehnologiilor cu grad redus de poluare. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Una din problemele principale în ceea ce privește revitalizarea și reabilitarea urbană este lipsa fondurilor proprii. Domeniul în care lipsa unei politici publice articulate a produs cele mai dramatice consecințe este cel al calității spațiului public. Invadarea acestuia de către automobil, chiar și acolo unde spațiul public a fost special proiectat în favoarea pietonilor, este doar cel mai des invocat fenomen. Lipsa proiectelor de reabilitare, creare sau regenerare a unor spații publice variate, de calitate arhitecturală ridicată și generatoare de interacțiune socială diversă, este vizibilă, mai ales din cauza prezenței degradante a publicității neadecvat poziționate. imposibil de verificat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Conform CSB 2035, peisajul urban și spațiul public ca produs și motor de dezvoltare urbană, poate fi realizat printr-o serie de criterii, unul dintre ele fiind reprezentat de creșterea gradului de reprezentativitate ( prin conservare, reabilitare, revitalizare, reamenajare stilistică etc.). nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Zona metropolitană – marele oraș / marea metropolă europeană – București Acest aspect este important mai ales în ceea ce privește dezvoltarea orașului București, care prin noul PUG capătă oportunitatea de a se asocia mult mai bine cu teritoriul înconjurător (zona periurbană). Este vitală în acest sens cooperarea cu UAT-urile din jurul municipiului și dezvoltarea unor proiecte comune în cadrul zonelor de cooperare. Acest lucru poate fi încurajat prin dezvoltarea conectivității în zona periurbană, integrarea sistemului verde al Bucureștiului și al zonei înconjurătoare, extinderea rețelelor edilitare în zonele periferice, și dezvoltarea rețelei de mobilitate cu rol de integrare a obiectivelor cultural turistice din zona periurbană. realizat partial Au fost înființate linii STB în Ilfov, dar sunt insuficiente și există încă zone neacoperite. 
Problema care apare dincolo de propunerea unor programe și proiecte care să potențeze dezvoltarea orașului, se referă la capacitatea Bucureștiului de a le susține. Contextul actual indică faptul că este necesar ca municipiul București să transfere o parte din activități către UAT-urile învecinate care, la rândul lor, prin asimilarea acestora, se pot dezvolta în concordanță cu specificul lor. realizat partial A transferat în atribuția unor consilii locale din Ilfov o parte din transportul local periurban și, pentruasta a plătit subvenția de transport. Una dintre primăriile care a beneficiat de asta este Primăria Voluntari. 
Cu toate acestea, indiferent de statutul actual al orașului și al Aglomerației urbane, trebuie avute în vedere: controlul și limitarea procesului de difuziune urbană care poate consuma teritoriu cu potențial de dezvoltare din jurul Bucureștiului, integrarea în rețeaua metropolitană a elementelor de cadru natural valoros, protecția spațiilor naturale și a zonelor agricole de importanță strategică pentru Municipiul București, soluții pentru gestiunea deșeurilor care necesită un control al procesului și un sprijin semnificativ, politici pentru distribuția echilibrată a activităților economice în zona metropolitană etc. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
adaptarea la descentralizare administrativă şi fiscală;
• creşterea autonomiei locale concomitent cu reducerea treptată a disparităţilor fiscale între zonele componente 
ale zonei metropolitane; 
• îmbunataţirea accesului la investiţiile de 
capital; 
• integrarea sectorului privat ca partener 
de investiţii şi furnizor de servicii pentru 
cetăţeni.
nerealizat Nu există progrese în această privință – gradul de dependență al bugetului local față de bugetul de stat era la finalul anului 2019 de 92.54%, ponderea cheltuielilor de capital (secțiunea de dezvoltare) este un pic sub 25% (și oricum sunt înregistrate plăți restante pentru cheltuielile acestea): http://doc.pmb.ro/institutii/cgmb/indicatori_executie_bugetara/docs/trim_4_20200131.pdf.
În vederea asigurării coordonării eforturilor, armonizării particularităţilor fiecărei unităţi sau subdiviziuni administrativ-teritoriale componente, trebuie reglementate înfiinţarea şi mecanismele de funcţionare a Consiliului de Administraţie a Zonei Metropolitane Bucureşti(ZMB), organism colegial de conducere cu rol deliberativ alcătuit din reprezentanţi ai Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, ai comunelor, oraşelor şi judeţelor care fac parte din Z.M.B. Pentru îndeplinirea corespunzătoare a rolului şi responsabilităţilor care îi revin, Consiliul de Administraţie a Zonei Metropolitane Bucureşti va fi in coordonarea Primarului general al Municipiului Bucuresti si trebuie sa beneficieze de un aparat tehnic format din specialişti şi condus de un city –manager al cărui prim rol este acela de a asigura corelarea politicii de dezvoltare cu politica fiscală şi de investiţii la nivelul Z.M.B. nerealizat Nu exista o astfel de inițiativă legislativă din partea Primarului General.A venit USR cu o propunere – https://www.mediafax.ro/social/proiect-de-reorganizare-administrativa-a-capitalei-in-20-de-districte-si-infiintarea-zonei-metropolitane-document-18247828
Elaborarea legii Capitalei și a zonei metropolitane va crea premisele unei dezvoltări coerente și echilibrate a Municipiului București. Ca o urmare firească PUG2015 va trebui să fie revizuit și să fie extins, integrând comunele limitrofe aparținând Z.M.B. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Concursuri de soluții PMB trebuie să se înscrie în rândul marilor orașe și să lanseze concursuri pe teme reale de amenajare. Scopul va fi acela de a genera soluții viabile pentru oraș și pentru zona metropolitană: de la proiecte majore de infrastructură și regenerare urbană la proiecte de dezvoltare de locuințe pentru tineri și de eco-cartiere noi. realizat partial Avem locuinţe noi pentru tineri ( https://www.economica.net/cum-vrea-primaria-gabrielei-firea-sa-rezolve-problema-locuintelor-din-bucuresti-case-pentru-tineri-in-zona-de-lux_178277.html,https://www.agendaconstructiilor.ro/files/oportunitati-comunicate/pmb-construieste-un-complex-de-8-cladiri-p-11e-cu-600-locuinte-sociale-in-sectorul-6.htmll) şi concursul cu balcoanele: https://recorder.ro/primaria-capitalei-desemnat-cel-mai-frumos-balcon-e-atat-de-frumos-incat-refuza-sa-ni-l-arate/
Institutul de urbanism si planificare urbană și metropolitană Institutul va asista primarul General și CG al PMB și al orașelor din Zona Metropolitană în luarea deciziilor celor mai importante pentru viitorul ZMB. nerealizat Nu există mențiuni publice despre o astfel de înființare. 
Atribuţii în domeniul urbanismului În ceea ce privește activitatea curentă a Direcției cu atribuții în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului la nivelul PMB, este necesară o eficientizare a sistemului de avizare și eliberare a autorizațiilor de construire către populație sau investitori instituționali. realizat partial O parte din activitatea Direcției de Urbanism a fost digitalizată.
Se vor defini criterii de eficiență și de obiectivitate clare și se va întări rolul Comisiei tehnice de urbanism și amenajarea teritoriului, prin cooptarea de specialiști de renume. realizat dar nu produce efect Regulamentul comisiei tehnice de urbanism a fost schimbat scriptic, dar nu sunt viziibile efecte ale activității acesteia. 
Rolul Arhitectului șef va crește în structura și ierarhia internă a PMB. O nouă organigramă va defini și clarifica rolul și fișele de post aferente. realizat https://www.pmb.ro/executiv/organigrama/menu-page/organigrama-primariei

Infrastructură

3 promisiuni au fost realizate
11 promisiuni au fost realizate parțial 
1 promisiuni au fost realizate dar nu produc efect 
5 promisiuni nu au fost realizate 

Descriere din programul Gabrielei Firea, aferentă subcategoriei Programul de Administrație a Străzilor Municipiului București: „Trebuie ca sistemul de coordonare să fie funcţional, nu nu cum se întâmplă în prezent, când se defectează senzorii şi trec zile bune, dacă nu săptămâni, până când sunt înlocuiți;”

înapoi la categorii

Subcategorie Promisiune Evaluare Explicații
Programul de transport Respectarea prevederilor Regulamentului (C.E.) nr. 1370/2007 referitoare la calitatea de operator intern a prestatorului de servicii de transport public implică reglementarea modului de exercitare a controlului efectiv al Autorității Competente asupra operatorului. Acest aspect se realizează prin transformarea R.A.T.B. în societate comercială de tip S.A., la care Autoritatea Competentă trebuie să dețină totalitatea sau majoritatea capitalului social. Procesul de reorganizare a R.A.T.B. trebuie încheiat până la 01.01.2017, astfel încât noua S.A. să îndeplinească condiția de a avea 2 ani vechime în 2019. realizat Conform site-ului STB, http://stbsa.ro/unitati_exploatare, „Prin schimbarea formei juridice în societate pe acţiuni, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a devenit Societatea de Transport Bucureşti STB SA, la data de 13 septembrie 2018.”
În baza unui audit, vor fi dimensionate corect subvențiile acordate de municipalitate, pe baza costurilor de exploatare și a numărului real de beneficiari. realizat partial RATB a realizat un audit privind subvențiile http://stbsa.ro/docpdf/RAPORT%20FINAL%20SEMNAT%20RATB_statutar_31.12.2017_2017.pdfdar prețul biletului, în Capitală, este în continuare rintre cele mai mici din România. În strategia RATB, http://stbsa.ro/docpdf/STRATEGIA%20STB%20SA%20-%202020-2030.pdf , se observă că anumite categorii încă sunt trecute “estimativ” – anume pensionarii, însoţitorii de pensionari, care din 2019 beneficiază la rândul lor de gratuitate. Cifrele pentru alte categorii care beneficiază de subvenţii sunt însă actualizate. Prin ședințe de Consiliu General, Gabriela Firea a acordat facilități și altor categorii sociale, cum ar fi însoțitorii persoanelor în vârstă.
Având o încadrare exactă în parametri bugetari a activității, va fi asigurat parcul de autovehicule necesar pentru acoperirea integrală a nevoilor de transport public. realizat partial Avem 400 de autobuze noi cumpărate din Turcia si sunt in curs de aducere la Bucuresti a 130 de autobuze Mercedes Hybrid. https://www.promotor.ro/stiri-auto/inca-30-de-autobuze-hybrid-mercedes-citaro-au-ajuns-in-bucuresti-galerie-foto-18740399 De asemenea, Gabriela Firea sustine ca a incehiat contractul pentru achizitionarea a 100 de troleibuze si ca primul va ajunge in Bucuresti în noiembrie 2020. https://www.economica.net/firea-a-semnat-contractul-pentru-cele-100-de-troleibuze-noi-primul-va-sosi-in-capitala-in-noiembrie_182037.html Tramvaiele necesare nu au fost achiziţionate, desi au existat tentative de licitatie inca din 2018. https://spotmedia.ro/stiri/social/cat-vor-avea-bucurestenii-tramvaie-noi
Se va face o evaluare și redimensionare a tuturor traseelor, astfel încât să se elimine redundanțele și să se asigure interconectarea traseelor de suprafață cu cele ale metroului. realizat partial Au fost făcute redimensionări, dar exista încă petiții online pentru prelungirea unor trasee către anumite zone din oraș care au rămas fără rezultat. De exemplu, pentru locuitorii cartierului Chitila, traseul 300 nu apare ca fiind prelungit de către RATB, deși au existat cereri din partea locuitorilor. https://www.petitieonline.com/prelungirea_liniei_stb_300_pana_la_carrefour_colosseum_soseaua_chitilei – http://www.stbsa.ro/docpdf/RAPORT%20DE%20ACTIVITATE%202018.pdf.
După ce activitatea companiei de transport public va fi pusă pe baze economice sănătoase, va fi introdus biletul unic de călătorie, valabil atât pe mijloacele de transport de suprafață cât și pentru metrou. Biletul unic va putea fi achiziționat nu doar de la punctele clasice de vânzare a legitimațiilor de călătorie, ci și online. De asemenea, va exista și o versiune electronică a tichetului, pentru telefoanele mobile inteligente. realizat partial In decembrie 2017, a fost introdus biletul unic RATB- Metrorex. https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/a-intrat-in-vigoare-biletul-unic-ratb-metrorex-843157 Au existat insa mai multe voci ca el nu este o facilitate pentru ca pretul pe călătorie este mai mare. https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&ved=2ahUKEwjz6ePdn__rAhVvURUIHat6D00QFjAAegQIBBAB&url=https%3A%2F%2Fwww.click.ro%2Fnews%2Fbucuresti%2Fbiletul-unic-metrou-ratb-o-mare-teapa-cati-bani-pierzi-daca-il-folosesti&usg=AOvVaw0FsfzhJaw_s4HZbnJFPcXF Nu se aplica liniilor preorasenesti si expres si nu poate fi achizitionat online.
Programul pentru rețeaua de
încălzire a orașului
Încurajarea și sprijinirea amplasării de centrale noi de producere a energiei termice în cogenerare de înaltă eficiență, flexibile în funcționare, cât mai aproape de locul de consum, mai ales în cartierele aflate departe de actualele sursele de producție. În acest fel și
bucureștenii din aceste cartiere (Colentina, Doamna Ghica, Titan, Pantelimon, Aviației) vor avea energie termică furnizată la parametrii de calitate în mod continuu, și costul de transport al energiei termice fiind diminuat ceea ce va duce la scăderea tarifului final cu cel puțin 50 de lei/Gcal.
nerealizat În 2016, înainte de mandatul actualului Primar General al capitalei, RADET propunea înființarea de 5 centrale termice noi. Până în prezent, nu a fost realizată niciuna dintre ele. Prețul gigacaloriei pltăti de populatie, în mandatul Gabrielei Firea, a rămas la acelasi nivel, respectir 137 de lei, în timp ce pretul de productie a crescut constant ca urmare a cresterii pierderilor din sistem, ajungand, in 2019, la 370 de lei. https://www.economica.net/radet-propune-infiintarea-a-5-centrale-termice-noi-in-bucuresti_117657.html
În funcție de amplasamentele și capacitățile noilor centrale, dar și de capacitățile de producție existente dar modernizate, se vor proiecta și redimensiona traseele de transport ale energiei termice și se vor finanța, inclusiv prin atragerea de fonduri europene nerambursabile,
lucrările de modernizare a rețelei și înlocuirea actualelor conducte îmbătrânite cu conducte noi preizolate și la dimensiuni adecvate traficului de agent termic. Această măsură costă în jur de 350 milioane euro dar aduce o economie anuală la bugetul Primăriei de cel puțin 40
milioane euro prin diminuarea pierderilor acoperite prin subvenție.
realizat partial Citi manager-ul vorbea în feb 2020 despre documentaţia necesară pentru atragerea a 180 mil EUR prin POIM: https://www.agerpres.ro/administratie/2020/02/10/chirita-city-manager-avem-toate-documentele-pregatite-pentru-accesarea-de-fonduri-europene-la-termoenergetica–446775; în aug 2020, se vorbeşte despre 278 ml EUR prin POIM, unde propunerea ar fi trecut de evaluare şi se află în faza de contractare: https://www.mediafax.ro/economic/termoenergetica-centralele-de-cvartal-inseamna-mai-multa-poluare-nu-sunt-o-solutie-pentru-bucuresti-19522793. În 4 ani de mandat, Gabriela Firea a înlocuit 180 de km de rețea de transpot energie termiă cin cei aproximativ 4000 de km cât însumează rețeaua totală de transport din București. iarna trecută, au existat cele mai multe plângeri despre faptul că rețeaua nu reușește să facă față cerințelor populației. Și în această vară, bucureștenii s-au plâns de lipsa apei calde de la robinete. https://www.g4media.ro/gabriela-firea-se-lauda-cu-faptul-ca-in-patru-ani-de-mandat-a-inlocuit-180-de-km-din-conductele-vechi-ale-radet-intreaga-retea-are-4-000-de-km.html
Regândirea gestiunii sistemului de alimentare centralizată cu energie termică pe baze de profesionalism, concurență și eficiență economică și transparentizarea costurilor pe fiecare din fazele care constituie sistemul centralizat de alimentare cu energie termică vor fi principiile ordonatoare in reorganizarea RADET și transformarea în societate comercială. realizat partial RADET a devent CM Termoenergetica, dar strategia nu s-a schimbat, de unde şi continuarea circuitului de datorii: https://www.economica.net/elcen-analizeaza-optiunea-de-a-cere-intrarea-in-insolventa-a-termoenergetica_187623.html
Programul de Administrație a
Străzilor Municipiului București
Contractele cu firmele de astfaltare vor fi puse pe baze noi, astfel încât să se asigure rezolvarea operativă a tuturor problemelor din carosabil, precum și reabillitarea periodică a tuturor arterelor administrate de municipalitate, cu încadrarea în ținte bugetare
sustenabile.
realizat partial Avem o Companie Municipală dedicată, http://cmsppb.ro/page/69, dar nu avem date în legătură cu sustenabilitatea bugetară în comparaţie cu lucrările precedente. Până în acest moment, dacă ne uităm la sumele transferate către Compania Municipală și la sumele cheltuite până acum direct de aparatul PMB pentru aceeași destinație, nu se vede o îmbunătățire din perspectiva sustenabilității bugetare
Va fi reorganizată activitatea Administrației Străzilor, ceea ce presupune creșterea nivelului de profesionalism al angajaților, concomitent cu o grilă de salarizare motivantă, în condițiile legii realizat partial Avem o CM dedicată, http://cmsppb.ro/page/69,însă nivelul de profesionalism al angajaţilor este greu de cuantificat
Pentru parcările publice de suprafață vom introduce sistemul de taxare automată, cu plata online sau prin sms. Astfel, în afara optimizării încasărilor, vom elimina și fenomenul
parcagiilor ilegali. Posturile desființate prin disponibilizarea agenților încasatori vor fi transferate la poliția locală, pentru a se asigura un control eficient al parcărilor.
realizat Se poate plăti prin SMS, prin aplicaţie şi la operatorii din teren.
Vom demara un amplu program, împreună cu primăriile de sector de amenajare şi construire de locuri de parcare de reședință, astfel încât să fie descongestionate arterele de circulație. realizat partial Formularea “amplu program” este greu de cuantificat. Există parcări înfiinţate împreună cu primăriile de sector. Totuşi, unele dintre acestea sunt amenajate pe trotuare sau care acoperă spaţiul verde: https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21692731-consiliul-local-sector-4-aprobat-construirea-unei-parcari-700-locuri-sol-spatiu-verde-langa-palatul-copiilor.htm ; https://ziare.com/social/administratia/uite-parcarea-nu-e-spatiul-verde-cum-am-ajuns-sa-ne-pierdem-printre-masini-la-noi-acasa-1599951
Vom continua proiectul parcărilor de tip Park&Ride, amplasate la toate porțile de intrare în oraș, unde cei care fac naveta în București să-și poată lăsa autoturismele pe timpul zilei, având la dispoziție mijloace de transport în comun (ideal metroul). realizat partial PS4 a inaugurat o astfel de parcare la final de 2019 la Piaţa Sudului – https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/o-noua-parcare-de-tip-park-ride-a-fost-inaugurata-in-bucuresti-cat-ii-va-costa-pe-soferi-1225995 ; PMB a inauguart una la Străuleşti în 2018 – https://www.stiripesurse.ro/s-a-deschis-primul-punct-park-ride-in-bucure-ti-cat-costa-parcarea-i-ce-legaturi-de-transport-au-calatorii-foto_1303309.html ; încă se lucrează la cea din Pantelimon: https://www.wall-street.ro/articol/Auto/256021/o-noua-parcare-de-tip-park-ride-in-bucuresti-gata-in-toamna.html – Cu toate acestea, nu toate intrările în oraş sunt deservite de astfel de parcări.
Vom solicita cât mai repede posibil comisiei de patrimoniu o situaţie clară a tuturor terenurilor libere unde se pot construi
parcări şi se inventariază zonele prioritare, unde construcţia de parcări este urgentă pentru fluidizarea traficului. Vom
evalua, de asemenea, stadiul în care se află proiectele deja demarate în acest sens și, în funcție de necesitate, vom interveni în acest proces.
nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. Rapoartele anuale disponibile pe site-ul primăriei nu oferă detalii în acest sens.
În vara aceasta, vom cuprinde în rectificarea de buget sume pentru aceste parcări şi vor fi organizate proceduri transparente de licitaţii. realizat dar nu produce efect Au existat de-a lungul timpului discuții, proiecte și uneori chiar alocări în acest sens, însă nu avem nici până acum funcționale astfel de parcări, altele decât cea de la Străulești, începută deja de dinainte.
Începând cu primăvara lui 2017, va începe construcţia de parcări, astfel încât, în vara lui 2017 vom avea deja primele parcări finalizate. nerealizat Prima parcare park&ride, cea de la Străuleşti, a fost inaugurată la final de 2018: https://www.economica.net/park-ride-ul-de-la-straulesti-se-deschide-luni-soferii-pot-parca-pentru-un-leu-pe-ora-si-au-acces-direct-la-metrou-sau-transportul-in-comun_161016.html
Extinderea numărului de intersecţii incluse în sistemul de management al traficului din Bucureşti (SMTB). realizat Reţeaua a fost extinsă, dar nu avem un criteriu cuantificabil: https://www.economica.net/aproape-60-de-intersectii-din-bucuresti-vor-fi-introduse-in-sistemul-de-management-al-traficului_150391.html
Angajarea de personal calificat pentru a opera Centrul de Control. realizat partial Anunţurile de angajare de pe pagina CM dedicate nu cuprind obligativitatea de studii în domeniu, ci menţionează doar că “prezintă un avanzaj”: https://cmmtb.ro/page/154
Primăria Capitalei va adera la programul global Waze Connected Citizens care oferă autorităților informații în timp real cu privire la trafic, gropi, accidente şi ambuteiaje. În felul acesta, putem avea acces la informațiile din trafic în timp real, care pot contribui la sistemul inteligent de management al traficului, precum și la optimizarea circulației transportului în comun. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
În noua organigramă se va înființa Departamentul de atragere și implementare de proiecte finanțate din fonduri nerambursabile ce vor fi alocate pentru: reabilitarea străzilor, extinderea SMTB, realizarea sistemului centralizat de evidență și plată a parcărilor prin înființarea unui Centru de control Parcaje, înființarea de noi parcaje la intrarea în oraș, corelarea acestora cu linii noi de RATB, extinderea culoarelor unice pentru transportul în comun, extinderea si construirea de piste pentru bicilcete și reabilitarea podurilor și pasajelor. nerealizat Există un Birou pentru proiecte din fonduri nerambursabile, însă dacă ne uităm la cel mai recent raport al Direcției Generale Management Proiecte cu Finanțare Externă (http://doc.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2019_web/cap_12/12.2._directia_generala_management_proiecte_cu_finantare_externa.docx), vedem că nu există în niciun caz fonduri atrase pentru toate aceste domenii (nici contracte semnate, nici măcar proiecte pregătite pentru unele dintre prioritățile enunțate).

Cultură

4 promisiuni au fost realizate
4 promisiuni au fost realizate parțial 
17 promisiuni nu au fost realizate 
1 promisiuni au fost imposibil de verificat 

Descriere din programul Gabrielei Firea: „Bucureștiul găzduiește multe spații cu potențial pentru activități culturale și artistice, neutilizate în prezent din cauza situației juridice incerte, a lipsei investițiilor sau pur și simplu a dezinteresului. Aceste spații, clădiri industriale, fabrici abandonate, se află în special în cartiere și ar putea fi transformate din zone periculoase, nefrecventabile, în adevărate centre de creație. Terenuri și clădiri insalubre, de care părinții le spun copiilor să se ferească, pot fi transformate în spații de recreere, care să ofere publicului doritor de acces la cultură de calitate o alternativă de petrecere a timpului liber. De asemenea,aceste spații ar putea reprezenta o soluție și pentru instituțiile de cultură evacuate din sediile lor, ca urmare a faptului că acestea se află în clădiri cu risc seismic ridicat”

înapoi la categorii

Subcategorie Promisiune Evaluare Explicații
București, capitală europeană a 
culturii 2021
Bucureștiul este unul dintre cele patru orașe din România rămase în cursa pentru titlul de capitală europeană a culturii 2021. Din acest motiv, din punct de vedere al strategiei culturale, trebuie susținute eforturile pentru ca următoarea capitală culturală a României să fie capitala țării și să îndeplinească obiectivele asumate în dosarul de candidatură. Având în vedere experiența pozitivă a Sibiului din 2007, câștigarea acestui titlu va aduce beneficii majore orașului, atât de ordin estetic și funcțional, în urma investițiilor ce vor fi realizate, cât și financiar, ca urmare a numărului mare de turiști care ne vor vizita orașul. imposibil de verificat Susţinerea este greu cuantificabilă; există o strategie culturală a Bucureştului, care a fost elaborată fiindcă era necesară la dosarul pentru candidatură, care a fost adoptată la scurt timp după preluarea mandatului de către Gabriela Firea. Nu este concludent care a fost impactul pe care ea l-a avut în acest sens. https://www.zilesinopti.ro/articole/13283/prima-strategie-culturala-pe-termen-lung-a-municipiului-bucuresti-a-fost-adoptata
Sprijinirea industriilor creative Societățile comerciale și organizațiile societății civile din domeniul industriilor creative vor beneficia de subvenții și diferite facilități din partea administrației locale pentru desfășurarea activității lor sau pentru organizarea unor evenimente culturale realizat ArtSafari sau iMapp sunt două exemple notabile în acest sens. https://www.artsafari.ro/en/partners/
https://www.imapp.ro/about-imapp/
Promovarea Bucureștiului prin 
film
Vor fi oferite condiții avantajoase și de sprijin logistic producătorilor de film care sunt interesați să folosească imagini din București pentru producțiile lor. Astfel, orașul va beneficia de promovare gratuită, realizare de pe urma căreia va putea atrage fonduri suplimentare. nerealizat Din contră, se poate observa o uşoară creştere a taxelor aferente filmării în Bucureşti. Spre exemplu, taxa aprobată pentru 2017 este de 2205 lei per zi de filmare în Centrul Vechi pentru lung-metraje, iar cea aprobată pentru 2019 este de 2337 lei.  

https://hcl.usr.ro/pmb/2015/h218
https://hcl.usr.ro/pmb/2016/h429
https://www.impozitelocale1.ro/acteNormative/Hotarare_CGMB_236_2018.pdf
https://www3.pmb.ro/storage/proiecte/1550239424ph_taxe_si_impozite.pdf
https://www3.pmb.ro/storage/proiecte/1571660743ph_stabilire_nivel_impozite_si_taxe_locale.pdf
https://hcl.usr.ro/pmb/2020/h139
Cultură și societate PMB va oferi sprijin unei structuri de economie socială al cărui obiectiv va fi promovarea Bucureștiului stradal si patrimonial prin servicii de ghid turistic realizate de persoane fără adăpost, recuperate de pe străzile Bucureștiului și reintegrate social. Proiecte asemănătoare au fost dezvoltate cu succes în Praga și Bratislava. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
Centenarul Marii Uniri Fiind capitala României, Bucureștiul va trebui să fie pregătit pentru a sărbători, în 2018, împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. Întreg anul 2018 va fi marcat prin vernisarea de expoziții istorice și artistice, simpozioane științifice, festivaluri, concerte de muzică clasică și populară, ateliere de creație artistică pentru tineri şi alte astfel de momente culturale. realizat Au fost diverse activtăţi pentru 2018:
https://www.bucuresti-centenar.ro/https://www.infomusic.ro/agenda/revelion-centenar-bucuresti-2018/https://ziare.com/gabriela-firea/primar-bucuresti/firea-plateste-din-banii-bucurestenilor-mai-multe-concerte-in-toata-tara-sub-pretextul-centenarului-1497024
Monumentul Marii Uniri Este necesară continuarea demersurilor începute pentru realizarea unui monument de for public, pe bulevardul Unirii, între Piața Unirii și Piața Alba Iulia. Există deja un astfel de proiect al sculptorului Ioan Bolborea, care a câștigat în urmă cu mai bine de 8 ani concursul lansat la nivel național pentru realizarea acestui monument. nerealizat Gabriela Firea a dispus în 2017 retragerea finanțării acestui proiect și redirecționarea sumelor respective către alte obiective de investiții https://www.g4media.ro/130-000-de-euro-a-risipit-primaria-bucuresti-pe-monumentul-marii-uniri-dedicat-centenarului-care-ar-fi-trebuit-sa-fie-amplasat-in-piata-alba-iulia.html
Hotelul Concordia În contextul Marii Uniri, nu trebuie să uităm de Mica Unire din 1859. Hotelul Concordia, odată unul dintre cele mai selecte locuri din oraș, unde s-a hotărât unirea Principatelor Române, este astăzi un focar de infecție și un adevărat pericol pentru cei care trec pe lângă zidurile sale dărăpănate. O astfel de clădire, aflată în Centrul Istoric al Bucureștiului și încărcată de simbolism, nu ar trebui lăsată să se prăbușească, ci ar trebui readusă la gloria de odinioară. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesar un primar general determinat, și un consiliu general care să îl susțină în acest demers. nerealizat Clădirea vizată este în aceeaşi stare: https://www.libertatea.ro/stiri/hotel-concordia-cladirea-unirii-2862831
Alte proiecte Strategia culturală a Bucureștiului trebuie armonizată cu cea privind turismul. Turismul cultural reprezintă o bună sursă de venit pentru multe capitale europene, ale căror administrații au știut să profite de pe urma moștenirii culturale. Crearea unei identități vizuale și armonizarea strategiilor pentru turism și cultură, pentru a pune mai bine în valoare obiectivele culturale, a arhitecturii, a patrimoniului imobil, ar putea duce la dezvoltarea turismului și industriilor creative, ceea ce ar însemna venituri suplimentare la bugetul local și crearea de noi locuri de muncă. realizat Există o strategie pe perioada 2016-2026, propusă de ARCUB: http://strategiaculturalabucuresti.ro/wp-content/uploads/2016/08/Strategia_culturala_supusa_aprobarii_web.pdf
Bucureştiul are o identitate vizuală, adică un logo, folosit de PMB pentru a-şi marca proeictele şi achiziţiile:https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/primaria-capitalei-a-ales-un-nou-logo-pentru-bucuresti-cum-arata-simbolul-718278
Există şi o HG din 2018 despre promovarea Bucureştiulu ca destinaţie turistică, https://hcl.usr.ro/pmb/2018/h539, desfăşurată prin Direcția Cultură, învățământ, Turism a PMB, acre include menţiuni despre patrimoniul cultural. 
Unele dintre cele mai importante obiective și instituții de cultură din București, dar și din România, se situează pe șoseaua Kiseleff și Calea Victoriei. Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Național „George Enescu”, Muzeul Național de Artă al României, Ateneul Român, Piața Revoluției, Muzeul Național de Istorie a României și Centrul Vechi reprezintă principalele atracții turistice din București. Prin realizarea „Bulevardului Culturii” se va crea un traseu pietonal iar zona va căpăta o nouă înfățișare, care să pună în valoare aceste obiective extrem de importante și care să o transforme într-o atracție turistică, dar și un loc în care bucureștenii să-și poată petrece timpul liber. Într-un oraș fragmentat, Bulevardul Culturii va uni, din punct de vedere vizual, nordul cu centrul capitalei. În acest sens, trebuie lansat un concurs de proiecte, pentru a selecta cea mai bună idee. De asemenea, realizarea „Bulevardului Culturii” este importantă și în contextul sărbătoririi în 2018 a Centenarului Marii Uniri, având în vedere că parcurgerea sa echivalează cu o călătorie prin istoria și cultura României. nerealizat Această rută a fost promovată prin înfiinţarea unei linii dedicate de autobuz care să faciliteze vizitarea muzeelor de pe traseu, însă nu există informaţii despre o iniţiativă similară care să îi vizeze pe pietoni:https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-22092280-ratb-infiintat-noua-linie-autobuz-362-care-face-turul-muzeelor-din-capitala.htm
Cu toate că oferta culturală a Bucureștiului este destul de bogată, ea este greu accesibilă unui public numeros, asta deoarece infrastructura culturală este distribuită inegal în oraş, cu mai mult de 80% din dotările culturale aflate într‐o zonă centrală de 8 km2, ceea ce face ca două treimi din locuitorii orașului, care trăiesc în cartiere, să nu aibă acces facil la actul de cultură. O primă măsură va fi democratizarea accesului la cultură, dezvoltarea unei rețele de centre culturale multifuncționale în fiecare din sectoarele Bucureștiului, astfel încât bucureștenii să poată avea acces facil la actul de cultură. Aceste centre vor fi și spații expoziționale, oferind posibilitatea tinerilor artiști, la început de carieră, să-și expună lucrările, cu sprijinul autorităților locale. Un astfel de demers a fost început în timpul guvernării Ponta, când printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului s-a dat către comunitățile și Gloria, din sectoarele 6, respectiv 3. Au fost făcuți deja primii pași pentru ca acestea să devină Centre Culturale Multifuncționale. După încheierea lucrărilor (în cazul cinematografului Gloria lucrările sunt într-un stadiu avansat și se preconizează că noul centru cultural va fi inaugurat anul acesta), aceste două centre culturale vor putea găzdui piese de teatru, proiecții de filme și concerte, oferind astfel locuitorilor din cartierele Titan și Drumul Taberei acces la cultură de calitate aproape de casă. De asemenea, aceste centre vor putea fi o soluție fezabilă pentru problema teatrelor care au rămas fără sală de spectacol (Nottara), ca urmare a legii care interzice orice fel de activitate publică în clădirile care prezintă risc seismic ridicatlocale dreptul de administrare a unor foste cinematografe aflate în paragină, care aparțineau RADEF.  nerealizat CInema Favorit şi Gloria par să fi progresat, dar atât, plus se pare că acestea sunt realizăr ale primăriilor de sector: 

https://www.facebook.com/CasaArtelor/posts/1408673732554089/; 
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/ce-se-va-intampla-cu-cinematograful-favorit-din-drumul-taberei-1083968
În București își au sediul principalele instituții de cultură ale țării. Între PMB și acestea ar trebui să existe un parteneriat, o colaborare, de pe urma căreia să profite locuitorii acestui oraș. Spre exemplu, Academia Română, Uniunea Arhitecților și Uniunea Artiștilor Plastici pot ajuta în materia patrimoniului, a monumentelor de for public, iar expertiza membrilor Uniunii Cineaștilor poate folosi în vederea promovării Bucureștiului prin film. Exemplele pot continua, de aceea trebuie încheiate parteneriate de colaborare cu Academia Română, Biblioteca Națională, Alianța Națională a Uniunilor de Creatori și toate celelalte instituții reprezentative pentru cultura română. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Bucureștiul este gazda unui mare număr de festivaluri care cuprind toate domeniile vieții culturale și ating toate categoriile de public. Aceste festivaluri dau viață orașului și reprezintă una din principalele sale atracții pentruturiștii străini. De aceea, realizarea unei pagini de internet și a unei aplicații interactive, în mai multe limbi de circulație internațională, în care să fie prezentate festivalurile care vor avea loc în anul respectiv, dar și într-o anumită perioadă de timp, selectată de utilizator,
cu recomandări, reprezintă o bună metodă de promovarea a orașului. Astfel vor putea fi atrași turiștii străini interesați nu doar de patrimoniul orașului, ci mai mult de activitățile pe care le pot desfășura aici și de noi experiențe. 
realizat partial Există o hotărâre de consiliu din 2019 care vizează un parteneriat cu Academia Română – https://hcl.usr.ro/pmb/2019/h167
Tot în sprijinul organizatorilor de evenimente trebuie înființat un birou unic, care să cuprindă reprezentanți ai PMB dar și ai primăriilor de sectoare, de unde să poată fi obținute toate autorizațiile necesare organizării unui eveniment în București, fie acesta un concert sau un festival care să se întindă pe mai multe zile. De asemenea, PMB trebuie să susțină și să sprijine orice demers care va contribui la îmbogățirea vieții culturale a Bucureștiului. nerealizat Susţinerea “oricărui demers” pe o temă de interes este o noţiune greu de cuantificat şi verificat, 
În ceea ce priveşte biroul unic despre care se vorbeşte în cadrul acestei promisiuni, site-ul PMB face trimitere a cel puţin două direcţii care trebuie să emită avize – https://www.pmb.ro/autorizatii-avize/menu-page/autorizatii-pentru-evenimente
Festivalul Enescu este unul dintre cele mai așteptate evenimente care au loc în București. Pe perioada desfășurării sale, capitala României devine totodată capitala mondială
a muzicii clasice. Mai mult decât atât, în Piața „George Enescu” are loc în paralel un eveniment organizat de PMB prin ARCUB, care vine în completarea acestuia și care oferă acces gratuit la concerte de muzică clasică. Acest eveniment poate fi extins și în cartierele Bucureștiului. Astfel, trebuie realizat un parteneriat cu organizatorii Festivalului Enescu pentru difuzarea în aer liber, înclusiv în cele şase sectoare ale Bucureştiului a celor mai importante concerte, pentru ca toți locuitorii Capitalei să se poată bucura de armoniile celor mai bune orchestre din lume. Proiecțiile concertelor vor fi completate de concerte în aer liber, susținute de tineri elevi și studenți ale școlilor de muzică bucureștene.
nerealizat În 2020, dat fiind contextul deosebit al pandemiei, Festivalul Enescu a avut o secţiune dedicată transmiterii online a spectacolelor: https://www.festivalenescu.ro/festivalul-si-concursul-enescu-in-casa-ta/. În trecut, au avut loc manifesări conexe cu festivalul, dar nu se găsesc menţiuni despre proiecţii în cartiere: https://www.news.ro/cultura-media/festivalul-george-enescu-proiectul-orasul-canta-desfasurat-in-cartierele-capitalei-1922400428542019031218955048?fbclid=IwAR3NAbzuKGQ7AvNa0CSi5vi1wMQY7coF2pJHlNFCEdelYkNpXPDs4SxVqqM
Ministerul Culturii împreună cu Ministerul de Finanțe, au inițiat în 2015 primele discuții cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea, în cadrul unui împrumut acordat în condiții avantajoase pentru România (pe o perioadă lungă de timp și cu o dobândă foarte mică), construirii unei săli moderne de concerte, cu o capacitate de aproximativ 2.000 de locuri, pe un teren aflat în centrul Bucureștiului. Întreaga investiție ar presupune un cost total de aproximativ 30 de milioane de euro, fără TVA. Potrivit estimărilor, pe durata construcției vor fi create în jur de 1.000 de locuri de muncă, iar odată cu punerea în funcțiune a noului edificiu se vor crea alte 100 de locuri de muncă permanente nerealizat Gabriela firea repetă promisunea aceasta şi în 2020, nefiind realizată până acum: https://gabrielafirea.eu/in-urmatorul-mandat/
În mandatul Guvernului Ponta, Ministerul Culturii și Ministerul Justiției au început punerea în aplicare a Programului prioritar de reconversie funcțională și de regenerare urbană a amplasamentului „Cartierul Justiției”, fostul „Esplanada”, proiect pentru a cărui realizare trebuie continuate demersurile. Potrivit acestui proiect, pe lângă clădirile destinate instituțiilor Justiției, „Cartierul Justiției” va include și un Centru Cultural Multifuncțional cu o suprafață desfășurată de aproximativ 30.000 mp, un pol al culturii în centrul Bucureștiului. Acesta reprezintă un obiectiv major de investiții, care va crea condiții optime pentru desfășurarea de activități culturale, continuând astfel programele de extindere a infrastructurii culturale, în acord cu necesitățile unei capitale europene. nerealizat În 2019, preşedintele Klaus Iohannis a semnat un decret în acest sens, care apoi a fost aprobat de către Parlament. https://www.zf.ro/eveniment/proiectul-de-lege-ce-prevede-ratificarea-scrisorii-privind-avansul-bird-pentru-cartierul-justitiei-a-fost-adoptat-in-senat-18660506
Termenul estimat este decembrie 2026: https://www.zf.ro/zf-24/decembrie-2026-momentul-zero-cartierului-justitie-proiectul-imobiliar-gigant-terenul-esplanada-centrul-bucurestiului-cartierul-justitie-ar-trebui-gaseasca-23-institutii-subordinea-ministerului-18658281
Conform documentului, “Ministerul Justiţiei este desemnat agenţie de implementare şi, în această calitate, i se deleagă întreaga autoritate şi responsabilitate în aplicarea prevederilor Scrisorii de înţelegere privind avansul şi în realizarea activităţilor de pregătirre pentru care s-a contractat avansul.”
MNLR, aflat în grija PMB, a fost evacuat din sediul în care își desfășura activitatea ca urmare a retrocedării acestuia către vechii săi proprietari. În acest moment, colecții prețioase
de carte se află în depozitare la Casa Presei Libere, nefiind disponibile publicului. Conducerea interimară a PMB a pus pauză găsirii unei soluții pentru această situație inacceptabilă,
deși există spații care să poată găzdui muzeul. Această problemă va trebui rezolvată într-un timp cât mai scurt. 
realizat Sediul nou al MNLR este la PIaţa Amzei: https://mnlr.ro/contact/
În anul 2013 au fost inițiate demersurile pentru amenajarea unui sediu demn de valoarea operelor din inventarul Pinacotecii, în clădirea Palatului Dacia de pe strada Lipscani. Lucrările pentru amenajarea Pinacotecii vor fi demarate anul acesta iar în curând cele peste 5.000 de lucrări vor putea fi redate publicului. nerealizat Pinacoteca nu are un sediu propriu: https://muzeulbucurestiului.ro/en/pinacotheca-museum.html
Vom face demersuri pentru digitizarea tuturor operelor de artă și colecțiilor aflate în patrimoniul instituțiilor de cultură cu sediul în București și realizarea unei aplicații mobile în care acestea să fie prezentate, precum și unde pot fi văzute realizat partial Există posibilitate de tur virtual pentru unele muzee: https://muzeulbucurestiului.ro/tururi-virtuale.html
Gabriela Firea promite însă digitizarea tuturor operelor din colecţiile instuţiilor de cultură cu sediul în Bucureşti, însă nu toate aparţin de PMB. 
Pentru anul 2016, bugetul alocat secțiunii „Cultură și agrement” însumează 392.845.000 lei (9,5 % din total buget). Banii vor fi folosiți pentru finanțarea activității instituțiilor de cultură aflate în subordinea PMB, dar și a unor investiții. Trebuie promovată majorarea acestui buget și introducerea unui nou capitol, destinat promovării turismului cultural. De asemenea, bugetul destinat culturii va fi suplimentat prin atragerea de fonduri europene și sponsorizări. realizat partial Dacă ne uităm la evoluția cheltuielilor pentru cultură, există o majorare a acestor bugete însă această majorare vine în principal din mărirea (prin decizie a guvernării centrale) a salariilor din domeniul cultural, dar și prin înființarea unor structuri noi (https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte). Cu toate acestea, nu putem vorbi neapărat de o suplimentare a bugetului alocat culturii prin atragerea de fonduri europene și sponsorizări, ci de o acoperire cvasi-totală din bugetul local. 
Bucureștiul beneficiază de un important patrimoniu cultural imobil, nevalorificat, lăsat de multe ori în paragină ca urmare a situației sale juridice incerte, din dezinteres sau chiar intenționat. De multe ori, clădirile de patrimoniu aflate în proprietatea unor privați sunt lăsate în ruină în mod intenționat, deoarece se află în zone centrale și se dorește
construirea unor alte clădiri, cu valoare imobiliară mai mare, pe terenul pe care acestea îl ocupă. Trebuie luate măsurile necesare pentru a descuraja această practică și pentru
a determina proprietarii să investească în restaurarea imobilelor pe care le dețin, fiind sprijiniți totodată în acest demers (prin scutiri de impozite, de exemplu). Orice investitor
care va dori restaurarea unei clădiri de patrimoniu va avea în PMB un partener și prieten (vom contribui, de exemplu, cu realizarea de lucrări edilitare și amenajare a teritoriului
care să pună în valoare imobilul respectiv).
realizat partial PMB a cerut aviz de la Ministerul Culturii pentru exproprierea unor clădiri aflate în degradare – https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/real-estate-constructii/document-galerie-foto-aviz-de-expropriere-pentru-unul-din-cele-mai-degradate-monumente-istorice-din-capitala-si-sesizare-trimisa-la-igpr-18991280
Trebuie începute demersurile pentru reconstituirea în integralitate a patrimoniului imobiliar al Bucureștiului, compus din imobile aparținând domeniului public (străzi, parcuri,
instalații edilitare, monumente de for public) cât și celui privat, prin identificare, inventariere și intabulare. De asemenea, în parteneriat cu celelalte autorități publice, se pot căuta cele mai bune soluții și se poate evalua modalitatea prin care, prin emiterea de noi acte normative sau amendarea celor existente, Primăria Municipiului București trebuie să ușureze activitatea din domeniul protejării patrimoniului imobil și totodată să încurajăm și sprijinim proprietarii unor astfel de clădiri în eforturile de consolidare, conservare
și restaurare.
nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Împreună cu organizațiile societății civile specializate în domeniu, trebuie înființat, în cadrul PMB, un departament format din voluntari și specialiști, care să ofere consultanță
proprietarilor de imobile de patrimoniu în demersurile lor de restaurare și reabilitare. Acest departament se va ocupa și de identificarea măsurilor necesare pentru scăderea birocrației și facilitarea obținerii documentelor solicitate celor care dețin o clădire de patrimoniu pe care doresc să o restaureze 
nerealizat Organigrama PMB nu include un astfel de departament; Direcţia Patrimoniu nu are nicio manţiune în ROF cu privire la un astfel de demers: https://www.pmb.ro/executiv/organigrama/menu-page/organigrama-primariei
Clădirile monument istoric, cu o importantă valoare arhitectonică, aflate în proprietatea sau administrarea PMB, vor intra într-un program complex de valorificare a patrimoniului, pentru care se vor accesa fonduri europene (Axa prioritară 5: Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural) dar și alte tipuri de fonduri nerambursabile, disponibile pentru astfel de proiecte. O altă sursă de finanțare vor fi fondurile private, prin „închirierea” drepturilor de imagine asupra imobilelor în cauză. Astfel, companii și persoane private vor putea sponsoriza reabilitarea unui imobil și vor avea dreptul asupra denumirii respectivului imobil, în anumite limite, pentru o perioadă de timp determinată, păstrând în același timp denumirea inițială a clădirii. nerealizat Nu există fonduri europene accesate de PMB cu această destinație (http://www.inforegio.ro/images/Proiecte_finantate/ionel/Lista_proiectelor_contractate_pana_la_30.06.2020.xlsx) și nici alte surse de finanțare prin sponsorizare. 
O altă problemă legată de patrimoniul imobil este lipsa coordonării între autoritățile administrației publice centrale și locale. Din acest motiv un parteneriat între PMB, Guvern și primăriile de sector poate fi realizat, astfel încât să existe o abordare unitară în ceea ce privește acest domeniu. De asemenea, este necesară încheierea unui parteneriat și cu reprezentanții operatorilor din sectorul turistic, pentru introducerea în circuitul turistic a clădirilor de patrimoniu. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Nu în ultimul rând, este necesar ca PMB, prin instituțiile sale, să dezvolte programe de educație menite a sensibiliza cetățenii față de problematica monumentelor istorice.
Sprijinul comunității este important într- un astfel de demers.
nerealizat Tema sensibilizării publicului cu privire la monumentele istorice este greu de cuantificat. Au existat campanii de publicitate pentru promovarea activităţii CM de Consolidări, https://www.libertatea.ro/stiri/primaria-capitalei-publicitate-pe-bani-publici-31-milioane-de-lei-clipuri-de-informare-2783008

Mediu

5 promisiuni au fost realizate
13 promisiuni au fost realizate parțial 
23 promisiuni nu au fost realizate 
1 promisiuni au fost imposibil de verificat 

înapoi la categorii

Subcategorie Promisiune Status Comentarii
Poluarea atmosferei Monitorizare proprie a calității aerului prin stații fixe și mobile (în prezent monitorizarea aerului se realizează prin cele 8 stații fixe gestionate de APM București și cu autolaboratorul de monitorizare gestionat de PMB prin Direcția de Mediu). Nerealizat Gabriela Firea susţine la început de 2020 că staţiile de măsurare nu ţin de PMB – https://www.mediafax.ro/social/firea-despre-calitatea-aerului-din-capitala-nu-poti-recupera-in-36-de-luni-ce-nu-s-a-facut-in-zeci-de-ani-18687495 , de unde dilema implicării PMB pe acest subiect.
Dezvoltarea unui sistem informațional operativ pentru gestionarea eficientă a calității aerului prin: Nerealizat Există o platformă dedicată, în gestiunea Ministerului Mediului: http://www.calitateaer.ro/public/home-page/?__locale=ro
Harta cu distribuția stațiilor fixe și mobile cu monitorizare permanentă pentru luarea măsurilor urgente. Nerealizat Exstă iniţiative private: https://www.europafm.ro/calitatea-aerului-in-bucuresti-disponibila-in-timp-real-pe-o-harta-online/
Informarea cetățenilor și instituțiilor abilitate în luarea măsurilor; Nerealizat Gabriela Firea susţine la început de 2020 că staţiile de măsurare nu ţin de PMB – https://www.mediafax.ro/social/firea-despre-calitatea-aerului-din-capitala-nu-poti-recupera-in-36-de-luni-ce-nu-s-a-facut-in-zeci-de-ani-18687495 , de unde dilema implicării PMB pe acest subiect.

PMB a avut discuţii publice cu Ministerul Mediului pe acest subiect:https://stirileprotv.ro/stiri/politic/ministerul-mediului-a-amendat-primaria-capitalei-cu-75-000-lei-pentru-poluare-ce-spune-firea.html , https://republica.ro/poluare-si-circ-ministrul-mediului-amendeaza-primaria-capitalei-si-sectoarele-pentru-poluare-firea-vede
Publicarea datelor prin toate canalele de comunicare. Nerealizat CJUE a acuzat PMB de ascunderea datelor pe subiect: https://buletin.de/bucuresti/cjue-romania-a-incercat-sa-ascunda-poluarea-din-bucuresti-masuratori-insuficiente-planuri-neclare-categorii-sensibile-ale-populatiei-inclusiv-copiii-uitate/
Implementarea și monitorizarea măsurilor din Planul de Calitate a Aerului (planul trebuie finalizat și raportat Comisiei Europene până la sfârșitul anului 2016). Realizat parțial PICA a fost conceput pe perioada 2018-2020: https://tpbi.ro/files/15/propunere_plan_integrat_calitate_aer_buc-ilovepdf-compressed.pdf
Şi a fost criticat de către CJUE: https://buletin.de/bucuresti/cjue-romania-a-incercat-sa-ascunda-poluarea-din-bucuresti-masuratori-insuficiente-planuri-neclare-categorii-sensibile-ale-populatiei-inclusiv-copiii-uitate/
Realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport în comun (acest lucru va duce
la o mai mare predictibilitate şi la un timp mai scurt de deplasare în comparaţie cu utilizarea maşinilor personale);
Realizat parțial Au existat multiple iniţiative în acest sens, unele mai de succes decât altele. Abordarea nu este însă una unitară:https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21779106-analiza-banda-unica-pentru-ratb-amenajata-intrarea-bucuresti-dn1-creat-haos-trafic-cum-transformat-idee-buna-intr-cosmar.htm , https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/locul-din-bucuresti-unde-soferii-risca-o-amenda-de-870-de-lei-1234381 sau https://www.economica.net/primaria-capitalei-vrea-banda-unica-pentru-transportul-in-comun-pe-traseul-piata-presei-libere-piata-dorobanti_133473.html
Extinderea gradului de utilizare a transportului electric, în special a tramvaielor care asigură o capacitate superioară de transport (implicit și un consum eficient
de energie calculat pe numărul de călători transportați).
Realizat parțial Au fost demarate procedurile de achiziţie pentru tramvaie, care însă au întârziat din pricina contestaţiilor şi a desemnării controversate a unui câştigător iniţial: 
https://www.libertatea.ro/stiri/firea-secretizeaza-achizitia-publica-de-180-de-milioane-de-euro-pentru-tramvaie-2793396
https://www.libertatea.ro/stiri/video-momentul-in-care-doua-tramvaie-s-au-ciocnit-in-bucuresti-3015173
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/tramvaiele-din-bucuresti-bombe-cu-ceas-782806
Ele nu au fost puse în funcțiune pentru că a fost câștigată în instanță contestația făcută de Astra Arad: https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/astra-arad-va-realiza-cele-100-de-tramvaie-noi-pentru-bucuresti-1365467.
Acordarea de facilități fiscale firmelor care, fie organizează un transport special pentru angajații proprii, fie le achită abonamente pentru transportul urban,
pentru a evita folosirea mașinii proprii și/sau de firmă;
Nerealizat Nu există informații publice cu privire la existența unor astfel de măsuri. 
Inițierea unor programe la nivel local pentru stimularea angajaților care folosesc mijloacele de transport în comun/ bicicleta; Nerealizat Proiectul de vouchere prin care PMB plătea benzina angajaţilor care împărţeau maşina nu a tercut de CG: https://republica.ro/proiectul-gabrielei-firea-zprimaria-plateste-benzina-daca-iti-imparti-masina-a-picat-in-consiliul-general
Realizarea unui sistem acoperitor de piste de biciclete separate de traficul auto pe care să se poată circula în siguranță pentru întreaga suprafață a Bucureștiului; Nerealizat Nu se poate vorbi de un sistem, poate doar fragmente, majoritatea pistelor de biciclete din oraş nu sunt omologate tocmai pentru că nu sunt separate de traficul auto, fiind simple marcaje rutiere: https://www.greenpeace.org/romania/articol/4531/milioane-de-euro-aruncate-pe-piste-nefunctionale-infrastructura-pentru-biciclete-a-ramas-doar-in-promisiuni-electorale/
Crearea, de către PMB, a unei rețele proprii de biciclete și de stații de parcare / taxare a acestora. Nerealizat Există iniţiative private: iVelo este al Green Revolution: https://ivelo.ro/en/

City link este privat: https://citylink.ro/ride/

https://coolosophy.ro/cursiera-galbena-sau-un-pegas-rosu-8-centre-cool-de-unde-poti-inchiria-biciclete-in-bucuresti/


În perspectivă, Bucureştiul trebuie să se alinieze la transformările din alte capitale. Soluţiile pentru încurajarea utilizării autoturismelor electrice vizează impozite și taxe
locale reduse pentru astfel de autoturisme, parcări gratuite în toate zonele orașului şi realizarea unui sistem de prize de alimentare acoperitor pentru întreaga suprafață a
Bucureștiului pentru autovehiculele electrice și promovarea achiziționării de astfel de autovehicule deoarece transportul electric este nepoluant și silențios.
Realizat parțial PMB a dat vouchere pentru achiziţionarea de maşini electrice: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/pmb-voucherele-de-9-000-de-lei-pentru-masini-electrice-acordate-si-pentru-electronice-si-electrocasnice-970132
S-au construit câteva staţii de încărcare: https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/auto/masinile-electrice-incurajate-in-bucuresti-prin-vorbe-primaria-a-construit-doar-7-statii-de-incarcare-1178908
Există gratuitate la parcare: https://aspmb.ro/viniete-parcare-gratuita-autovehicule-electrice-si-hibrid/
În ceea ce priveşte poluarea fonică, primul lucru care trebuie făcut este dublarea numărului stațiilor de monitorizare a poluării fonice pentru acoperirea suprafeței administrative
a Bucureștiului.
Nerealizat Nu se găsesc date http://212.146.85.212/bucuresti/
Amenajarea perdelelor verzi în zonele instituțiilor de învățământ, spitalicești etc; Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Amplasarea în zonele intens circulate a panourilor fonoabsorbante. Realizat parțial S-au pus sub Podul Grant – http://www.cmsppb.ro/page/175 şi la Pasajul Doamna Ghica https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/pregatirea-lucrarilor-la-pasajul-ghica-a-distrus-un-spatiu-verde-de-50-000-de-euro-amenajat-in-urma-cu-cateva-luni-1192830
Impunerea de limite de viteză în zonele afectate de zgomot identificate pe baza hărților de zgomot. Nerealizat Hărţile de zgomot nu sunt actualizate, fiind astfel greu de identificat factual ce zone trebuie vizate – http://cnadnr.ro/ro/accesul-la-informatiile-de-interes-public/harti-strategice-de-zgomot
Realizarea de programe de reparații ale străzilor etapizate și corelate cu celelalte lucrări la rețelele subterane, care să afecteze cât mai puțin traficul și respectarea
graficului de lucrări.
Realizat parțial A fost iniţiat un program cu scopul de a asfalta toate străzile rămase neasfaltate, însă această promiisune este vagă şi generală. Lucrările la reţelele de utilităţi implică entităţi exterioare PMB, de unde şi dificultatea de a realiza un astfel de demers. 
Primăria Capitalei trebuie să finalizeze urgent procedura de licitație și începerea lucrărilor de execuție efective la proiectul de reabilitare a staţiei de epurare Glina. Realizat Au fost demarate lucrările: https://www.zf.ro/eveniment/stadiul-lucrarilor-de-la-statia-de-epurare-glina-unul-dintre-cele-mai-mari-proiecte-din-romania-este-de-22-ce-spune-primarul-capitalei-gabriela-firea-video-18440364 ; https://www.ecapitala.ro/2019/07/17/pmb-a-incheiat-doua-contracte-din-cadrul-proiectului-statiei-de-epurare-glina/
Conservarea şi creşterea patrimoniului 
verde al oraşului
Toate familiile din Bucureşti vor beneficia de mai multe spaţii verzi şi de mai multe locuri de joacă la nivel de cartiere. Primăria îşi va asuma responsabilitatea de a identifica zonele
– terenuri virane, terenuri nefolosite – pe care le poate folosi pentru a face părculeţe şi locuri de joacă în cartiere. Există un set de măsuri care trebuie luate de Primarul General, pentru a asigura familiilor şi copiilor din Bucureşti accesul la mai multe spaţii verzi şi un trai mai sănătos.
Realizat parțial Există proiecte pentru noi parcuri – au fost identificat terenuri si HC care instituie noi parcuri (vezi Ghencea, spre exemplu). Cu toate acestea, promisiunea este vagă şi generală – trimiterea la toate familiile din Bucureşti este una care face ca verificarea factuală să fie dificilă. 
Extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene-alveole stradale, construcții abandonate şi terenuri degradate Realizat parțial Rapoartele anuale deleagă atribuţiile în acest sens la ADP şi la primăriile de sector şi semnalează anumite progrese: 
teren de 1,8 ha în Bd-ul. Timișoara, care a fost transformat într-un parc de agrement
https://hcl.usr.ro/pmb/2020/h35 ; https://hcl.usr.ro/pmb/2018/h819
Implicarea activă a Primăriei Capitalei în administrarea Parcului Natural Văcăreşti, astfel încât bucureştenii să beneficieze cu adevărat de un parc care oferă oportunităţi pentru recreere; Realizat parțial A fost semnat un protocol de colaborare: https://www.economica.net/pmb-va-incheia-un-protocol-cu-asociatia-parcul-natural-vacaresti-pentru-administrarea-comuna-a-ariei-protejate_130595.html
PMB a acţionat într-un mod care a pus în pericol PV, printr-un PUZ:https://www.wall-street.ro/articol/Politic/244340/primaria-bucuresti-vrea-sa-distruga-parcul-national-vacaresti-proiect-imobiliar.html
Asigurarea unor sisteme de irigații eficiente
la nivelul Municipiului București;
Realizat parțial Conform investiţiilor raportate de ALPAB:
2018 – proiectare sistem de irigaţii în Parcul Carol I; 
2019 – amenajare peisagistică Parcul Unirii, care include sistem de irigaţii
https://www.pmb.ro/interes-public/arhive/get-investments/2019
Elaborarea unui Regulament privind amenajarea și întreținerea spațiilor verzi din Municipiul București în funcție de tipul de spațiu verde; Realizat Regulamentul există, dar a fost criticat de specialişti: http://asop.org.ro/recomadarile-asop-bucuresti-cu-privire-la-regulamentul-pentru-spatii-verzi-propus-de-pmb/
Înființarea de minipepiniere la liziera parcurilor, pe terenurile degradate, în cartierele bucureștene, cu impact pozitiv pe termen mediu și lung atât asupra calității aerului, cât şi asupra calității materialului dendrologic; Nerealizat Nu se găsesc informaţii cu privire la astfel de pepiniere pe pagina CM de resort şi nici pe pagina dedicată investiţiilor ALPAB: https://www.cmiasvb.ro/page/177 ; https://www.pmb.ro/interes-public/arhive/get-investments/2020
Organizarea unor concursuri cu premii la nivelul Capitalei, având ca subiect amenajarea fațadelor, balcoanelor, grădinilor, iar ca obiectiv principal înfrumusețarea
orașului.
Realizat Din păcate, consursul “cel mai frumos balcon/ cea mai frumoasă faţadă” a avut o singură ediţie: https://recorder.ro/primaria-capitalei-desemnat-cel-mai-frumos-balcon-e-atat-de-frumos-incat-refuza-sa-ni-l-arate/
Managementul arborilor ocrotiți și a parcurilor istorice din Capitală. Realizat Regulamentul în cauză există (http://www4.pmb.ro/wwwt/L52/docs/20_20171229.pdf), însă există şi contraexemple: https://buletin.de/bucuresti/video-un-sfert-din-coroana-platanului-secular-din-cismigiu-s-a-uscat-din-cauza-unui-sant-nimeni-nu-isi-pune-problema-ce-se-intampla/https://buletin.de/bucuresti/marea-mutilare-a-arborilor-din-bucuresti-i-pierdem-5-000-de-arbori-in-fiecare-an-iar-copacii-din-jurul-blocurilor-vor-disparea/
Desființarea construcțiilor ilegale. Nerealizat Poliţia Locală are un serviciu dedicat în acest sens: https://plmb.ro/serviciul-desfiintari-constructii-ilegale . Cu toate acestea, nu se găseasc rapoarte cu date despre astfel de activitate. 
Implementarea Regulamentului privind elaborarea și avizarea planurilor de amenajare peisagistică a parcurilor/ grădinilor publice, a scuarurilor și a spațiilor verzi aferente căilor de circulație sau cursurilor de apă existente pe teritoriul Municipiului București, astăzi acesta se află în dezbatere publică pe site-ul PMB; Nerealizat CGMB a aprobat respectivul regulament: https://hcl.usr.ro/pmb/2016/h128
Ulterior, în 2018, a fost aprobată şi Direcţia de Arhitectură Peisagistică, cu trimitere la prevederile acestui regulament: https://hcl.usr.ro/pmb/2018/h561 . Cu toate acestea, nu există rapoarte sau ştiri din care să poată fi evaluat progresul în acest sens. 
Înlocuirea gardurilor metalice dintre blocuri cu garduri vii; Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.Suplimentar, competenţele în acest sens se află mai degrabă la primăriile de sector. 
Elaborarea unui regulament local privind amenajarea spațiilor verzi (cantitate, calitate), pentru construcțiile nou înființate cu un volum mare al construcției. Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Actualizarea Registrului spațiilor verzi publice conform Ordinului MDRT nr. 1466/2010 și corelarea acestuia cu Planul Urbanistic General al Municipiului București. Nerealizat PMB a primit amendă pentru că nu are un astfel de registru: https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-24152783-primaria-bucuresti-amenda-100-000-lei-pentru-lipsa-registrului-spatiilor-verzi.htm
Regulamentul verde al zonelor istorice/ zonelor protejate din Municipiul București.
Realizat Există un nou regulament din 2018 – https://www.cmpgb.ro/files/15/Regulament%20-%20Parcuri%20si%20%20Gradini.pdf
În cadrul proiectelor de reabilitare a liniilor de tramvai, izolarea acestora de traficul general și înierbarea lor. Realizat parțial Au fost câteva exemple în acest sens, precum aici, cu PS4, https://psnews.ro/primaria-sectorului-4-soseaua-giurgiului-devine-soseaua-verde-circulatia-tramvaielor-suspendata-pentru-lucrari-de-modernizare-301673/ , sau aici, pe anumite linii care au fost delimitate de trafic cu garduri, https://www.zf.ro/eveniment/liniile-de-tramvai-1-16-si-31-din-capitala-vor-fi-delimitate-prin-garduri-metalice-16915125, însă in promisiune nu reiese care era obiectvul asumat raportat la totalul şinelor. 
Elaborarea de demersuri (legislative, administrative etc.) pentru începerea realizării unui vechi și necesar deziderat – centura verde a Bucureștiului. Nerealizat In 2017, CGMB a aprobat realizarea centurii verzi: https://hcl.usr.ro/pmb/2017/h570
In 2020, Gabriela Firea a constat ca nu e de competenta ei sa faca aceasta centura ca e in administrarea CNAIR:https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/gabriela-firea-a-incurcat-centura-verde-cu-soseaua-de-centura-a-capitalei-1258425
Dezvoltarea unei fâșii împădurite care să încadreze pe ambele părți Inelul de Centură al capitalei, rezultând astfel un “Inel verde” în jurul Bucureștiului cu rol important în a absorbi cu precădere bioxidul de carbon, dar și cu rol de diminuare a poluării fonice și de a servi drept parazăpezi pe timp de iarnă; Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
Drumurile naționale existente penetrează zona Capitalei determinând caracterul radial inelar al rețelei stradale majore (se impune dezvoltarea unei fâșii laterale împădurite pe ambele părți ale drumurilor naționale, contribuind astfel la diminuarea nocivităților chimice și fonice precum și la diminuarea prafului în perioadele fără vegetație sau zăpadă). Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. Suplimentar, dacă este vorba de drumuri naţionale, competenţele PMB sunt limitate. 
Inelul verde va fi realizat din plantații specifice zonei: Gorun, Paltin, Jugastru, Stejar, Salbă Moale, Soc, Pin (pe lângă aceste specii care se pretează cel mai bine la clima și condițiile pedologice ale zonei, având principala funcție aceea de protecție contra factorilor nocivi, se vor introduce și specii cu valoare decorativă nepretențioase și ușor adaptabile la condițiile zonei: Platan, Mesteacăn, Salcie, Tei, Liliac etc.). Nerealizat Nu există un inel verde. 
Gestionarea deșeurilor din 
construcții și responsabilizarea 
constructorilor
Cercetările efectuate la nivel național arată că, pentru următorii 20 ani, capacitatea necesară stocării deșeurilor din construcții și demolări este de aproximativ 3,5 milioane m3 , fără activitățile de reciclare. Această capacitate poate fi micșorată dacă deșeurile rezultate în urma construcțiilor și demolărilor ar fi reciclate și valorificate (ex. numai reciclarea deșeurilor de la construcția de drumuri ar conduce la reducerea cu 30% a cantității totale de deșeuri generate). Realizat parțial Există o nouă propunere de regulament – https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/pmb-a-lansat-in-dezbatere-publica-noul-regulament-de-organizare-si-functionare-a-serviciilor-de-salubrizare-s8276/
Reducerea la sursă și trierea deșeurilor, în vederea valorificării materialelor. Realizat parțial Regulamentul pentru salubirtate prevede aceste lucruri: https://hcl.usr.ro/pmb/2020/h345
De aceea, responsabilitatea trebuie pusă şi pe umerii celor care construiesc clădiri de birouri sau blocuri de locuinţă în Bucureşti. Vom suspune astfel la vot în Consiliul General introducerea
obligativității pentru toți dezvoltatorii imobiliari de a planta un copac sau de a amenaja un metru pătrat de spațiu verde pentru fiecare metru pătrat construit de clădire pe raza Capitalei.
Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni și avem serioase dubii că o astfel de măsură chiar poate fi implementată și/sau verificată implementarea ei.
Educaţia eco-civică Pentru a păstra un mediu mai curat şi pentru a avea spaţii verzi mai multe şi mai bine întreţinute pe termen lung, trebuie să ne concentrăm şi pe educaţia civică a copiilor şi tinerilor. Terenurile supuse eroziunii eoliene, degradate, neutilizate, care se află în apropierea școlilor, grădinițelor sau a caselor de cultură și pentru care primăria momentan nu are o finanțare prevăzută pentru igienizare, pot fi cedate sub formă de împrumut școlilor pentru ca, în cadrul orelor de protecție a mediului sau în cadrul programului „Şcoala altfel” elevii să învețe cum se îngrijesc plantele şi să le transforme în mici grădini de flori, livezi, grădini de legume etc. Imposibil de verificat Există iniţiative private în acest sens: https://www.green-report.ro/kaufland-gradinescu-gradina-urbana-comunitara-scoala-136/ singurele gradini scolare au fost facute de o asociatie cu finantare de la Kaufland . Prmisiunea este vagă

Bucureștiul tinerilor

8 promisiuni au fost realizate
7 promisiuni au fost realizate parțial 
9 promisiuni nu au fost realizate 

înapoi la categorii

Subcategorie Promisiune Evaluare Explicații
Bucureștiul este un oraș care atrage tineri, dar asta nu este nici pe departe suficient. Capitala trebuie să devină un oraș în care acestora să le facă plăcere să locuiască şi care să-i primească cu o gamă variată de proiecte educaţionale, culturale, sportive şi artistice. Trebuie să încurajăm creativitatea oamenilor care deja dezvoltă în Bucureşti astfel de proiecte. Primăria Capitalei trebuie să devină astfel atât un generator de oportunităţi pentru tineri cât şi un partener de dialog care să sprijine întru totul iniţiativele tinerilor şi ONG-urilor care au ceva de spus în acest domeniu. Tinerii nu mai pot rămâne spectatori la luarea deciziilor, ei să trebuie să fie parte din decizie. realizat partial Avem un Consiliu dedicat, cu numiri controversate şi cu actvitate care se suprapune parţial pe cea a alte subordonate a PMB: Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret este o structură consultativă fără personalitate juridică constituită pe lângă Consiliul General al Municipiului București, care funcționează pe baza dialogului structurat în ceea ce privește elaborarea și monitorizarea aplicării politicilor publice în domeniul tineretului la nivel local” – https://ctmb.eu/?page_id=51
Capitala nu a dezvoltat niciodată un Plan de Acțiune în domeniul Tineretului. Este o măsură pe care viitoarea conducere a municipalității va fi nevoită să o ia urgent. nerealizat Site-ul PMB nu oferă detalii – aici nu as fi atat de radicala. ca au facut https://www.proedus.ro care de asta se ocupa, proiecte pentru scolari si tineri.
Orașul nostru poate să devină un adevărat hub de resurse pentru tineri, dacă Primăria le va pune la dispoziție infrastructura deja existentă și va iniția un dialog cu societatea civilă. În acest fel vom genera cadrul de dezvoltare a unor politici și programe dedicate tinerilor, care să fie în acord cu nevoile pe care aceştia le au și care să îi țină departe de factori nocivi precum violența, drogurile, etc. realizat partial Avem un Consiliu dedicat, cu numiri controversate şi cu actvitate care se suprapune parţial pe cea a alte subordonate a PMB: Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret este o structură consultativă fără personalitate juridică constituită pe lângă Consiliul General al Municipiului București, care funcționează pe baza dialogului structurat în ceea ce privește elaborarea și monitorizarea aplicării politicilor publice în domeniul tineretului la nivel local” – https://ctmb.eu/?page_id=51 – teoretic, din structura acestui consiliu fac parte şi reprezentaţi din societatea civilă şi din organizaţii studenţeşti
Implicarea tinerilor si a societății
civile în luarea deciziilor
De aceea, înființarea Consiliului Consultativ pentru probleme de Tineret, pe lângă Primăria București este o prioritate. realizat partial Avem un Consiliu dedicat, cu numiri controversate şi cu actvitate care se suprapune parţial pe cea a alte subordonate a PMB: Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret este o structură consultativă fără personalitate juridică constituită pe lângă Consiliul General al Municipiului București, care funcționează pe baza dialogului structurat în ceea ce privește elaborarea și monitorizarea aplicării politicilor publice în domeniul tineretului la nivel local” – https://ctmb.eu/?page_id=51 – teoretic, din structura acestui consiliu fac parte şi reprezentaţi din societatea civilă şi din organizaţii studenţeşti
Consiliul General al Municipiului București se va întâlni lunar cu reprezentanții ONG-urilor din România și vor propune, în mod transparent, direcțiile de acțiune pentru sprijinirea tinerilor din Capitală. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
Investiția în educație Primăria în parteneriat cu ONG-uri de profil poate iniția programe de alfabetizare pentru persoanele care au părăsit timpuriu școala și să asigure infrastructura necesară unui
proces educațional de calitate. Apoi, prin intermediul unor mecansime de reprofesionalizare poate fi realizată integrarea acestor oameni în diferite domenii de activitate care
să le ofere şansa de a se întreţine.
nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
În acest sens, Centrul de Proiecte și Programe Educaționale și Sportive pentru Copii și Tineret trebuie susținut și dezvoltat în continuare, pentru a propune în mod constant activități pentru copii și adolescenți, inclusiv pentru cei supuși riscului de sărăcie și excluziune socială. realizat PROEDUS are activităţi diverse, dar nu se poate repera componenta socială https://www.proedus.ro/evenimente-educationale-meniu/
Implicarea Primăriei este vitală și atunci când vine vorba de tinerii talentați sau cu performanțe școlare, prin acordarea de burse elevilor bucureșteni cu rezultate la concursuri și olimpiade naționale și internaționale realizat Pe 28 noiembrie 2018, Gabriela Firea anunța că 8 milioane de EURO vor merge la 275 de școli din București pentru a recompensa elevii merituoși. „Premiile Primăriei Capitalei” valorau între 300 și 1000 de lei și urmau să se acorde pentru performanță și pentru merite deosebite la învățătură. Teoretic, această inițiativă avea ca scop reducerea decalajelor dintre cuantumurile burselor școlare. Practic, elevul cu media 9.5 din sectorul 1 ar fi primit 800 de lei în loc de 400, pe când cel din sectorul 6 ar fi primit 480 de lei în loc de 80. Proiectul, însă, s-a blocat, iar elevii nu au mai primit niciun ban în plus.

https://buletin.de/bucuresti/elevii-sunt-rasplatiti-in-functie-de-sector-diferentele-dintre-bursele-scolare-ajung-la-950-ron/
https://www.facebook.com/gabifirea/posts/bursele-scolare-pentru-profesori-si-elevi-acordate-de-primaria-capitalei-se-vor-/2137807869615342/ https://buletin.de/bucuresti/elevii-sunt-rasplatiti-in-functie-de-sector-diferentele-dintre-bursele-scolare-ajung-la-950-ron/
Înființarea unui Centru comunitar
pentru tineri la nivelul Capitalei
Municipalitatea va pune bazele unui Centru comunitar pentru tineri care să aibă atribuții concrete în demararea de programe de pregătire și formare a acestora. Va fi primul proiect integrat la nivelul celor șase sectoare și a primăriei Capitalei pentru tinerii cu vârsta între 16 si 25 de ani. Parteneri în acest demers vor fi asociațiile studențești și centrele universitare precum și organizațiile non-guvernamentale. realizat Avem un Consiliu dedicat, cu numiri controversate şi cu actvitate care se suprapune parţial pe cea a alte subordonate a PMB: Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret este o structură consultativă fără personalitate juridică constituită pe lângă Consiliul General al Municipiului București, care funcționează pe baza dialogului structurat în ceea ce privește elaborarea și monitorizarea aplicării politicilor publice în domeniul tineretului la nivel local” – https://ctmb.eu/?page_id=51 – teoretic, din structura acestui consiliu fac parte şi reprezentaţi din societatea civilă şi din organizaţii studenţeşti
Dezvoltarea de huburi
antreprenoriale pentru tineri
Chiar dacă Primăria Capitalei nu are atribuții în crearea de locuri de muncă pentru tineri, totuși pot fi derulate programe de tip “Porți Deschise”, pentru a crește gradul de conștientizare în rândul tinerilor asupra condițiilor de lucru, a obligațiilor și drepturilor angajaților și angajatorilor, a pașilor ce trebuie făcuți în deschiderea unei afaceri. realizat partial Avem un Consiliu dedicat, cu numiri controversate şi cu actvitate care se suprapune parţial pe cea a alte subordonate a PMB: Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret este o structură consultativă fără personalitate juridică constituită pe lângă Consiliul General al Municipiului București, care funcționează pe baza dialogului structurat în ceea ce privește elaborarea și monitorizarea aplicării politicilor publice în domeniul tineretului la nivel local” – https://ctmb.eu/?page_id=51 – teoretic, din structura acestui consiliu fac parte şi reprezentaţi din societatea civilă şi din organizaţii studenţeşti
Viitoarea administrație a Capitalei va lua măsuri de consolidare a economiei sociale, prin promovarea, subvenționarea și susținerea întreprinderilor sociale realizate de tineri. Este un proiect important, care trebuie demarat în următorii patru ani iar Primăria Generală poate să pună la dispoziție spații aflate în domeniul public. Bucureștiul are șansa să dezvolte cea mai mare rețea de hub-uri antreprenoriale din România şi ar trebui să profite de acest lucru pe deplin. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
Sprijinirea accesului tinerilor la
facilități sportive gratuite
În acest sens, Biroul pentru Educație și Sport din cadrul Primăriei Generale va extinde susținerea acordată Clubului Sportiv Municipal și va genera evenimente sportive adresate tuturor tinerilor. Scopul va fi acela de a strânge în jurul acestor proiecte un număr cât mai mare de beneficiari care să aibă toate condiţiile necesare pentru a duce o viaţă sănătoasă. realizat partial Există sume în plus alocate în buget pentru capitolul „sport”, însă aproape în fiecare an există mult mai puțini bani transferați efectiv sau cheltuiți pentru investițiile planificate în acest domeniu (https://www.pmb.ro/buget/menu-page/indicatori-executie-bugetara)
http://www.proedus.ro/homepage-sport/
De asemenea, vor fi sprijinite competițiile la nivelul Municipiului București, inter-școlare și chiar intra-județene precum și organizațiile de tineret și instituțiile care se implică în organizarea și promovarea de competiții
sportive.
realizat https://www.proedus.ro/liga-liceelor-proedus-highschool-football-league-a-iv-a-editie/
Obiectivele primăriei 2016-2020 Finalizarea Complexului Sportiv Lia Manoliu și introducerea lui în circuitul public În acest moment există un proiect de transformare a actualei baze sportive într-un complex multifuncțional (terenuri, săli de sport) pentru sportul de masă si pentru cel de performanță. Dar proiectul este blocat la nivelul Consiliului General. nerealizat “Baza materiala administrata de Complexul Sportiv National « Lia Manoliu » se afla in patrimoniul Ministerului Tineretului si Sportului si se compune din bunuri imobile (terenuri, cladiri si constructii speciale) si bunuri mobile (aparatura, dispozitive si diverse dotari).” — https://www.csnliamanoliu.ro/

Acest proiect este nerealizat încă de dinaintea mandatului Gabrielei Firea. Chiar dacă ține de MTS, poate contribui și PMB, însă nu s-a realizat promisiunea de ani de zile.
Construcția unei săli Polivalente moderne în parteneriat public privat În prezent există un proiect care prevede finanțare din fonduri guvernamentale. Proiectul este blocat din cauza contestațiilor depuse la licitație. nerealizat Promisiunea apare şi în actuala campanie, tocmai fiindcă nu s-a realizat – https://gabrielafirea.eu/in-urmatorul-mandat/
Hipodromul București. Suntem printre singurele capitale fără un hipodrom. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
Complexe multifuncționale cu bazine de înot În cadrul Complexului Lia Manoliu poate fi implementat un bazin de înot modern, la standarde olimpice, atât pentru accesul publicului larg, cât și pentru sportul de performanță. Un exemplu de bună practică este bazinul Dante Aligheri din Sectorul 3 al Capitalei. realizat Există, dar Complexul ţine de MTS:
“Baza materiala administrata de Complexul Sportiv National « Lia Manooliu » se afla in patrimoniul Ministerului Tineretului si Sportului si se compune din bunuri imobile (terenuri, cladiri si constructii speciale) si bunuri mobile (aparatura, dispozitive si diverse dotari).” —https://www.csnliamanoliu.ro/
Încurajarea şi susţinerea artei Municipalitatea poate să vină alături de tineri în cadrul unui parteneriat public-privat, care să se materializeze prin ateliere de artă contemporană. Un alt obiectiv important în următorii patru ani ține de susținerea ONG-urilor care generează evenimente culturale, recunoscându-se astfel contribuția lor la viața culturală și artistică bogată pe care Bucureștiul o are în prezent. realizat PMB a realizat destul de multe acțiuni în acest sens, fie direct, fie prin instituții din subordine precum Creart, Proedus, Arcub etc (https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte). Ceea ce este neclar este modul în care au fost selectate organizațiile cu care s-a colaborat, ori cum au fost prioritizate aceste proiecte/ evenimente/ acțiuni; acesta nu este însă scopul acestei verificări.
Primăria Municipiului București, prin structurile subordonate poate să inițieze proiecte adresate tinerilor. În următorii patru ani, Municipalitatea va trebui să sprijine: proiecte cultural artistice (concursuri și festivaluri de teatru și film pentru tineri, expoziții); cursuri de antreprenoriat; cluburi de dezbateri academice; cluburi de creativitate; cluburi de fotografie urbană și artă; competiții de graffity stradală. realizat Au fost realizate, fie prin intermediul Creart (https://www.creart.ro/tag/ateliere/), fie prin intermediul Proedus (https://www.proedus.ro/self-learning-hub/).
Capitala va susține evenimentele de tradiție, precum:
• Spotlight;
• Festivalul Internațional de Film București;
• Bucharest Jazz Festival;
• Bucharest Experimental;
• Film Festival;
• Bucharest Music Film Festivalm;
• Festivalul George Enescu;
• Bucharest Dance Festival;
• Bucharest Science Festival;
• Festivalul Filmului European;
• Festivalul de Muzică Veche;
• Festivalul Filmului Evreiesc;
• Anim’est: Festivalul Internațional de Film de Animație;
• Balkanik Festival.
realizat Sunt alocate resurse financiare, regăsite în rapoartele anuale fie ale Direcției Cultură din PMB, fie la Creart, Arcub, uneori chiar la Proedus: https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte
Creșterea calității vieții tinerilor Bucureştiul este obligată să rezolve în următorii patru ani problema pistelor pentru bicicliști, a benzilor unice pentru transportul în comun și a spațiilor verzi. Acestea sunt principalele măsuri care pot fi luate în direcția creșterii calității vieții în Capitala României. Dezvoltarea infrastructurii de transport în comun alimentată electric va fi un pas important în acest sens. nerealizat Nu s-au înregistrat progrese notabile pe niciuna dintre temele menționate. Potrivit Raportului CeRe, ActiveWatch, Optar (https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf), pe această zonă se remarcă faptul că: „Lipsa aplicării măsurilor prioritare s-a reflectat în scăderea calităţii vieţii în primul rând din cauza creşterii nivelului congestiilor în trafic. Astfel, în 2014, experţii PMUD au constatat că studiile producătorului de sisteme GPS
TomTom arătau că gradul de congestie de 41% face din Bucureşti orașul cu cele mai mari ambuteiaje din Europa (PMUD, pagina 201) […]
În 2017, când PMUD a fost adoptat, deja nivelul de congestie din Bucureşti a fost măsurat la 49%. Iar ultimul studiu anual al companiei TomTom arată că în Capitala României s-a ajuns în 2019 la un nivel al congestiei de 52% (sursa: Bucharest traffic – TomTom).”
Probabil cele mai bune alte exemple în acest sunt și faptul că PMB a inaugurat 6km de piste de biciclete în acești patru ani sau faptul că unele experimente legate de banda unică pentru transportul în comun au fost abandonate aproape imediat (https://www.economica.net/dupa-o-zi-de-haos-firea-s-a-razgandit-renunta-la-banda-unica-pentru-ratb-din-nordul-capitalei-sistemul-va-fi-implementat-in-vacanta-scolara_138184.html).
Investiția în locuințe pentru tineri Administrația Capitalei este obligată să se
implice în rezolvarea problemelor locative,
găsind soluții în special pentru tinerii aflați în
dificultate materială sau pentru tinerii care
suferă de o formă de handicap.
realizat partial Există o iniţiativă a PMB legată de construirea unui complex de blocuri cu 150 de apartamente şi o grădiniţă pe Şoseaua Panduri. De construcţie s-ar fi ocupat una dintre companiile PMB înfiinţate ilegal, Compania Municipală Dezvoltare Durabilă Bucureşti. Tot atunci, Gabriela Firea verifica stadiul lucrărilor pentru un alt şantier din Prelungirea Ghencea, unde se construiește un bloc de 11 etaje, cu 114 apartamente, care vor avea destinația de locuințe sociale:
https://www.economica.net/cum-vrea-primaria-gabrielei-firea-sa-rezolve-problema-locuintelor-din-bucuresti-case-pentru-tineri-in-zona-de-lux_178277.html
https://www.agendaconstructiilor.ro/files/oportunitati-comunicate/pmb-construieste-un-complex-de-8-cladiri-p-11e-cu-600-locuinte-sociale-in-sectorul-6.html
În același timp, Capitala are nevoie de tineri specialiști în diverse domenii (doctori, profesori), care pot fi convinși să rămână în țară. La Buzău și la Constanța, acestora le sunt oferite locuințe în sistem ANL. Cu siguranță se poate realiza acest lucru și la București. realizat partial “Există o iniţiativă a PMB legată de construirea unui complex de blocuri cu 150 de apartamente şi o grădiniţă pe Şoseaua Panduri. De construcţie s-ar fi ocupat una dintre companiile PMB înfiinţate ilegal, Compania Municipală Dezvoltare Durabilă Bucureşti. Tot atunci, Gabriela Firea verifica stadiul lucrărilor pentru un alt şantier din Prelungirea Ghencea, unde se construiește un bloc de 11 etaje, cu 114 apartamente, care vor avea destinația de locuințe sociale:
https://www.economica.net/cum-vrea-primaria-gabrielei-firea-sa-rezolve-problema-locuintelor-din-bucuresti-case-pentru-tineri-in-zona-de-lux_178277.html
https://www.agendaconstructiilor.ro/files/oportunitati-comunicate/pmb-construieste-un-complex-de-8-cladiri-p-11e-cu-600-locuinte-sociale-in-sectorul-6.html”
Vom implementa la nivelul primăriei un sistem pilot care prevede acordarea de reduceri în ceea ce privește costurile chiriilor pentru studenții din universitățile de stat care nu au reușit să obțină un loc în cămin. Astfel de programe au mai fost implementate și în alte țări, cum este cazul Irlandei. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.

Siguranța cetățeanului

2 promisiuni au fost realizate
2 promisiuni au fost realizate parțial 
3 promisiuni nu au fost realizate 

înapoi la categorii

Descriere din programul Gabrielei Firea: „Vom realiza un management permanent al riscurilor, vulnerabilităților și amenințărilor, vom genera proiecte de dezvoltare a infrastructuri de securitate necesare siguranței cetățeanului şi a proprietatii municipale.”

Subcategorie Promisiune Evaluare Explicații
Direcții de acțiune Centru Municipal de Monitorizare Structura va reuni toate sistemele de surpaveghere video instalate de Polițiile Locale de sector, astfel încât să se poată realiza o acoperire eficientă a teritoriului, cu accent pe zonele din jurul unităților de învățământ și medicale. nerealizat Există unele inițiative pornite în acest sens, însă nu există informații publice cu privire la realizarea acestui centru care să reunească toate sistemele de supraveghere (PMB și primăriile de sector au mai făcut investiții în astfel de sisteme, inclusiv în jurul unităților de învățământ, însă nu am identificat măsuri de integrare).
Corpul Salvatorilor Municipali Acest corp va fi format din cadre medicale specializate, calificate și instruite în unități spitalicești aparținând Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB). Tot în cadrul Corpului Salvatorilor Municipali se vor constitui echipe de pompieri civili dotați conform standardelor UE. nerealizat Nu am găsit informații publice cu privire la existența unei astfel de structuri.
Departament Patrulare permanentă În cadrul Poliției Locale a Municipiului București va fi înființat un departament de patrulare permanentă care, în colaborare cu polițiile locale de sector, în baza unui plan comun de acțiune, să realizeze supravegherea în zonele cu un înalt grad de insecuritate urbană. realizat partial Teoretic, relaţionarea permanentă cu comunitatea este în atribuţiile PLB – https://www.plmb.ro/biroul-patrulare. De asemenea, există pași în această direcție de cooperare. Mențiuni apar și în atribuțiile Comisiei Locale de Ordine Publică a Municipiului București (HCGMB 110/2017), Comisie care a propus și aprobarea Planurilor anuale din 2019 și 2020 în domeniu (HCGMB 370/2019 privind aprobarea Planului de ordine și siguranță publică al Municipiului București pentru anul 2019 și HCGMB 252/2020 privind aprobarea Planului de ordine și siguranță publică al Municipiului București pentru anul 2020). În aceste planuri, există o oarecare acoperire a zonelor cu grad de risc crescut, însă planul de acțiune nu pare a fi realizat în cooperare cu primăriile de sector (deși există acoperire sau delimitare de competență ori protocoale de colaborare cu alte instituții, Planul acoperă PLMB).
Departamentul Persoane fără adăpost În cadrul Poliției Locale a Municipiului București va fi înființat Departamentul Persoane fără adăpost. Acest departament va avea ca rol principal depunerea în centre specializare aflate în structura de asistenâă socială a municipalităţii, a persoanelor fără adăpost şi plasarea acestora în programe de readaptare socială. nerealizat Din informațiile publice disponibile, nu a fost înființat un astfel de departament (https://plmb.ro/organigrama). Par a exista însă decizii interne (vizibile și în perioada pandemiei) prin care PLMB a putut conduce la adăposturi astfel de persoane. Se pare, de asemenea, că PLMB colaborează cu alte instituţii în acest sens: https://www.mediafax.ro/social/politia-locala-in-sprijinul-persoanelor-fara-adapost-29-de-oameni-ai-strazii-in-soc-hipotermic-in-primele-zile-ale-anului-18714678.
Verificarea autorizaţiilor de construcţii Asigurarea de către Poliţia Locală a Municipiului București a unui control calificat, imparţial, în specialitatea „disciplina în constructii”, personalul angajat având ca sarcină principală respectarea la nivelul Municipiului București a autorizaţiilor de construcţie, a normelor de curăţenie urbană şi mediu precum şi verificarea semnalistici rutiere pentru şantierele care se desfaşoară atât pe bulevardele cât şi pe străzile Municipiului București. realizat Această măsură oricum intră în competenţele PLMB (https://plmb.ro/serviciul-control-disciplina-in-constructii). Dacă ne uităm la ultimul raport anul disponibil, vedem că există o oarecare activitate în acest sens (http://doc.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2019_web/cap_8/8.1._direc%C5%A3ia%20generala_de_politie_locala_si_control_a_municipiului%20bucuresti.doc), deși este neclar cu ce efecte având în vedere felul în care arată Bucureștiul.
Instruirea Poliţiei Locale Aplicarea de politici comune cu serviciul Poliţiei Rutiere a Municipiului București în vederea instruirii agenţilor de poliţie aparţinând Poliţiei Locale a Municipiului București pentru fluidizarea traficului în zonele aglomerate. realizat Această măsură intră în competenţele PLMB: https://plmb.ro/biroul-fluidizare-trafic. Dacă ne uităm la ultimul raport anul disponibil, vedem că există o oarecare activitate în acest sens (http://doc.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2019_web/cap_8/8.1._direc%C5%A3ia%20generala_de_politie_locala_si_control_a_municipiului%20bucuresti.doc).
Va fi realizat un cadru instituțional de colaborare între Poliția Locală a Municipiului București cu Polițiile locale de sector și din localitățile limitrofe care vor face parte din Zona Metropolitană, în scopul delimitării clare a atribuțiilor pentru evitarea redundanței și ineficienței acțiunii la acest nivel. Va fi luată în considerare inclusiv propuneri de modificări legislative care să contribuie la crearea unui cadru adecvat de desfășurare a activității. realizat partial Există mai multe hotărâri de consiliu general pe tema aceasta, însă pașii cei mai importanți în această direcție de cooperare par a fi fost realizați prin constituirea Comisiei Locale de Ordine Publică a Municipiului București (HCGMB 110/2017), Comisie care a propus și aprobarea Planurilor anuale din 2019 și 2020 în domeniu (HCGMB 370/2019 privind aprobarea Planului de ordine și siguranță publică al Municipiului București pentru anul 2019 și HCGMB 252/2020 privind aprobarea Planului de ordine și siguranță publică al Municipiului București pentru anul 2020). Cu toate acestea, nu putem vorbi încă de un cadru instituțional consolidat care să cuprindă întreaga Zonă Metropolitană.

Educația

1 promisiuni au fost realizate
4 promisiuni au fost realizate parțial 
7 promisiuni nu au fost realizate 

înapoi la categorii

Descriere din programul Gabrielei Firea, aferentă subcategoriei Direcții de acțiune: „Ţinând cont de faptul că majoritatea unităţilor de învăţământ au fost construite înainte de cutremurul din anul 1977 şi având în vedere că în ultimii ani nu au fost realizate lucrări majore în domeniul infrastructurii şcolare, programul de reabilitare şi dotare prin Banca Europeană de Investiții (BEI) capătă o importanţă tot mai mare pentru Bucureşti.”
Drept urmare, se impune extinderea spațiilor de învățământ actuale prin construirea de noi obiective, fie prin extinderea celor existente acolo unde spațiul permite acest lucru.

Subcategorie Promisiune Evaluare Explicații
Direcții de acțiune Reabilitarea unităților de învățământ Împreuna cu Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar al Municipiului București voi pune bazele unui program de reabilitare a unităților de învățământ, un demers necesar, oportun şi extrem de util pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a procesului de învăţământ. realizat partial În mandatul 2016-2020, a fost finalizat programul de reabilitare realizat cu sprijin financiar de la BEI (program inițiat cu peste zece ani în urmă), dar au fost și inițiate noi proiecte de reabilitare/ extindere/ construcție de unități de învățământ pentru diferite niveluri. În bugetul pe anul 2020, există menționate, în diferite stadii (de la lucrări pornite, până la studii de fezabiltate), 25 de obiective de investiții la capitolul Învățământ (http://api.pmb.ro/storage/Bugetul2020/1/2.47-1_pmb_bugetul_propriu_al_ordonatorului_principal_de_credite.pdf).
În calitate de primar general voi face toate demersurile pentru a obține fonduri externe pentru reabilitarea școlilor și grădinițelor din Capitală. nerealizat Nu există astfel de proiecte finanțate din fonduri externe pentru această destinație și nici nu par a exista în pregătire, conform raportului Direcției de specialitate (http://doc.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2019_web/cap_12/12.2._directia_generala_management_proiecte_cu_finantare_externa.docx)
Multe unități de învățământ din București nu au autorizație sanitară de funcționare. Această situație o voi discuta cu toți factorii implicați in sistemul de învățământ în vederea găsirii de urgență a unei soluții eficiente. nerealizat În 2019, încă existau unităţi de învăţământ fără autorizaţie ISU -https://ziare.com/scoala/elevi/an-scolar-nou-probleme-vechi-in-bucuresti-elevii-invata-chiar-si-in-3-schimburi-inghesuiti-multe-scoli-sunt-neautorizate-isu-1576385, deci putem spune că această promisiune nu este îndeplinită. În același timp, neîndeplinirea ei nu poate fi pusă doar în sarcina PMB, cele mai multe atribuții în domeniu fiind la primăriile de sector (aici însă ar fi trebuit ca Primarul general să ia în calcul această chestiune la momentul promisiunii).
After school – o necesitate Într-o primă etapă, vom propune cartografierea tuturor serviciilor existente, publicarea lor pe pagina de Internet a Primăriei Municipiului București și elaborarea unui studiu de fezabilitate care sa propună soluții pentru:
• echiparea fiecărei şcoli cu un after school, în funcție de infrastructura existentă:
fie organizarea acestuia în săli de clasă, care pot fi adaptate, fie construcția de after school în cazul în care există teren în zona școlii. Investiția poate fi făcută prin accesarea de fonduri
externe;
• dezvoltarea de soluții alternative de organizare a unităţilor after school pentru școlile unde infrastrucura nu permite momentan dezvoltarea acestora prin implicarea organizațiilor neguvernamentale
din domeniul protecției drepturilor copilului, care oferă deja servicii valoroase de tip after school copiilor proveniți din familii vulnerabile social;
• identificarea locațiilor aparținând unității administrativ-teritoriale din preajma școlilor pentru amenajarea de unităţi after
school;
• încurajarea companiilor private şi dezvoltatorilor imobiliari de clădiri de birouri de a include componența after school în viitoarele lor proiecte de dezvoltare.
nerealizat Nu am identificat o cartografiere a serviciilor în acest sens și niciun studiu care să propună soluții comprehensive (așa cum sunt prezentate în promisiune).
În cadrul unităţilor after school, autoritățile administrației publice locale vor trebui să se asigure că oferă masă caldă gratuită, posibilități de odihnă ale școlarilor mici, supraveghere și întocmire a lecțiilor și cel puțin o activitate practică în fiecare săptămână nerealizat Există o serie de inițiative în acest sens la nivelul unor sectoare (de exemplu, la sector 1: https://www.primariasector1.ro/articole/citeste/comunicate-presa/1773/mii-de-elevi-din-sectorul-1-vor-beneficia-gratuit-in-viitorul-an-scolar-de-o-masa-calda-si-de-sprijin-de-specialitate-in-realizarea-temelor), însă nu putem discuta în niciun caz de aceste servicii în toate unitățile de pe tot teritoriul Municipiului București.
Construirea de grădinițe cu program prelungit Proiectul are în vedere construirea a 20 de grădinițe cu program prelingit, cu o capacitate totală de 2.500 de locuri, în special pentru copiii cu vârste cuprinse între patru și cinci ani, în toate sectoarele din Capitală. Primăria Capitalei dispune, în acest moment, de terenuri, astfel încât nu ne rămâne decât să începem negocierilor cu Banca Europeană de Investiții pentru contractarea unui împrumut. realizat partial Există până în acest moment hotărâri de consiliu pentru construirea de 5 grădinițe cu program prelungit, iar sursa de finanțare pentru ele este bugetul local (https://www.agerpres.ro/social/2018/08/23/pmb-va-finanta-realizarea-a-cinci-after-school-in-sectorul-5-si-a-patru-gradinite-in-sectorul-2–164338 și alocarea din bugetul local: http://api.pmb.ro/storage/Bugetul2020/1/2.47-1_pmb_bugetul_propriu_al_ordonatorului_principal_de_credite.pdf)
Combaterea violenței în școli Excluderea din grup, izolarea socială, amenințarea cu violența fizică sau umilirea, violența fizică și distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi, interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator sunt comportamente specifice de violență cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul școlar. De aceea, prezența unui psiholog în toate unitățile de învățământ este vitală. realizat partial Au existat o serie de programe sau campanii în acest sens (cel mai mediatizat este și destul de departe de a avea rezultate concrete: https://www.europafm.ro/bucuresti-campanie-in-scoli-impotriva-jocului-balena-albastra-cat-de-real-e-pericolul-virtual-videofoto/), însă este neclar cu ce rezultate. Mai mult, nu putem vorbi despre prezența unui psiholog în toate unitățile de învățământ.
Cluburile sportive școlare – în administrarea Consiliului General al Municipiului București Vom solicita Guvernului ca toate cluburile sportive şcolare, precum şi cluburile copiilor de la nivelul sectoarelor să treacă în administrarea Consiliului General al Municipiului București. nerealizat Nu am identificat o astfel de inițiativă la nivelul PMB.
Construcția unui complex multifuncțional pentru activități extrașcolare pentru copii și tineri. Construirea unui complex multifuncțional pentru activități extrașcolare pentru copii și tineri este un alt proiect prioritar al meu. Complexul va avea o sală de sport de nivel competițional, patinoar, bazin de înot, sală de spectacole şi săli de curs. După finalizarea acestui proiect, accesul va fi gratuit pentru copii și tineri. De asemenea, vor avea posibilitatea să beneficieze de toate serviciile persoanele ale unităților de învățământ din rețeaua școlară a Municipiul București nerealizat A fost aprobată o Strategie care pare a include elemente inclusiv din această promisiune prin HCGMB 606/2018 (http://acteinterne.pmb.ro/legis/acteinterne/AtachInt/H606_18.pdf), însă, în realitate aceasta este departe de a fi o realitate.
Studenții implicați în activitățile Primăriei Capitalei Cooptarea studenților la activități municipale, cum ar fi: educaţie civică, voluntariat, diverse manifestări culturale – festivaluri, stagii practice, angajări temporare. realizat partial Au început să fie realizate activități în acest sens prin Proedus, chiar dacă nu pare a exista o strategie/ predictibilitate în sensul zonelor de cooptare acoperite.
PROEDUS – proiect pentru tineri și cadrele didactice Permanentizarea evenimentelor culturale, sportive, științifice și artistice, care pot deveni un punct de referință pentru București. Aici mă refer la Gala de premiere a olimpicilor, Competiții sportive între licee, campionate, festivaluri. În acest context, îmi propun continuarea finanțării Centrului de Proiecte și Programe Educaționale și Sportive pentru Copii și Tineret – PROEDUS pentru proiectele și programele implementate în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București în beneficiul elevilor și cadrelor didactice din Capitală. Domeniile de acțiune sunt: managementul de proiect și leadership, managementul afacerilor, cursuri de engleză, spaniolă, italiană, germană, franceză, chineză. realizat Proedus are o activitate permanentă care implică inclusiv acțiuni în zonele specificate în promisiune (https://www.proedus.ro/).
Înființarea și finanțarea unui Centru de excelență pentru elevii capabili de performanță În cadrul centrului, se vor organiza activități de suport pentru performanță școlară la diverse discipline: matematică, informatică, limbi straine etc., coordonarea științifico-metodologică fiind asigurată printr-un parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni în ceea ce privește PMB, însă trebuie precizat că această promisiune în sine nu prea are legătură cu atribuțiile Primarului General.
Mai precis, aceste Centre de excelență sunt înființate în cadrul Ministerului Educației. În conformitate cu O.M. nr. 3771/08.05.2001, se înfiinţează Centrul de Excelenţă pentru Tineri Capabili de Performanţă (C.E.T.C.P.) pentru a asigura acestora o asistenţă calificată, mai bine focalizată pe aptitudinile şi nevoile lor de instruire şi care să promoveze metodologii/instrumente pentru depistarea valorilor autentice şi stimularea creativităţii specifice. Pe lângă unitatea centrală (C.E.T.C.P.), se înfiinţează nouă centre regionale (C.R.T.C.P.) care coordonează activitatea specifică din judeţul respectiv precum şi din judeţele arondate. Pentru București, acest centru regional acoperă, pe lângă municipiu, județele Ilfov și Giurgiu.

Sănătate

1 promisiuni au fost realizate
12 promisiuni au fost realizate parțial 
4 promisiuni au fost realizate dar nu produc efect 
4 promisiuni nu au fost realizate 

înapoi la categorii

Subcategorie Promisiune Status Comentarii
Spitalele municipalității
(administrația spitalelor).
Se va realiza o analiză comparată a structurii existente cu nevoile și necesitățile pacienților și vor fi operate modificări privind numărul de secţii în funcție de prioritățile medicale sau vor fi reorganizate activitățile astfel încât să se obţină o eficiență crescută. Nerealizat Nu există informații publice în acest sens.
Va fi asigurat un management performant al bugetului alocat pentru gestionarea, administrarea, susținerea celor 5.655 de paturi de spitalizare prin monitorizarea și eficientizarea achizițiilor publice la nivelul fiecărei
unități spitalicești. Bugetele vor fi just și eficient cheltuite pentru a asigura medicamentele și consumabilele medicale, cât si dotarea corespunzătoare cu aparatură medicală performantă, precum și susținerea cheltuielilor de bază ale spitalelor (utilități, servicii de mentenanță).
Realizat parțial Nu există diferențe semnificative în acest sens față de administrațiile precedente; dimpotrivă, activitatea ASSMB a fost marcată de o alocare importantă de resurse bugetare înspre cheltuieli precum reclama și publicitatea și nu înspre zona de asigurare și susținere a unor resurse alocate direct către spitalele din subordinea PMB. Dacă este să ne referim la bugetul alocat per total pentru sănătate, în majoritatea bugetelor au existat resurse optimist alocate la început de an, însă execuția a lăsat de dorit. În total, bugetul pentru sănătate a fost de 227 mil lei în 2016, 268 mil lei în 2017, a scăzut la 256 mil lei în 2018 și a crescut la 291 mil lei în 2019. Pentru 2020, suma alocată la început de an pare foarte optimistă (457 mil lei), având în vedere faptul că execuția pe primele șapte luni arată cheltuieli de 260 mil lei.
Deoarece există diferențe mari privind investițiile în cele 19 spitale, este necesar să fie derulat un program de investiții adaptat fiecărui spital în parte și care să conducă la oferirea unor servicii medicale de calitate și a unor condiții de cazare asemănătoare cu cele europene. Principalele elemente vizate sunt:
• Starea fizică a clădirilor spitalelor;
• Expertizarea şi consolidarea clădirilor;
• Renovarea, reabilitarea, modernizarea clădirilor, utilarea cu instalații performante de iluminat, sanitare, aer condiționat,
protecția contra incendiilor etc.);
• Amenajarea perimetrală, spațiu înconjurător ambiental (alei, parcuri etc.);
• Accesibilitatea mijloacelor de transport;
• Dotarea și echiparea de calitate și înaltă performanță (diagnosticul aparaturii);
• Conectarea funcțional-operațională cu activități de asistență și protecție
socială ale municipalității (asistența socială a bătrânilor, defavorizaților, a persoanelor cu dizabilități, îngrijirea la
domiciliu etc.);
Realizat dar nu produce efect Nu există investiții majore la cele 19 spitale în această perioadă (care să nu fi fost pornite înainte de preluarea mandatului), cu atât mai mult nu putem discuta despre elemente de personalizare la nivelul expus în promisiunea făcută în campania din 2016. Dacă ne uităm la cel mai recent raport al ASSMB (http://doc.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2019_web/cap_7/7.1._administratia_spitalelor_si_serviciilor_medicale_bucuresti%E2%80%93assmb.doc), observăm că pentru majoritatea spitalelor putem vorbi mai curând de pași birocratici făcuți în direcția unor eventuale investiții (actualizare indicatori tehnico-economici, studii de fezabilitate etc) și în foarte puține cazuri de elemente concrete care să ducă la îmbunătățirea condițiilor din aceste spitale (cu excepția, evident, a unor aparate medicale ce pot fi folosite imediat).
Medicina de familie Majoritatea spațiilor medicilor de familie se află încă in proprietatea Primăriei Municipiului Bucureşti, deși există, din 2008, legislație necesară vânzării acestora. Medicii de familie nu au făcut investițiile necesare în cabinetele respective. Nici Primăria Municipiului Bucureşti nu a făcut aceste investiții în calitate de proprietar. Multe au un grad de degradare ridicat, chiar impropriu desfășurării unei activități medicale. Principala problemă a fost prețul de vânzare. Este necesară accelerarea procesului de vânzare prin stabilirea unor prețuri negociate cu medicii, putându-se face investițiile necesare, ceea ce va conduce la un grad de satisfacție
ridicat al pacientului.
Nerealizat Nu există informații publice în legătură cu o evoluție a situației în acest sens.
Medicina școlară Asigurarea permanentă și de calitate a serviciului (asistente, medici etc.); Realizat parțial Conform descrierilor rețelei școlare, există dotări și materiale, inclusiv realizate în timpul acestui mandat (unele sunt anterioare, de exemplu, din 2008), însă sunt diferențe mari între diferitele unități școlare (https://www.assmb.ro/detail-page/schools/0/0).
Medicamente, materiale sanitare, mai ales pentru intervenții de urgență Realizat parțial Conform descrierilor rețelei școlare, există dotări și materiale, inclusiv realizate în timpul acestui mandat (unele sunt anterioare, de exemplu, din 2008), însă sunt diferențe mari între diferitele unități școlare (https://www.assmb.ro/detail-page/schools/0/0).
Dotare adecvată a cabinetelor cu instrumentare, echipamente, mobilier medical etc.; Realizat parțial Conform descrierilor rețelei școlare, există dotări și materiale, inclusiv realizate în timpul acestui mandat (unele sunt anterioare, de exemplu, din 2008), însă sunt diferențe mari între diferitele unități școlare (https://www.assmb.ro/detail-page/schools/0/0).
Asistența medicală pentru centrele de examen la nivel național (exemplu: admiterea a facultăți); Realizat parțial Nu există informații specifice în acest sens, dar sunt prezentate cel puțin 9 cabinete medicale universitare (https://www.assmb.ro/page/prezentare-general).
Triaje epidemiologice; campanii de vaccinare; Realizat parțial Am identificat o companie de promovare a vaccinării în care ASSMB a fost partener al Fundatiei Colegiului Medicilor Bucuresti (https://vaccinare.online/)
Asistență medicală a copiilor la evenimente culturale, sportive, educaționale etc.; Realizat parțial Nu există informații specifice în acest sens, însă pe site-ul ASSMB există o serie de evenimente care par a fi din zona acoperită de promisiune:
Studii de evaluare a stării de sănătate a copiilor (exemplu: obezitate, diabet, tulburări de vedere, tulburări ale aparatului locomotor, tulburări psihologice etc.); Nerealizat Nu există informații publice în acest sens, deși există unele campanii de informare cu privire la unele probleme medicale (mai ales stomatologice) derulate de către ASSMB (https://www.assmb.ro/page/prezentare-general).
Monitorizarea condițiilor de igienă și salubritate
în creșe, grădinițe, școli.
Nerealizat Nu există informații publice în acest sens.
Primul ajutor Vor fi redeschise punctele de prim-ajutor din Pasajul Universității și de la Politehnică și se vor amenaja astfel de puncte în toate zonele foarte aglomerate. Realizat parțial Această promisiune nu este respectată decât în momentele de caniculă, atunci când sunt instalate astfel de puncte în mai multe zone foarte aglomerate din București.
În toate spațiile care concentrează un număr mare de persoane – mall-uri comerciale, săli de spectacole, arene sportive, aeroporturi, gări, biserici – vor fi instalate truse de prim ajutor, care să conțină inclusiv butelii de oxigen și defibrilatoare. Primăria va demara un amplu program prin care să stimuleze achiziționarea și amplasarea de defibrilatoare în toate spațiile menționate mai sus, în toate farmaciile, precum și în unitățile medicale (la fiecare etaj), astfel încât să se poată începe operativ resuscitarea, fără a mai fi nevoie să aștepte sosirea ambulanței. Realizat parțial Au fost achiziționate parțial unele astfel de echipamente pentru spitale, însă în niciun caz nu pot vorbi despre un amplu program de stimulare a achiziționării de butelii de oxigen și defibrilatoare pentru toate acele spații. În plus, achiziția defibrilatoarelor făcută chiar la începutul mandatului a fost una pusă sub semnul suspiciunii din cauza prețului inițial exorbitant (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/pmb-da-130-de-milioane-lei-spitalelor-suspiciuni-ca-vor-fi-cumparate-aparate-la-preturi-de-300-600-de-ori-peste-nivelul-pietei-573164)
Primăria va derula un program propriu de cursuri de prim-ajutor, destinat tuturor celor care interacționează cu publicul. Realizat parțial Deși a realizat o campanie de cursuri de prim-ajutor pentru școlari (https://www.assmb.ro/campanie/primul-ajutor-vine-la-scoal) prin ASSMB, nu există informații cu privire la un program destinat tuturor celor care interacționează cu publicul.
Colaborare cu alte insituții
pe tema politicilor publice de
sănătate
Cu Ministerul Sănătății, privind elaborarea politicilor de sănătate publică, politicilor de personal, număr de paturi,aprobare structuri, înființarea sau desființarea
de secții etc.
Realizat dar nu produce efect Colaborarea oricum era obligatorie conform legii, este neclar cum anume s-a manifestat aceasta în perioada acestui mandat astfel încât să fie o promisiune realizată cu efecte concrete.
Cu DSPMB privind autorizațiile, programele naționale de sănătate etc.; Realizat dar nu produce efect Colaborarea oricum era obligatorie conform legii, este neclar cum anume s-a manifestat aceasta în perioada acestui mandat astfel încât să fie o promisiune realizată cu efecte concrete.
Cu CNAS privind negocierea contractelor de furnizare a serviciilor de sănătate cu încadrare reală a nevoilor de servicii a populației Bucureștiului. Realizat dar nu produce efect Colaborarea oricum era obligatorie conform legii, este neclar cum anume s-a manifestat aceasta în perioada acestui mandat astfel încât să fie o promisiune realizată cu efecte concrete.
Un rol important îl va avea dialogul și implicarea efectivă a asociațiilor de pacienți, a societății și patronatului medicilor de familie, a asociațiilor medicilor, a asociației spitalelor în elaborarea politicilor PMB privind sănătatea. Realizat parțial Consultarea oricum era obligatorie conform legii, este neclar cum anume s-a manifestat aceasta în perioada acestui mandat astfel încât să fie o promisiune realizată cu efecte concrete. Au existat însă exemple de astfel de consultări, e neclar cât a fost preluat din acestea în elaborarea politicilor privind sănătatea.
Diagnoza stării de sănătate a
bucureștenilor
Se vor avea în vedere diverse domenii: evaluare globală, boli cardio-vasculare, cancer, boli metabolice etc., evaluare a factorilor de risc de îmbolnăvire (poluare, alimentație, stres etc.). Diagnoza se va realiza prin studii socio-medicale complexe, pe profile socio-demografice și/sau în anumite zone considerate vulnerabile sau cu risc crescut. Realizat parțial ASSMB a derulat o serie de campanii de diagnostic, însă pe zone foarte diferite față de cele promise în campanie (cancer de sân, COVID-19) și în niciun caz nu par a lua în calcul studii socio-medicale complexe.
Operativizarea Sistemului de
management al situațiilor de
urgență
Sistemul de Management al Situaţiilor de Urgenţă la nivelul Municipiului Bucureşti (SMSUMB) propune un mod de lucru îmbunătăţit prin crearea unui centru municipal pentru situaţii de urgență, care reunește peste 50 de instituții publice din Capitală. Noul centru va pune la dispozitia tuturor institutiilor implicate o locaţie proprie pentru desfăşurarea activităţilor, un centru de comandă unic, care beneficiază de o infrastructură hardware de ultimă generaţie şi un sistem informatic performant ca suport decizional, facilitând astfel o bună colaborare între acestea. Realizat Centrul a fost finalizat însă acesta a stat o bună perioadă de timp nefolosit (https://www.profit.ro/stiri/social/foto-centrul-de-management-integrat-pentru-situatii-de-urgenta-de-25-milioane-euro-nu-este-folosit-isu-sta-in-32-cladiri-cu-risc-seismic-ridicat-15577207) până iunie 2018 când a devenit operațional (https://www.agerpres.ro/administratie/2018/06/19/isu-bucuresti-ilfov-si-smurd-si-au-mutat-dispeceratele-in-centrul-municipal-integrat-pentru-situatii-de-urgenta–130202).

Respect, solidaritate și asistență socială

3 promisiuni au fost realizate
9 promisiuni au fost realizate parțial 
2 promisiuni au fost realizate dar nu produc efect 
14 promisiuni nu au fost realizate 

înapoi la categorii

Subcategorie Promisiune Status Comentarii
Beneficiarii programelor de asistenţă
socială şi principalele direcţii
de acţiune – Copii, adulţi, persoane vârstnice
O problemă cu care se confruntă mai toate oraşele din România, inclusiv Bucureştiul, este reprezentată de copiii a căror părinţi au plecat la muncă în afara ţării. Mulţi dintre ei rămân în urmă la şcoală şi au probleme
reale de integrare. Trebuie creat un mecanism coerent nu doar de raportare, dar şi de monitorizare şi asistenţă pentru aceşti copii.
Realizat dar nu produce efect Încă din 2017 există Strategia locală privind incluziunea socială și reducerea sărăbiei în municipiul București 2017-2021 (aprobată prin HCGMB 496/2017) și un Plan de implementare (http://acteinterne.pmb.ro/legis/acteinterne/AtachInt/AnexaH496_17.pdf) care preia fix această promisiune. Cu toate acestea, de la strategia de pe hârtie până la realitatea din teren este cale lungă. Dacă ne uităm, de exemplu, la cel mai recent raport anual al DGASMB observăm că această prioritate nici măcar nu este reflectată (https://www.dgas.ro/wp-content/uploads/2017/07/Raport-anual-de-activitate-2019-DGASMB.pdf). 
Deşi nu există statistici oficiale clare, atât profesioniştii din domeniul asistenţei sociale, cât şi organizaţiile neguvernamentale de profil estimează că există încă un număr semnificativ de copii de etnie romă, care nu deţin acte de identitate şi care nu pot beneficia, astfel, de acces la servicii sociale, la prestaţii sociale sau la sistemul educaţional. O intervenţie coerentă a Primăriei Municipiului Bucureşti ar putea regrupa echipe mixte de asistenţi sociali şi alţi specialişti pentru identificarea acestor copii şi facilitarea obţinerii actelor de identitate pentru aceştia şi înscrierea lor în sistemul educaţional. Realizat dar nu produce efect Încă din 2017 există Strategia locală privind incluziunea socială și reducerea sărăbiei în municipiul București 2017-2021 (aprobată prin HCGMB 496/2017) și un Plan de implementare (http://acteinterne.pmb.ro/legis/acteinterne/AtachInt/AnexaH496_17.pdf) care preia fix această promisiune. Cu toate acestea, de la strategia de pe hârtie până la realitatea din teren este cale lungă. Dacă ne uităm, de exemplu, la cel mai recent raport anual al DGASMB observăm că această prioritate nici măcar nu este reflectată, fiind menționate acțiuni în această direcție însă pentru persoanele adulte fără adăpost sau aflate în alte situații de risc, însă nu pentru această categorie de copii (https://www.dgas.ro/wp-content/uploads/2017/07/Raport-anual-de-activitate-2019-DGASMB.pdf). 
În momentul de faţă, există în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti douăsprezece centre pentru copiii defavorizaţi. Trebuie investit mai mult în aceste centre, în suplimentarea personalului şi pregătirea
acestuia.
Realizat parțial Dacă ne uităm la alocările financiare și la execuția efectivă a cheltuielilor în aceste domenii, observăm că există o creștere a sumelor alocate pentru asistență socială. Însă, dacă ne uităm în detaliu, observăm că creșterile cele mai mari s-au dus în zona de vouchere și alte tipuri de costuri directe pentru unele ajutoare sociale în numerar (https://www.pmb.ro/buget/arhive/get-anual-buget-list/2020). Totuși dacă ne uităm la rapoartele DGASMB, par a exista unele eforturi de îmbunătățire a pregătirii personalului, însă este neclar cu ce efecte. 
Primăria Municipiului Bucureşti va dezvolta un model integrat de centre de recuperare pentru aceşti copii, care să preia din modelele de bună practică existente atât la noi, cât şi în alte state europene şi care să conţină şi o componentă de tip respiro, care să permită părinţilor un scurt moment de răgaz din creşterea şi educarea copilului cu dizabilităţi, pentru rezolvarea unor situaţii urgente. Nerealizat Încă din 2017 există Strategia locală privind incluziunea socială și reducerea sărăbiei în municipiul București 2017-2021 (aprobată prin HCGMB 496/2017) și un Plan de implementare (http://acteinterne.pmb.ro/legis/acteinterne/AtachInt/AnexaH496_17.pdf) care preia fix această promisiune. Cu toate acestea, de la strategia de pe hârtie până la realitatea din teren este cale lungă. Dacă ne uităm, de exemplu, la cel mai recent raport anual al DGASMB observăm că această prioritate nu este realitate, iar singurele mențiuni ale unor acțiuni pentru persoane cu dizabilități sunt două proiecte gestionate alături de ONG-uri (https://www.dgas.ro/wp-content/uploads/2017/07/Raport-anual-de-activitate-2019-DGASMB.pdf). 
Primăria va impulsiona construcţia şi extinderea de creşe, grădiniţe şi centre de zi. Realizat parțial În perioada acestui mandat, au fost aprobate proiecte prin HCGMB 496/2018, 497/2018, 498/2018 și 499/2018 pentru construcția de grădinițe noi (acestea încă apar în bugetul pe 2020 ca obiective de investiții în continuare: http://api.pmb.ro/storage/Bugetul2020/1/2.47-1_pmb_bugetul_propriu_al_ordonatorului_principal_de_credite.pdf). De asemenea, prin bugetul DGASMB au mai fost realizate investiții în creșe, una dintre acestea fiind inaugurată chiar înaintea alegerilor locale din septembrie 2020 (https://www.agerpres.ro/administratie/2020/09/02/firea-o-noua-cresa-si-gradinita-inaugurata-in-bucuresti–566344). 
Primăria Municipiului Bucureşti va propune înfiinţarea unui Comitet local de monitorizare a accesibilizării Capitalei, care va reuni specialişti din domeniul urbanismului, construcţiilor, organizaţiilor specifice neguvernamentale, voluntarilor, inspectorilor sociali şi inspectorilor de stat în construcţii etc., care va indexa problemele de infrastructură ne-accesibilizată (de exemplu, treceri de pietoni fără pante) şi
se va asigura că toate lucrările noi de infrastructură vor avea facilităţi funcţionale, cu rampe şi treceri corect executate, care chiar să poată fi folosite de utilizatori.
Nerealizat Nu există informații publice cu privire la inițierea măcar a acestui proiect; de asemenea, a fost adresată de către CeRe, Active Watch și Optar o solicitare de clarificări în acest sens și nu a fost primit un răspuns cu privire la stadiul acestei promisiuni (https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf)
De asemenea, mulţi dintre adulţii cu dizabilităţi au dificultăţi reale în a-şi găsi un loc de muncă, iar Primăria poate interveni prin sprijinirea economiei sociale. Cu rezultate valoroase în capitalele europene şi câteva modele de succes deja existente în Bucureşti şi cu un rol activ al administraţiei publice locale prin Primăria Municipiului Bucureşti, structurile economiei sociale pot oferi locuri de muncă sustenabile persoanelor cu dizabilităţi care au dificultăţi în a găsi şi păstra un loc de muncă. Nerealizat Nu există informații publice cu privire la realizarea acestei promisiuni. Mai mult, a fost adresată de către CeRe, Active Watch și Optar o solicitare de clarificări în acest sens, iar în răspunsul primit de la Direcția de Asistență Socială, PMB nu are atribuții în acest domeniu – https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf
Primul pas este accesul la o locuinţă decentă pentru persoanele provenind din grupurile dezavantajate. Aici este cheia multor politici publice de incluziune socială, care ar permite abordarea multiplelor probleme cu care ne confruntăm când vorbim despre integrarea acestor persoane: lipsa unui domiciliu stabil, care duce la imposibilitatea obţinerii şi păstrării unui loc de muncă, supraaglomerarea şi degradarea spaţiilor de locuit existente, care găzduiesc mai multe generaţii, lipsa unui mediu familial securizant pentru copiii proveniţi din aceste medii. Nerealizat Mai mult, nu există o strategie de locuire care să vizeze persoanele defavorizate – https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf
Al doilea pas este oferirea de sprijin pentru încadrarea lor pe piaţa forţei de muncă. Rolul Primăriei Bucureşti va fi de a încuraja şi a de crea pieţe de desfacere pentru bunurile şi serviciile economiei sociale şi de a facilita accesul acestora pe piaţa liberă, inclusiv prin aplicarea clauzelor de contracte rezervate, odată ce noul pachet privind achiziţiile publice va fi implementat. Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni. 
De asemenea, Primăria trebuie să acţioneze pentru creşterea accesului grupurilor vulnerabile la serviciile de sănătate, atât pentru asiguraţi, cât şi pentru neasiguraţi. Degrevarea spitalelor bucureştene de cazurile sociale care nu reprezintă urgenţe medicale şi crearea unei facilităţi medico-sociale pentru bolile cronice ale grupurilor defavorizate, ar reprezenta un prim pas în îmbunătăţirea sistemului de sănătate din Capitală. Realizat parțial În răspunsul primit de la DGASMB la solicitarea CeRe, Active Watch și Optar cu privire la această promisiune, se menționează că singurul loc în care persoanele defavorizate social pot beneficia de servicii medicale gratuite este clinica din Strada Dristorului, 81-88. La această adresă este chiar Policlinica
Socială a Fundației Regina Maria. Conform informațiilor de pe site, acesta este un proiect al Fundației Inovații Sociale Regina Maria „în parteneriat cu DGASMB”, deși în răspunsul primit de la DGASMB (în care nu este menționat numele Regina Maria) este menționat că această clinică este în subordinea
DGASMB. – https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf
Victime ale violenţei domestice: în momentul de faţă în Bucureşti există un centru destinat agresorilor familiali şi de consiliere pentru părţile implicate şi un centru de asistenţă pentru mamă şi copil, în cadrul căruia se oferă primire şi găzduire temporară, servicii psiho-sociale de informare şi orientare, consiliere şi asistenţă juridică.Trebuie făcut mai mult. În primul rând, derularea unei campanii permanente de conştientizare pentru femeile care se află în situaţii de violenţă domestică şi sexuală, pentru care Primăria Municipiului Bucureşti trebuie să continue dezvoltarea serviciilor sociale şi a măsurilor menite să le protejeze integritatea fizică. Colaborarea cu reprezentanţii societăţii civile este esenţială, pentru că aceste ONG-uri sunt deja active pe această zonă. Realizat parțial Două centre au fost inaugurate în 2020, cu o capacitate de 160+100 de locuri, însă colaborarea mai veche un un ONG dedicat a fost sistată anul trecut:
https://www.realitatea.net/stiri/actual/video-un-nou-centru-pentru-victimele-violentei-domestice-a-fost-deschis-in-bucuresti-de-primaria-generala_5f69c9e8fe53c8600673b192
https://www.vice.com/ro/article/zmpxg4/scandalul-dintre-firea-si-un-ong-pentru-femei-abuzate
În cazul lor, cea mai bună direcţie de acţiune este crearea de centre de îngrijire pentru bătrâni. Astfel de centre ar răspunde nevoii de îngrijire în sistem rezidenţial şi ar crea un pol de coeziune socială în sânul comunităţii în care ar urma să fie construite. O modalitate de finanţare a acestor centre ar putea fi reprezentată de către parteneriatele public-privat. Realizat parțial Conform răspunsului oferit de DGASMB, la solicitarea CeRe, Active Watch și Optar cu privire la această promisiune, în ultimii patru ani a fost deschis un centru
rezidențial pentru persoane vârstnice: Sf Teodora. – https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf
De asemenea, în cazul persoanelor vârstnice cu probleme de sănătate, dar cu o stare stabilă, o soluţie este crearea unei reţele de îngrijitori la domiciliu pentru persoanele vârstnice care pot locui în locuinţele lor, cu puţin ajutor. Dacă partea de servicii medicale la domiciliu s-a îmbunătăţi în ultimii ani, în ceea ce priveşte asistenţă la domiciliu pentru alte lucruri decât serviciile medicale (ajutor la menaj, cumpărături, curăţenie, socializare) a cunoscut un regres semnificativ în ultimii ani. O astfel de reţea, coordonată de către Primăria Municipiului Bucureşti, va putea creşte calitatea vieţii persoanelor vârstnice şi va preveni instituţionalizarea
acestora.
Realizat Ţine de competenţa Compania Municipală Medicala București SA – https://cmmbsa.ro/page/143 – plus parteneriate an de an cu Crucea Alb-Galbenă pe temă
Nu în ultimul rând, pentru persoanele vârstnice aflate în putere, o soluţie pusă în practică în alte capitale europene, şi nu numai, este promovarea voluntariatului. Promovarea voluntariatului în rândul vârstei a treia poate reprezenta o resursă importantă în viaţa oraşului şi ar produce efecte benefice atât pentru voluntarii vârstnici, cât şi pentru cauzele pe care aceştia le-ar susţine, prin aportul de expertiză. Primăria Municipiului Bucureşti deţine resursele dezvoltării unei reţele mai ample de centre de zi, care să regrupeze abilităţile vârstnicilor şi care să le ofere acestora suportul necesar şi servicii sociale de calitate. Realizat parțial Există o strategie în acest sens (http://dgas.ro/wp-content/uploads/2017/07/PROIECT-DE-STRATEGIE-LOCAL%C4%82-PRIVIND-SUS%C8%9AINEREA-VOLUNTARIATULUI-SENIORILOR.pdf) și câteva proiecte derulate de DGASMB care merg în această direcție (https://www.dgas.ro/despre-noi/rapoarte-de-activitate-studii/). 
De asemenea, prin Centrul pentru Seniori al Municipiului București, înființat prin H.C.G.M.B. nr. 336/2017 cu modificările și completările ulterioare, municipalitatea își propune să „sprijine proiectele de interes public în vederea stimulării contribuției sectorului non-profit la creștereași încurajarea participării active a persoanelor de vârsta a treia la viața comunității și își propune organizarea, realizarea și desfășurarea, în regie proprie sau în parteneriat cu alte instituții publice, de acțiuni, proiecte și programe socio – culturale și de voluntariat, destinate persoanelor care au împlinit cel puțin 50 de ani, cu domiciliul sau reședința în municipiul București, pensionari și nepensionari, care să respecte identitatea, integritatea și demnitatea persoanelor vârstnice”. Cu toate acestea, dacă ne uităm la ultimul raport anual, observăm că proiectele Centrului sunt momentan foarte puține (http://doc.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2019_web/cap_6/6.9._centrul_pentru_seniori_al_municipiului_bucuresti.docx). 
Partenerii Primăriei Municipiului 
Bucureşti în vederea îmbunătăţirii 
serviciilor de asistenţă socială
Primarul va avea discuţii cu toate ONG-urile relevante din domeniul serviciilor sociale şi le va implica în realizarea strategiei locale şi a planului de acţiune privind serviciile sociale şi în activităţile Primăriei pe această zonă. Mai mult, va asigura o cât mai bună colaborare a acestora cu primarii de sector şi cu Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC-uri) de la nivelul sectoarelor. Realizat parțial Dacă ne uităm la rapoartele anuale ale DGASMB din perioada 2016-2020 (https://www.dgas.ro/despre-noi/rapoarte-de-activitate-studii/), observăm că există, an de an, diverse colaborări cu ONG-urile din zona socială. Cu toate acestea, se observă și că unele zone sunt acoperite doar din când în când, așadar nu putem spune că promisiunea este complet realizată având în vedere faptul că ea implică discuții cu toate ONG-urile relevante. 
Exista parteneriate la nivelul DGASPC de sector, însă este neclar ce atribuții are PMB în acest sens sau dacă există o abordare integrată PMB-sectoare. 
Un alt partener important este Biserica. În Bucureşti, pe lângă multe biserici, preoţi minunaţi au reuşit să pună bazele unor centre pentru copiii străzi şi copiii orfani sau pentru oameni fără adăpost, în care le este oferit tratament medical, o masă caldă, cazare şi unele cursuri. Primarul va încuraja şi sprijini astfel de proiecte şi va colabora strâns cu Biserica. Realizat PMB are parteneriate cu câteva biserici pentru cantine sociale şi a dat teren unor biserici pentru construirea de aşezăminte sociale. De asemenea, potrivit celui mai recent raport al PMB, dar și dacă ne uităm în istoricul bugetar, Primăria Capitalei a alocat sume semnificative de bani pentru biserici sau pentru Catedrala Mântuirii Neamului (http://doc.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2019_web/cap_6/6.1._directia_cultura_invatamant_turism.doc). 
Proiecte şi soluţii în domeniul 
asistenţei sociale
dezvoltarea un model integrat de centre de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi şi înființarea de noi centre destinate terapiei specifice individuale de care are nevoie copilul cu autism. În prezent, în Bucureşti funcţionează doar două astfel de centre, care pot oferi servicii pentru 60 de copii din totalul de 1000 de copii diagnosticaţi cu autism în Bucureşti; Nerealizat Conform răspunsului oferit de DGASMB, la solicitarea CeRe, Active Watch și Optar cu privire la această promisiune, acesta „declină competențele către Primăriile de Sector. Deși în platforma electorală este menționată explicit dezvoltarea unor centre noi, în răspunsul DGASMB se arată că există un parteneriat între PMB și Asociația Învingem Autismul prin intermediul căruia furnizează servicii copiilor cu Autism. Conform răspunsului, acest parteneriat datează din 2014, deci în perioada actualului mandat Primarul General nu au fost inițiate noi măsuri pentru extinderea serviciilor destinate copiilor cu autism” (https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf).
înființarea unui centru de recuperare, abilitare si reabilitare pentru copii si tinerii cu dizabilităţi, în cadrul căruia se pot oferi servicii complexe, integrate de recuperare, kinetoterapie, hidroterapie, logopedie, consiliere psihologică/psihoterapie, terapie ocupaţională; Nerealizat Conform răspunsului oferit de DGASMB, la solicitarea CeRe, Active Watch și Optar cu privire la această promisiune, aceasta a declinat
competența cu privire la aceste centre către primăriile de Sector. Astfel că promisiunea PSD nu a ținut cont de atribuțiile PMB în redactarea platformei
electorale și a promis lucruri de care acum se dezice (https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf)
crearea de facilităţi de tip comunicare online în spaţiile şi centrele comunitare municipale, precum şi sesiuni de consiliere psihologică şi de grup pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, antrenarea
lor în activităţi în vederea păstrării şi creşterii performanţelor lor şcolare;
Nerealizat Conform răspunsului oferit de DGASMB, la solicitarea CeRe, Active Watch și Optar cu privire la această promisiune, și aceste servicii ar trebui dezvoltate de primăriile de
sector (https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf)
crearea unor echipe mixte de asistenţi sociali şi alţi specialişti pentru identificarea copiilor fără acte şi facilitarea obţinerii actelor de identitate pentru aceştia şi înscrierea lor în sistemul educaţional. Nerealizat Conform CeRe, Active Watch și Optar, „Nici la această întrebarea nu am primit un răspuns de la DGASMB, părând mai degrabă că și această sarcină este în atribuția instituțiilor de sector (deși Primarul General s-a angajat în campanie că va gestiona această problemă). Este menționat un parteneriat între PMB și Primăriile de Sector care vizează reducerea fenomenului cerșetoriei infantile, însă nu avem informații cu privire la eficiența acestui protocol.” (https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf)
Accesarea fondurilor europene şi internaţionale în vederea construcţiei şi extinderii de creşe, grădiniţe şi centre de zi, în special în cartierele aglomerate şi în zonele unde se stabilesc preponderent tinerele familii din Bucureşti; Realizat parțial Există construcţii, dar care nu au fost realizate cu ajutorul fondurilor europene, ci din fonduri de la bugetul local (cea mai recentă inaugurare este disponibilă aici: https://www.agerpres.ro/administratie/2020/09/02/firea-o-noua-cresa-si-gradinita-inaugurata-in-bucuresti–566344). Mai mult, acestea nu sunt neapărat în cartierele aglomerate sau unde se stabilesc preponderent tinerele familii pentru că oricum sunt mult prea puține pentru a putea discuta de genul acesta de prioritizare. 
înfiinţarea unui Centru de sprijin pentru 
încadrare pe piaţa muncii, la nivelul 
Municipiului Bucureşti. Necesitatea 
înfiinţării unui astfel de centru este explicată 
de faptul ca, de cele mai multe 
ori, persoanele provenite din grupuri 
vulnerabile (de exemplu, persoanele 
cu dizabilităţi) au nevoie de consiliere 
vocaţională, sprijin în sensul potrivirii 
cu un loc de muncă şi, apoi, susţinerea 
post-angajare (pentru a-şi menţine locul 
de muncă).
Nerealizat Conform CeRe, Active Watch și Optar, „nici această promisiune nu a fost aplicată pentru că, așa cum se arată în răspunsul primit
de la Direcția de Asistență Socială, PMB nu are atribuții în acest domeniu” (https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf)
Dezvoltarea reţelei de cantine sociale destinate adulţilor fără posibilităţi, inclusiv prin parteneriate strategice cu marile lanţuri de magazine, prin care să se ofere celor lipsiţi temporar de mijloace de trai posibilitatea servirii unei mese calde; Realizat parțial Conform CeRe, Active Watch și Optar, în decembrie 2018, CGMB aprobă asocierea DGASMB cu Asociația Centrul Creștin Harul, în vederea finanțării
cantinei sociale care ar fi trebuit să asigure hrana pentru 1000 de persoane/lună. În plus „din răspunsul PMB aflăm că DGASMB a plătit suma alocată de 8.398.442 de lei, însă cantina a servit între 104 și 252 beneficiari lunar, și nu 1000/lună așa cum era prevăzut” (https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf)
Construcţia a trei noi centre de îngrijire pentru bătrâni Nerealizat PMB avea deja, la venirea Gabrielei Firea, un cămin dedicat persoanelor vârstnice (“Academician Nicolae Cajal”) şi era în curs de dare în folosinţă un al doilea cămin pentru bătrâni, Centrul rezidenţial Sfânta Teodora. În august 2018, a fost votată o HCGMB (http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/03_20180823.pdf) pentru înfiinţarea unei Reţele Metropolitane “Asistenţa pentru Seniori-Respect pentru vârsta a treia”, care va fi compusă din şase cămine destinate persoanelor vârstnice, câte unul în fiecare sector. Acest proiect trebuia implementat cu ajutorul companiilor municipale Imobiliară Bucureşti S.A. şi Medicală Bucureşti S.A. și operaționalizat în colaborare cu DGASMB. În realitate însă, aceste proiecte sunt momentan doar pe hârtie. 
Înființarea unui cabinet stomatologic în cadrul Policlinicii Sociale, care să deservească grupurile vulnerabile prin asigurarea accesului la servicii stomatologice, pe baza unei metodologii şi a unor criterii bine definite; Nerealizat În răspunsul primit de la DGASMB de către CeRe, Active Watch și Optar, se menționează că „singurul loc în care persoanele defavorizate social pot beneficia de servicii medicale gratuite este clinica din Strada Dristorului, 81-88. La această adresă este chiar Policlinica Socială a Fundației Regina Maria. Conform informațiilor de pe site, acesta este un proiect al Fundației Inovații Sociale Regina Maria „în parteneriat cu DGASMB”, deși în răspunsul primit de la DGASMB (în care nu este menționat numele Regina Maria) este menționat că această clinică este în subordinea DGASMB.” (https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf)
Dezvoltarea serviciilor socio-medicale de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, precum si pentru persoanele cu dizabilități; Realizat Odată cu pandemia Covid-19, aceste servicii au fost promovate mai intens (https://www.facebook.com/gabifirea/photos/a.605512162844928/3039306909465429/?type=3&theater). Însă aceste servicii sunt disponibile de mai demult, prin Biroul “Unitate de Îngrijiri la domiciliu” al Centrului Rezidențial Sfânta Teodora gestionat de DGASMB, dar și în cadrul unor anchete socio-medicale (https://www.dgas.ro/despre-noi/rapoarte-de-activitate-studii/).
Dezvoltarea sistemului de voluntariat în asistenţă socială şi prevederea în buget a unor sume cu destinație specială pentru formarea personalului care lucrează în serviciile sociale de la nivelul DGASMB; Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni în informațiile publice disponibile.
Stabilirea unui Consiliu consultativ în domeniul serviciilor sociale – format din reprezentanţi ai DGASMB, dar şi din reprezentanţi ai DGASPC-urilor de la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti, din reprezentanţi ai ONG-urilor, precum şi din domeniul educaţiei, sănătăţii, ocupării. Nerealizat Potrivit raportului realizat de Cere, ActiveWatch și Optar, „conform răspunsului furnizat de DGASMB, pare că există un singur consiliu constituit la nivelul Căminului pentru Persoane Vârstnice al Municipiului București Acad. Nicolae Cajal. Nu avem însă informații cu privire la preocupările ori componența acestui consiliu.” (https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf)

Turism

3 promisiuni au fost realizate parțial 
1 promisiuni au fost realizate dar nu produc efect 
10 promisiuni nu au fost realizate 
1 promisiuni au fost imposibil de verificat 

înapoi la categorii

Subcategorie Promisiune Status Comentarii
Promovare Alocarea unui buget corespunzător din taxa de promovare, precum şi din alocări din bugetul local pentru promovarea eficientă a oraşului. Realizat dar nu produce efect Există sume alocate pentru promovarea turismului și direct în bugetul local, dincolo de alocările către AMPT, însă nu este clar dacă putem vorbi despre promovarea eficientă a orașului (https://www.pmb.ro/buget/arhive/get-anual-buget-list/2020).
Elaborarea unei strategii de promovare cu specialişti din advertising şi turism, care să decidă direcţia (participarea la târguri naţionale şi internaţionale de turism, info tripuri, endorseri etc.); Realizat parțial Pe lângă înființarea unei Companii speciale care pare a avea ca obiective inclusiv promovarea turismului (https://www.ampt.ro/ro/content/prim%C4%83ria-municipiului-bucure%C8%99ti-prin-administra%C8%9Bia-monumentelor-%C8%99i-patrimoniului-turistic), PMB a promovat abia în august 2018 o HCGMB 539/2018 pentru aprobarea Programului multianual ,,Bucureștiul Destinație Turistică” – promovarea Municipiului București ca destinație turistică și dezvoltarea activității de turism și servicii. În cadrul acestui plan ar fi trebuit ca PMB să vină cu un brand turistic al Bucureştiului, dar şi cu o strategie de promovare.
Construirea a 5 info point în Bucureşti, în zona centrală – 1. Centrul Vechi, 2. în aeroport, 3. în Gara de Nord, 4. zona Arcul de Triumf şi Muzeul Satului, 5. zona Piaţa Victoriei şi Muzeul Ţăranului, Muzeul Antipa. Realizat parțial Cel puțin pe platforma oficială de promovare turistică a Bucureștiului există un singur info point (https://www.visitbucharest.ro/en/obiectiv/bucharest-tourism-info-point/)
Bucharest MOBI Site pentru promovarea oraşului. Realizat parțial Site-ul există (https://www.visitbucharest.ro), însă nu pare actualizat foarte de curând. De exemplu, nu există nicio mențiune a limitărilor impuse de Covid-19, iar la rubrica evenimente pare că lucrurile nu au mai fost actualizate din decembrie 2019 (https://www.visitbucharest.ro/en/events/).
Aplicaţie turistică a oraşului. Nerealizat Link-urile către descărcarea aplicațiilor nu funcționează, iar aplicația nu pare să se regăsească în app stores (https://www.visitbucharest.ro/en/visit/tourist-attractions/tours/#)
Prezenţa în online ca destinaţie turistică internaţională – social media, blog, site-uri de profil gen trip advisor etc. Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni ca urmare a unor activități ale PMB.
Dezvoltarea produselor prioritare
pentru Bucuresti MICE si
CITY BREAK
Necesitatea centrului de conferinţe din oraş – studiu de oportunitate, finanţare etc. Nerealizat La momentul mai 2020, în cadrul unei întâlniri cu operatorii din domeniul turistic, această promisiune din 2016 apare încă la nivel de plan, patru ani mai târziu: https://www.zf.ro/eveniment/primarul-gabriela-firea-ia-masuri-privind-sustinerea-turismului-in-19201213.
Event marketing support – participarea la licitaţii internaţionale pentru organizarea de evenimente, susţinerea evenimentelor sportive şi culturale agreate deja de oraş; Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
Airline marketing support – new airlines, new routes, increase frequency. Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
City tourism suport
Sistem de indicatoare turistice pietonale, card turistic şi museum card; Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni altfel decât la nivel de intenție nematerializată (de exemplu, cardul: https://www.visitbucharest.ro/en/citycard-details/)
Locuri de parcare pentru autocare în zonele turistice. Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
Îmbunătăţirea comunicării cu oraşul – social awareness. Studii statistice atat cu turişti, cât şi cu locuitorii Bucureştiului Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
Investitii cu impact in turism Publice: Centrul de Conferinţe, sala polivalentă, amenajări urbane – zone pietonale, amenajare zona Dâmboviţa, piste de biciclete; Nerealizat Aceste proiecte sunt încă la stadiul de promisiuni sau de proiecte începute.
Private: hoteluri noi, restaurante noi, centre de agrement. Imposibil de verificat Această promisiune nu este de competența PMB, iar în ceea ce ține de încurajarea operatorilor din turism, pare că doar din mai 2020 apar unele discuții referitoare la niște planuri mai aplicate: https://www.zf.ro/eveniment/primarul-gabriela-firea-ia-masuri-privind-sustinerea-turismului-in-19201213
PPP: – sistemul educational al forţei de muncă din turismul din Bucureşti. Nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.

Economie

2 promisiuni au fost realizate
4 promisiuni au fost realizate parțial 
1 promisiuni au fost realizate dar nu produc efect 
22 promisiuni nu au fost realizate 

înapoi la categorii

Subcategorie Promisiune Status Comentarii
Prioritizarea investițiilor publice 
cu finanțare/cofinanțare din 
bugetul Primăriei Municipiului 
București
Implementarea unui sistem de verificare, monitorizare, raportare şi control al situațiilor financiare aferente bugetului, angajamentelor legale şi bugetelor entităților publice Realizat parțial Acest sistem exista oricum deja, cel puțin în ceea ce privește monitorizarea și raportarea situațiilor financiare aferente bugetului, angajamentelor legale și bugetelor entităților publice prin sistemul FOREXEBUG, gestionat de Ministerul Finanțelor Publice și disponibil publicului larg încă din martie 2016, înainte de preluarea mandatului dnei. Firea (http://www.transparenta-bugetara.gov.ro/transparenta-bugetara/index.htm). În ceea ce privește eventuale date suplimentare puse la dispoziția publicului, acestea sunt la același nivel de detaliere sau chiar mai redus (au fost pierdute la mutarea website-ului, o serie de informații cum ar fi cele cu privire la plățile efectuate; de asemenea, au dispărut informațiile privind bugetele de dinainte de anul 2018 chiar și din varianta veche a website-ului: https://www2.pmb.ro/institutii/cgmb/buget/bugetul_cgmb.php) .
Implementarea unor criterii și punctaje de ierarhizare a proiectelor de investiții publice: Cât de oportun este proiectul în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului București? Care este impactul economic și social al proiectului? Poate fi susținut proiectul din punct de vedere financiar și care este durata de recuperare a investiției? Cât de rapid și eficient se poate implementa proiectul? Nerealizat Nu există informații publice cu privire la existența unui astfel de sistem, iar modalitatea de bugetare a proiectelor de investitii nici nu arată că astfel de criterii de prioritizare ar fi existente. 
Consolidarea unui Serviciu de evaluare și implementare a investițiilor publice Rezultatele așteptate sunt: creșterea efectului de multiplicare al investițiilor cu 20%; reducerea costurilor medii ale proiectelor de investiții cu 10-15%; întărirea disciplinei financiar-bugetare; reducerea risipei banului public; reducerea corupției; furnizarea unor servicii publice de calitate pentru bucureșteni la prețuri rezonabile; crearea de noi locuri de muncă; reducerea costurilor totale ale proiectelor de investiții publice, raționalizarea cheltuielilor publice si obținerea unui spațiu fiscal mai mare pentru alte investiții. Nerealizat În ceea ce privește partea instituțională, nu am găsit informații publice cu privire la existența unui astfel de serviciu, nici măcar cu prilejul ultimului raport anual pentru anul 2019 (Direcția Generală Investiții nu menționează nimic în acest sens: http://doc.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2019_web/cap_1/1.1._directia_generala%20_investitii.docx). 


În ceea privește impactul dorit pentru o astfel de măsură, cel mai ușor este de verificat un indicator precum „reducerea costurilor totale ale proiectelor de investiții publice”. Dacă ne uităm pe lista obiectivelor de investiții în 2018, la aproape doi ani de la preluarea mandatului, vedem că valoarea totală a investițiilor planificate în buget crescuse de la un cost inițial de 14.17 mld lei, la un cost actualizat de 17.25 mld lei (http://doc.pmb.ro/institutii/cgmb/buget/docs/2018/20180315/2.44-1_pmb_bugetul_propriu_al_ordonatorului_principal_de_credite_1444_1520.pdf). Similar, în bugetul aprobat pentru anul 2020, valoarea inițială estimată pentru proiectele de investiții este de 18.69 mld lei, cea actualizată 21.37 mld lei (http://doc.pmb.ro/institutii/cgmb/buget/docs/2020/20200228/2.47-1_pmb_bugetul_propriu_al_ordonatorului_principal_de_credite.pdf). Astfel, nici măcar un astfel de indicator de impact nu pare să se fi realizat. 
Mai multi bani pentru investiții în 
București.
Implementarea metodei open-budget pentru București. Această este reprezentată de o platformă informatică prietenoasă pentru analiza online a cheltuielilor și veniturilor din bugetul PMB. Bugetul PMB va fi unul public, transparent, deschis astfel încât fiecare cetățean interesat să poată analiza destinația banului public cheltuit. Nerealizat Odată cu lansarea website-ului nou al PMB în august 2020 (https://buletin.de/bucuresti/primaria-capitalei-are-un-nou-site-a-costat-129-000-lei-si-a-fost-realizat-de-una-dintre-companiile-infiintate-de-gabriela-firea/), această promisiune ar fi trebuit îndeplinită. Dacă ne uităm însă la realitate, secțiunea „Buget” prezintă doar niște cifre pe care nu putem să le urmărim în detaliu/ în profunzime pentru simplul fapt că nu se încarcă nicio detaliere (https://www.pmb.ro/buget). Iar în ceea ce privește promisiunea de open-budget, aceasta este nerealizată pentru că bugetul, deși are acum măcar o funcționalitate de căutare, este tot într-un format închis (.pdf: https://www.pmb.ro/buget/arhiva/get-anual-buget-list/2020/7). De asemenea, nu sunt disponibile datele istorice în ceea ce privește bugetele ori execuțiile bugetare decât pe o perioadă limitată, fiind indisponibile inclusiv de pe vechea platformă.
Măsuri pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul local prin: gestionarea bazei de date pentru creanțele provenite din urmărirea contractelor de dividende, din profitul net de la societățile comerciale unde Municipalitatea are acțiuni și de la regiile autonome din subordinea municipalității; Introducerea în sistemul informatic a ordinelor de plată primite și a extraselor de cont ce provin de la trezorerie; urmărirea și incasarea creanțelor rezultate (asocieri, concesiuni, închirieri și vânzări spații de parcare și terenuri, contracte consolidări); urmărirea și regularizarea încasării impozitelor și taxelor; aplicarea măsurilor de executare silită: popriri, sechestru, licitații; executarea garanțiilor la contracte. Nerealizat Nu există informații publice cu privire la existența unui astfel de sistem de îmbunătățire a colectării veniturilor la bugetul local, însă dacă ne uităm la realitate observăm că nu există nicio îmbunătățire în ceea ce ține de acest indicator. Dimpotrivă, pe multe dintre categoriile de venituri există diferențe enorme între începutul de an și execuția bugetară, ducând astfel la o slabă credibilitate a bugetelor construite astfel (https://www.pmb.ro/buget/arhive/get-anual-buget-list/2020). De exemplu, dacă ne uităm la finalul anului 2019, vedem că gradul de realizare al veniturilor proprii este de numai de 64.82%, asta în condițiile în care oricum, față de estimările începutului de an bugetul pe venituri fusese rectificat mult în jos (http://doc.pmb.ro/institutii/cgmb/indicatori_executie_bugetara/docs/trim_4_20200131.pdf)
Crearea și extinderea de noi surse de venituri, care să poată să fie înglobate conform legislației în bugetul municipalității, prin: parteneriate public-privat (redevențe, impozitarea forței de muncă, coparticiparea la evenimente); creşterea veniturilor din turism; Stimularea dezvoltării mediului de afaceri (incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice, noduri internaționale de evenimente, turism și activități culturale, de recreere și agrement); închirierea/concesionarea de terenuri și spatii comerciale și productive; facilități fiscale taxe și impozite pentru atragerea investițiilor care produc, direct sau indirect, noi venituri atât pentru oraș, cât și pentru cetățenii lui; creşterea veniturilor din publicitate; valorificarea corectă a spațiilor din proprietatea primăriei (spații comerciale, locuințe, de producție etc.) Nerealizat Nu doar că nu au fost extinse resursele noi disponibile, ci, dacă ne uităm doar la finalul anului 2019, vedem că gradul de autofinanțare pentru PMB (pe alte venituri decât cotele) este de doar 5.16%, iar gradul de dependență al bugetului local față de bugetul central este 92.54%, asta în condițiile în care oricum, față de estimările începutului de an bugetul pe venituri fusese rectificat mult în jos (http://doc.pmb.ro/institutii/cgmb/indicatori_executie_bugetara/docs/trim_4_20200131.pdf)
Creşterea eficienţei cheltuielilor din buget prin: utilizarea banului public cu priorități și criterii clare, de interes public; eliminarea cheltuielilor inutile și abuzive; eliminarea practicilor neconcurențiale; blocarea creșterii nejustificate și nefundamentate a valorii contractelor publice; studii de fezabilitate si a indicatorilor tehnico-economici corecți și reali; evitarea până la eliminare actelor suplimentare și a penalităților la lucrările deja licitate și aflate în execuție; eliminarea pe cât posibil și/sau scăderea valorii exproprierilor; eliminarea plăților de către Municipalitate în diverse litigii; evitarea paralelismelor în lucrări și realizarea de lucrări inutile cu diverse alte entități, care realizează activități pe teritoriul Bucureștiului. (ex. societăți concesionare de servicii publice – ApaNova, Distrigaz, Enel, Electrica, RADET, de telecomunicații; societăți private din diverse domenii, autorități centrale etc.); imbunătățirea managementului general și auditarea cheltuielilor la instituțiile aflate în subordinea municipalității (in special a RADET, RATB, Administrațiile Străzilor, Cimitirelor, Lacuri, Parcuri etc.); reconsiderarea regimului subvențiilor (RADET/ RATB etc.). Nerealizat Aceasta este una dintre principalele nerealizări ale actualei administrații. Dincolo de faptul că nu sunt înregistrate eficientizări ale costurilor realizate din bugetul public cu priorități și criterii clare (de altfel, nu există nici măcar o dezbatere publică organizată pe marginea bugetului PMB, deși acest lucru a fost solicitat), o altă prioritate din promisiunile anului 2016 nu a fost îndeplinită, respectiv cea privind evitarea paralelismelor. În fapt, dacă ne uităm la aparatul PMB și la companiile municipale înființate în timpul actualului mandat, fix acest lucru este făcut – sunt create paralelisme între direcții sau autorități ale PMB și companii care sunt tot ale PMB. 
Reformarea sistemului de 
achiziții publice, prin creșterea 
transparenței și reducerea risipei
Elaborarea studiilor de fezabilitate și documentație corecte, la valori normale, nepreferențiale și eliminarea favoritismelor sistemului clientelar – licitații trucate și orice alte forme de corupție; Nerealizat Dacă ne uităm pe bugetele alocate pentru această destinație, nu par a exista diferențe majore în această privință față de administrațiile precedente (de exemplu: http://api.pmb.ro/storage/Bugetul2020/1/2.47-1_pmb_bugetul_propriu_al_ordonatorului_principal_de_credite.pdf)
Profesionalizarea elaborării documentațiilor prin atragerea de experți și specialiști și cooptarea în comisii de licitație a funcționarilor publici de înaltă competență profesională și integritate etică. Comisiile de licitație vor avea în componență specialiști extra-instituționali din domeniul vizat și consultanți de la instituții de specialitate și/sau instituțiile statului de drept. Nerealizat Dacă este să ne uităm pe cel mai recent raport al Direcției Generale Achiziții Publice din PMB (http://doc.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2019_web/cap_12/12.3._directia_generala_achizitii_publice.docx), nu vedem nicio mențiune cu privire la aceste elemente. Nu am găsit nicio altă mențiune publică despre îndeplinirea acestei promisiuni. 
Noi proceduri privind regimul achizițiilor publice prin: instituirea de măsuri pentru respectarea riguroasă a modului de lucru la nivelul municipiului București în ceea ce privește aplicarea legislației privind modul de cheltuire a fondurilor publice din bugetul propriu și aplicării corecte și prompte a legii achizițiilor publice; întocmirea programului anual al achizițiilor publice în baza solicitărilor direcțiilor de specialitate și corelat cu
bugetul aprobat de C.G.M.B.; verificarea documentațiilor transmise de toate compartimentele de specialitate ale PMB care vor licita.
Nerealizat Deși este greu de verificat fluxul intern pentru a verifica îndeplinirea acestei promisiuni și pentru că nu există nicio informare publică privind realizarea acesteia, considerăm nerealizată momentan această măsură. Mai mult, dacă este să luăm în calcul cel mai recent raport al Direcției Generale Achiziții Publice din PMB (http://doc.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2019_web/cap_12/12.3._directia_generala_achizitii_publice.docx), observăm că, deși a fost promisă o mai bună planificare, ceea ce ar fi permis suficient timp pentru realizarea de licitații deschise, vedem că cel puțin în anul 2019 ponderea acestora a fost de doar 26.09% din totalul procedurilor realizate. 
Transparență în achizițiile publice, prin: introducerea documentațiilor, publicarea în SEAP, răspunsurile la clarificările venite din partea operatorilor economici și a instituțiilor care verifică modul de cheltuire a banului public; întocmirea notelor justificative în concordanță cu respectarea OUG nr. 34/2006 pentru procedurile propuse spre a fi licitate; propunerea spre aprobare a comisiilor de evaluare și asigurarea secretariatului
comisiilor; asigurarea suportului pentru analiza, evaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurilor de achiziție publică și atribuirea contractelor; întocmirea răspunsurilor către autoritățile care au ca obiectiv controlul banului public; întocmirea răspunsurilor în vederea soluționării contestațiilor depuse de către ofertanți; întocmirea contractelor / actelor adiționale de achiziție publică; actualizarea procedurilor implementate,
ori de câte ori se modifică cadrul legal; organizarea de cursuri de perfecționare, instruire și actualizare a personalului de conducere cu responsabilități din Primăria Generală; întărirea disciplinei și corectitudinii în gestionarea contractelor; monitorizarea contractelor și a registrului unic.
Nerealizat Nu există informații publice cu privire la realizarea acestor promisiuni, însă, dacă ne uităm pe portalul de achiziții publice observăm că există puține date disponibile cu privire la felul în care sunt gestionate contractele subsecvente de către PMB. De asemenea, pentru că, potrivit rapoartelor privind achizițiile publice, o mare parte dintre contracte sunt încredințate direct, informațiile disponibile pe portalul de achiziții publice sunt minimale. Totodată, în acești ani, prin înființarea companiilor municipale și transferul unor resurse semnificative către acestea, o parte importantă din resursele publice cheltuite nu mai sunt supuse acelorași exigențe privind transparența achizițiilor publice.
Creșterea disciplinei financiar – 
contabile
Asigurarea unor relații funcționale și optime cu Trezoreria și Contabilitatea Publică a Municipiului București, instituțiile de credit la care PMB are conturi bancare deschise (BANCPOST, BRD, BCR, BANCA TRANSILVANIA, etc.); efectuarea tuturor plaților prevăzute in bugetele PMB la cheltuieli curente, după parcurgerea fazelor execuției bugetare de angajare, lichidare si ordonanțare; efectuarea tuturor operațiunilor de încasare, în numerar, a contravalorii taxelor, impozitelor, avizelor, amenzilor și altor venituri ale bugetului local; operațiuni cu privire la debitori, creditori (rate, chirii, popriri etc.), cheltuieli judiciare, prime de asigurări, despăgubiri, daune stabilite în sarcina PMB. Nerealizat Nu există informații publice cu privire la realizarea acestor promisiuni. Dar dacă ne uităm la scopul mai larg al acestei promisiuni, observăm că în ceea ce privește efectuarea plăților, PMB nu stă mai bine. De exemplu, doar dacă luăm lista plăților restante la 31 mai 2020 (https://www.pmb.ro/buget/arhiva/get-remaining-payments/2020/1), observăm că bugetul local are plăți restante de peste 80 de milioane de lei, dintre care 45 milioane sunt plăți restante de peste 30 de zile. 
Urmărirea tuturor contractelor de investiții pe toată perioada derulării acestora, de la prima plată și până la întocmirea de către comisiile de recepție, legal constituite, a proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor Nerealizat Nu există informații publice cu privire la realizarea acestei promisiuni, însă în raportul pe anul 2019 observăm doar informații incomplete cu privire la stadiul realizării investițiilor și contractelor de achiziție publică, iar în cel pentru anul 2017 chiar lipsește în totalitate capitolul din care s-ar putea urmări acest lucru, deși el este menționat în cuprins (https://api.pmb.ro/storage/Primar%20General/Rapoarte%20Anuale/raport_2017_PG.pdf). 
Optimizarea fluxului de operațiuni financiare pentru recuperarea avansurilor acordate legal conform contractelor. Nerealizat Nu există informații publice privind această promisiune, deși dacă ne uităm în rapoartele privind execuția bugetară observăm că ceva pare a se fi întâmplat în această privință. 
Verificarea și constatarea abaterilor de la contractele de lucrări, sistarea plăților, aplicarea de penalizări aferente; executarea scrisorilor de garanție bancară de bună execuție sau a avansurilor – regimul garanțiilor din contractele publice. Nerealizat Nu există informații publice cu privirea unei astfel de măsuri venite din partea PMB, deși există unele contracte aflate în întârziere.
Valorificarea și actualizarea inventarierii patrimoniului PMB. Nerealizat Nu există informații publice cu privire la realizarea acestei promisiuni și, deși există obligația legală de actualizare, nu știm în acest moment dacă există un inventar actualizat și valorificat.
Întocmirea unor situații financiare anuale, corecte și complete, privitoare la bilanțul contabil și exercițiul financiar realizat Realizat Promisiunea este îndeplinită. Dar trebuie menționat că există această obligație legală pentru orice primar. 
Performanță în cheltuirea 
banului public prin corectitudine 
și asigurarea respectării prevederilor 
contractelor
Măsurile propuse vor avea în vedere asigurarea unui preț corect, competitiv, reducerea numărului de acte adiționale precum și aplicarea unor măsuri asiguratorii privind execuția judicioasă a prevederilor contractuale, prin: condiții de eligibilitate complete și respectate (bonitate financiară, cifră de afaceri, specialiști, experiență); garanții de execuție și post-execuție reale, adecvate corect valorii contractelor; respectarea termenelor și a condițiilor de calitate a lucrărilor; evitarea costurilor directe/indirecte, cu limitarea pe cât se poate a actualizărilor (indexări); eliminarea avansurilor și obligativitatea capitalului de lucru din partea ofertanților. Realizat dar nu produce efect Deși există unele contracte de achiziții pentru care au fost introduse astfel de prevederi, acestea sunt realizate conform legislației în domeniu, deci exista oricum obligația legală în această privință. Însă, dacă este să ne uităm la ce s-a întâmplat cu unele dintre contracte, vom observa că cel puțin în ceea ce privește achizițiile de mijloace de transport în comun, acestea sunt cu foarte mari probleme (inclusiv prin anularea în instanță).
Menținerea datoriei publice a 
municipalității în limite sustenabile
Analiza cost/risc asociată portofoliului actual al datoriei publice locale. Nerealizat Nu există informații publice în acest sens. 
Mărirea ponderii finanțărilor în monedă națională, pentru reducerea riscul valutar asociat. Realizat Potrivit ultimului registru al datoriei publice locale, pare că ponderea finanțărilor în monedă națională începe să crească (https://doc.pmb.ro/institutii/primaria/directii/directia_manag_proiecte_si_finantari_ext/docs/registrul_datoriei_publice_locale_2020_20200902.pdf).
Îmbunătățirea profilului datoriei publice locale prin optimizarea beneficiilor create de ferestrele de oportunitate privind împrumuturile în condiții optime. Nerealizat Potrivit datelor disponibile în acest moment, cu unele excepții (împrumut de la BEI pentru stația de epurare de la Glina), pare că datoria publică este contractată mai curând pe criterii de urgență/ necesitate și nu neapărat ca urmare a unor „ferestre de oportunitate” (de exemplu, împrumutul contractat pentru „Plata subvențiilor restante aferente furnizării energiei termice către populație”): https://www.pmb.ro/buget/arhiva/get-local-debts/2020/10
Creșterea absorbției de fonduri 
europene și atragerea de noi 
finanțări
Creșterea numărului de proiecte de investiții publice finanțate/cofinanțate din fonduri UE si alte fonduri externe nerambursabile. Realizat parțial Performanța PMB în această privință este una foarte mică după cum o arată și datele oficiale din buget (https://www2.pmb.ro/institutii/cgmb/buget/buget_2020_proiect_20200228.php). Mai mult, dacă e să ne uităm la ce a reușit efectiv să absoarbă ca fonduri europene, PMB a ajuns să dea bani înapoi pe proiecte care au fost contractate, dar nerealizate. Principalele proiecte finanțate din fonduri UE sunt pentru unele mijloace de transport în comun, dar și pentru stația de epurare de la Glina (care beneficiase oricum de aceste fonduri și înainte de preluarea mandatului). Cele mai multe dintre finanțări sunt încă în stadiul de proiecte depuse/ în pregătire (conform Raportului anul pe 2019).
Întărirea capacității de fundamentare, accesare și implementare a proiectelor europene la nivelul PMB. Nerealizat Având în vedere consecințele vizibile (nu putem vorbi de mai multe contracte din fonduri europene semnate), această promisiune este nerealizată. 
Înființarea unui Serviciu specializat în fundamentarea, atragerea şi managementul fondurilor europene în cadrul PMB. Realizat parțial Există un Birou Accesare Fonduri Europene, însă performanța acestuia se vede în numărul redus de proiecte atrase efectiv (https://www.pmb.ro/executiv/organigrama/menu-page/organigrama-primariei).
Efectuarea transferului (acolo unde se poate) dinspre finanțarea din bugetul local spre finanțarea din fonduri europene. Nerealizat Performanța PMB în această privință este una catastrofală, după cum o arată și datele oficiale din buget (https://www2.pmb.ro/institutii/cgmb/buget/buget_2020_proiect_20200228.php). Mai mult, majoritatea proiectelor sunt realizate din fonduri naționale sau rambursabile, neexistând o schimbare de paradigmă pentru finanțarea buget local-fonduri UE. 
Consolidarea parteneriatelor cu instituţiile financiare internaţionale/fonduri internationale pentru obținerea de credite rambursabile in condiții avantajoase (BERD, BEI, Banca Mondiala, Fondul European de Investiții etc.); Realizat parțial Au existat o serie de refinanțări sau finanțări din fonduri precum cele ale BEI sau BERD, însă nu pare a exista o schimbare majoră față de administrațiile precedente (Performanța PMB în această privință este una catastrofală, după cum o arată și datele oficiale din buget (http://doc.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2019_web/cap_12/12.2._directia_generala_management_proiecte_cu_finantare_externa.docx).
Accesarea granturilor externe, sponsorizări/donații; Nerealizat Având în vedere consecințele vizibile (nu putem vorbi de mai multe contracte din fonduri europene semnate), această promisiune este nerealizată. 
Dezvoltarea finanțării proiectelor prin parteneriate public-private; Nerealizat Nu există astfel de proiecte majore. 
Concesionări ale serviciilor publice cu obligații clare de: investiții; costuri operaționale; tarife suportabile de către populație. Nerealizat Nu au fost înregistrate progrese în această privință față de administrațiile precedente. 

Relația cu societatea civilă

1 promisiuni au fost realizate
5 promisiuni au fost realizate parțial 
2 promisiuni au fost realizate dar nu produc efect 
21 promisiuni nu au fost realizate 

înapoi la categorii

Descrierea din programul Gabrielei Firea, aferentă subcategoriei Cadru legislativ: „Organizarea activității Comisiei de Dialog Social (CDS) se realizează conform articolului 123 din Legea 62/2011. Atât Instituția Prefectului București, cât și Primăria Generală a Capitalei au atribuții în organizarea ședințelor CDS de la nivelul municipiului București. Președinția comisiei de dialog social este asigurată, în baza principiului copreședinției, de către prefect și de către primarul general.”
Nota noastră privint subcategoria Cadru legislativ: Din 2016 până acum nu apare ca fiind organizată de către PMB nici măcar o ședință de dialog socială. Există trei mențiuni ale unor ședințe ale Comisiilor de Dialog Social la nivelul municipiului București, toate pe site-ul Prefecturii referitoare la câte maxim o ședință anuală . În ceea ce privește PMB, în teorie ar trebui să existe, conform HCGMB 52/2020, o Direcție pentru relația cu ONG, Sindicate și Patronate. Până atunci, a exista un Serviciul pentru Relaţia cu Societatea Civilă şi Alţi Actori Sociali. În conformitate cu Rapoartele anuale pentru 2016, 2017 și 2019 (cel pentru 2018 nu există publicat pe site-ul PMB), aceste direcții par a pune laolaltă la activități răspunsurile la solicitări făcute în baza Legii 544/2001, solicitări de sedii ori proiecte cu ONG. Însă aceste activități nu se încadrează în reglementările date de Legea 62.2011 care definește într-un mod specific dialogul social.

Descriere din programul Gabrielei Firea, aferentă subcategoriei Oportunități: „Asigurarea unor relaţii de parteneriat social între administraţie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale, care să permită o informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali, în vederea asigurării unui climat de pace şi stabilitate socială. Consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social; Alte probleme din sfera de activitate a administraţiei publice centrale sau locale asupra cărora partenerii sociali convin să discute. Buna colaborare dintre membrii CDS. Preocuparea membrilor CDS de a menţine un climat de pace socială, care se asigure dezvoltarea economică Implicarea partenerilor sociali în eficientizarea procesului decizional public și, implicit, în buna gestionare a resurselor publice şi în transparentizarea actului decizional public; Procedura de consultare și informare a partenerilor sociali în cadrul CDS reprezintă un mijloc de soluționare a problemelor reale de la nivel local și de semnalare a situațiilor ce pot genera tensiuni sociale. Se observă uneori o atitudine de superioritate reprezentanților autorităților publice locale față de partenerii sociali, aceștia din urmă fiind considerați ca fiind tolerați la masa dialogului, comisiile respective fiind înființate prin imperativitatea actelor normative și nu din dorința reală de deschidere a părților spre un dialog constructiv, bazat pe colaborare și respectarea statutului și poziției fiecăruia, cu toate că dialogul social reprezintă un act voluntar de informare, consultare și negociere de acorduri sociale între parteneri. În general, în România, aleșii locali nu știu, nu vor să știe și nu doresc să se implice în rezolvarea problemelor din perspectiva și cu ajutorul dialogului social, considerând problematica dialogului social ca lipsită de importanță. Se poate discuta atât despre o lipsă a culturii dialogului social, cât și despre o reticență a partenerilor în rezolvarea amiabilă a situațiilor conflictuale. Atât reprezentanții sindicatelor, cât și cei ai patronatelor așteaptă îndrumări și recomandări de poziție venite din partea confederațiilor care i-au mandatat, neavând disponibilitatea exprimării unor opinii și puncte de vedere proprii, care să genereze un dialog real, axat pe rezolvarea problemelor de nivel local. Se constată și o ”ruptură”, o lipsă de comunicare și susținere, de către structurile confederațiilor, a intereselor și solicitărilor venite din partea organizațiilor de bază, de o informare și consultare fragmentată, atât pe orizontală cât și pe verticală, în cadrul fiecărei structuri (sindicală/patronală).”

Subcategorie Promisiune Evaluare Explicații
Măsuri Creșterea transparenței în managementul public local și a procesului decizional; nerealizat Aceasta a fost una dintre principalele nerealizări ale administrației, după cum arată și evaluarea independentă realizată de CeRe, ActiveWatch, Optar: https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf. Potrivit acestui Raport, „în cei patru ani de mandat, doar 3,14% dintre proiectele de hotărâre cu caracter normativ au fost supuse dezbaterii publice (nu au fost contorizate proiectele care au vizat aprobarea PUZ-uri sau PUD-uri, deoarece dezbaterea publică a acestora intră sub incidența altor reglementări, a căror respectare nu a fost monitorizată). Raportat la volumul uriaș de acte normative, ponderea proiectelor supuse dezbaterii publice se încadrează în marja de eroare, dând măsura unei administrații arogante, care a ignorat mecanismele participării publice și prevederile legislative din zona transparenței decizionale. ”
Promovarea dezbaterilor asupra priorităților
în plan local.
nerealizat Aceasta a fost una dintre principalele nerealizări ale administrației, după cum arată și evaluarea independentă realizată de CeRe, ActiveWatch, Optar: https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf. Potrivit acestui Raport, „în cei patru ani de mandat, doar 3,14% dintre proiectele de hotărâre cu caracter normativ au fost supuse dezbaterii publice (nu au fost contorizate proiectele care au vizat aprobarea PUZ-uri sau PUD-uri, deoarece dezbaterea publică a acestora intră sub incidența altor reglementări, a căror respectare nu a fost monitorizată). Raportat la volumul uriaș de acte normative, ponderea proiectelor supuse dezbaterii publice se încadrează în marja de eroare, dând măsura unei administrații arogante, care a ignorat mecanismele participării publice și prevederile legislative din zona transparenței decizionale. ”
Promovarea de programe comune privind dezvoltarea resurselor umane în direcţia dialogului social atât în rândul funcționarilor, cât și în rândul partenerilor
sociali.
nerealizat Nu există menționate astfel de consultări în cadrul dialogului social, cu excepția unor acțiuni legate de negocierile pentru Contractul colectiv de muncă cu sindicatul reprezentativ SLI R.A.D.E.T (Raportul anul pe anul 2017, paginile 139-141: https://api.pmb.ro/storage/Primar%20General/Rapoarte%20Anuale/raport_2017_PG.pdf)
Alocarea unui timp rezonabil pentru consultare, care să permită analiza materialelor și elaborarea unor puncte de vedere pertinente; nerealizat După cum arată și evaluarea independentă realizată de CeRe, ActiveWatch, Optar (https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf), în cei patru ani de mandat au fost organizate 77 de ședințe de Consiliu General, dintre care 29 au fost ședințe extraordinare sau de îndată. În total, pe ordinea de zi au fost propuse 3318 de proiecte, dintre care 342 de proiecte au fost puse pe ordinea de zi suplimentară. Astfel, cu greu putem spune că a fost alocat un timp rezonabil pentru consultare.
Introducerea componentei anticipative a dialogului social, respectiv consultarea partenerilor sociali încă din faza de intenție de elaborare/modificare de esență a unor acte normative, hotărâri etc. nerealizat Aceasta a fost una dintre principalele nerealizări ale administrației, după cum arată și evaluarea independentă realizată de CeRe, ActiveWatch, Optar: https://cere.ong/wp-content/uploads/2020/09/Raport-4-ani-PMB_mic.pdf. Potrivit acestui Raport, „în cel de-al patrulea an de mandat, au fost pe propuse ordinea de zi 880 de proiecte de Hotărâre de Consiliu General. Dintre acestea, 521 de proiecte au fost proiecte puse pe ordinea de zi suplimentară. Aceste proiecte sunt votate în consiliu fără a se respecta minime norme de transparență decizională – nici măcar publicarea anterior votului. Singurul moment în care cetățenii au avut acces la conținutul scris al acestor decizii a fost ulterior votului în Consiliul General. De-a lungul celor patru ani de mandat, consilierii generali din opoziție au ridicat, în repetate rânduri, problema adăugării proiectelor suplimentare pe ordinea zi, în ziua dezbaterii acestora. Aceștia au solicitat ca primarul general să explice urgența proiectelor, însă aceasta a refuzat de fiecare dată să explice, punctual, de ce proiectele nu sufereau amânare: ”
Propuneri ale partenerilor sociali
pentru îmbunătăţirea activităţii
CDS
Informarea periodică a partenerilor sociali, de către reprezentanţii administraţiei publice locale, cu privire la proiectele de interes general iniţiate la nivel local, astfel încât să se asigure o participare cât mai largă la dezbarea propunerilor de acte normative cu impact în domeniul economico-social; nerealizat Din 2016 până acum nu apare ca fiind organizată de către PMB nici măcar o ședință de dialog socială. Există trei mențiuni ale unor ședințe ale Comisiilor de Dialog Social la nivelul municipiului București, toate pe site-ul Prefecturii referitoare la câte maxim o ședință anuală (https://b.prefectura.mai.gov.ro/?s=%22dialog+social%22). În ceea ce privește PMB, în teorie ar trebui să existe, conform HCGMB 52/2020 (http://91.212.70.22/legis/acteinterne/acte_int/afisint.php?f=40968), o Direcție pentru relația cu ONG, Sindicate și Patronate. Până atunci, a exista un Serviciul pentru Relaţia cu Societatea Civilă şi Alţi Actori Sociali. În conformitate cu Rapoartele anuale pentru 2016, 2017 și 2019 (cel pentru 2018 nu există publicat pe site-ul PMB: https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte), aceste direcții par a pune laolaltă la activități răspunsurile la solicitări făcute în baza Legii 544/2001, solicitări de sedii ori proiecte cu ONG. Însă aceste activități nu se încadrează în reglementările date de Legea 62.2011 care definește într-un mod specific dialogul social.
Abordarea subiectelor informative privitoare la domeniile de activitate derulată de unele instituţii publice deconcentrate – subiecte considerate a fi deosebit de importante pentru buna funcţionare a agenţilor economici, precum şi de interes pentru partenerii sociali, patronate şi sindicate, cât și pentru comunitate nerealizat Din 2016 până acum nu apare ca fiind organizată de către PMB nici măcar o ședință de dialog socială. Există trei mențiuni ale unor ședințe ale Comisiilor de Dialog Social la nivelul municipiului București, toate pe site-ul Prefecturii referitoare la câte maxim o ședință anuală (https://b.prefectura.mai.gov.ro/?s=%22dialog+social%22). În ceea ce privește PMB, în teorie ar trebui să existe, conform HCGMB 52/2020 (http://91.212.70.22/legis/acteinterne/acte_int/afisint.php?f=40968), o Direcție pentru relația cu ONG, Sindicate și Patronate. Până atunci, a exista un Serviciul pentru Relaţia cu Societatea Civilă şi Alţi Actori Sociali. În conformitate cu Rapoartele anuale pentru 2016, 2017 și 2019 (cel pentru 2018 nu există publicat pe site-ul PMB: https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte), aceste direcții par a pune laolaltă la activități răspunsurile la solicitări făcute în baza Legii 544/2001, solicitări de sedii ori proiecte cu ONG. Însă aceste activități nu se încadrează în reglementările date de Legea 62.2011 care definește într-un mod specific dialogul social.
Informarea membrilor CDS asupra proiectelor de acte normative aflate în dezbatere atât la nivel central, cât și local; nerealizat Din 2016 până acum nu apare ca fiind organizată de către PMB nici măcar o ședință de dialog socială. Există trei mențiuni ale unor ședințe ale Comisiilor de Dialog Social la nivelul municipiului București, toate pe site-ul Prefecturii referitoare la câte maxim o ședință anuală (https://b.prefectura.mai.gov.ro/?s=%22dialog+social%22). În ceea ce privește PMB, în teorie ar trebui să existe, conform HCGMB 52/2020 (http://91.212.70.22/legis/acteinterne/acte_int/afisint.php?f=40968), o Direcție pentru relația cu ONG, Sindicate și Patronate. Până atunci, a exista un Serviciul pentru Relaţia cu Societatea Civilă şi Alţi Actori Sociali. În conformitate cu Rapoartele anuale pentru 2016, 2017 și 2019 (cel pentru 2018 nu există publicat pe site-ul PMB: https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte), aceste direcții par a pune laolaltă la activități răspunsurile la solicitări făcute în baza Legii 544/2001, solicitări de sedii ori proiecte cu ONG. Însă aceste activități nu se încadrează în reglementările date de Legea 62.2011 care definește într-un mod specific dialogul social.
Înființarea unor subcomisii de dialog social în domenii de interes (infrastructură, transport, sănătate etc.); nerealizat Din 2016 până acum nu apare ca fiind organizată de către PMB nici măcar o ședință de dialog socială. Există trei mențiuni ale unor ședințe ale Comisiilor de Dialog Social la nivelul municipiului București, toate pe site-ul Prefecturii referitoare la câte maxim o ședință anuală (https://b.prefectura.mai.gov.ro/?s=%22dialog+social%22). În ceea ce privește PMB, în teorie ar trebui să existe, conform HCGMB 52/2020 (http://91.212.70.22/legis/acteinterne/acte_int/afisint.php?f=40968), o Direcție pentru relația cu ONG, Sindicate și Patronate. Până atunci, a exista un Serviciul pentru Relaţia cu Societatea Civilă şi Alţi Actori Sociali. În conformitate cu Rapoartele anuale pentru 2016, 2017 și 2019 (cel pentru 2018 nu există publicat pe site-ul PMB: https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte), aceste direcții par a pune laolaltă la activități răspunsurile la solicitări făcute în baza Legii 544/2001, solicitări de sedii ori proiecte cu ONG. Însă aceste activități nu se încadrează în reglementările date de Legea 62.2011 care definește într-un mod specific dialogul social.
Informarea periodică a partenerilor de dialog social asupra posibilităţilor de finanţare a unor proiecte; nerealizat Din 2016 până acum nu apare ca fiind organizată de către PMB nici măcar o ședință de dialog socială. Există trei mențiuni ale unor ședințe ale Comisiilor de Dialog Social la nivelul municipiului București, toate pe site-ul Prefecturii referitoare la câte maxim o ședință anuală (https://b.prefectura.mai.gov.ro/?s=%22dialog+social%22). În ceea ce privește PMB, în teorie ar trebui să existe, conform HCGMB 52/2020 (http://91.212.70.22/legis/acteinterne/acte_int/afisint.php?f=40968), o Direcție pentru relația cu ONG, Sindicate și Patronate. Până atunci, a exista un Serviciul pentru Relaţia cu Societatea Civilă şi Alţi Actori Sociali. În conformitate cu Rapoartele anuale pentru 2016, 2017 și 2019 (cel pentru 2018 nu există publicat pe site-ul PMB: https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte), aceste direcții par a pune laolaltă la activități răspunsurile la solicitări făcute în baza Legii 544/2001, solicitări de sedii ori proiecte cu ONG. Însă aceste activități nu se încadrează în reglementările date de Legea 62.2011 care definește într-un mod specific dialogul social.
Invitarea periodică a parlamentarilor locali la şedinţele CDS, aceştia oferind informaţii despre diverse acte normative discutate în Parlament, preluând, totodată, propuneri ale membrilor CDS pentru modificări sau noi proiecte de acte normative adaptate realităţii concrete. nerealizat Nu am identificat astfel de întâlniri.
Organizarea consultărilor publice pe tema calităţii serviciilor de utilitate publică, eventual organizarea unor şedinţe excepţionale ale CDS la care să fie invitaţi, alături de partenerii sociali, și reprezentanții administrației locale, Ministrul Energiei, Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţiilor, reprezentanţi ai A.N.R.E., aceste ședințe urmând să includă pe ordinea de zi dificultăţile cu care se confruntă primăria şi instituţia prefectului din municipiul Bucureşti. nerealizat Nu am identificat o astfel de dezbatere
Organizarea unei consultări având ca temă Strategia energetică a Capitalei, având ca invitați factorii cu putere de decizie la nivelul economiei naţionale, conducătorii
ministerelor implicate, precum şi preşedinţii de confederaţii sindicale.
realizat partial A fost organizat un eveniment de tip forum pe această temă, în 2017: https://www2.pmb.ro/pmb/comunicate/presa_com.php?msj=6525. Însă nu putem spune că există o consultare largă pe această temă.
Analiza problemelor cu care se confruntă diverse unităţi spitaliceşti. nerealizat Există o singură mențiune minimală asupra unor discuții purtate cu sindicatul Sanitas în Raportul anual pe anul 2017, însă acestea au loc în contextul negocierii contractului colectiv de muncă. Așadar, nu există o astfel de analiză publică realizată în context de dialog social.
Invitarea factorilor de conducere şi a liderilor de sindicat din unităţile cu potenţiale tensiuni socio-economice, solicitarea de informaţii directe de la părţile implicate; nerealizat Nu există menționate astfel de consultări în cadrul dialogului social, cu excepția unor acțiuni legate de negocierile pentru Contractul colectiv de muncă cu sindicatul reprezentativ SLI R.A.D.E.T (Raportul anul pe anul 2017, paginile 139-141: https://api.pmb.ro/storage/Primar%20General/Rapoarte%20Anuale/raport_2017_PG.pdf)
Cooptarea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură ca membru în CDS; nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
Dezvoltarea relaţiilor comisiei cu alte organisme şi instituţii; realizat dar nu produce efect Există menționate în Rapoartele anuale o serie de consultări și inițiative pentru lărgirea relațiilor PMB cu alte organizații și instituții, însă câtă vreme dialogul social este cvasi-inexistent, asemenea dezbaterilor publice, o astfel de dezvoltare a relațiilor nu are cum să producă efecte.
Informarea membrilor CDS despre proiectele sau hotărârile cu caracter social sau care au impact asupra situaţiei sociale a cetăţenilor luate în Consiliului General, urmate de discutarea acestora şi emiterea unor eventuale propuneri din partea comisiei, dacă este cazul. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
Colaborarea mai strânsă între CDS şi alte comisii sau organisme locale în vederea
dezbaterii unor probleme care au o mare importanţă pentru municipalitate;
realizat dar nu produce efect Nu am găsit astfel de mențiuni altfel decât la nivel de intenție prin reglementările aduse domeniului prin HCGMB 52/2020.
Îmbunătăţirea comunicării pe verticală în cadrul structurilor de reprezentare a partenerilor sociali. nerealizat Nu am găsit astfel de mențiuni.
Dezbaterea Planului de dezvoltare: un plan coordonat de politici sectoriale, economice, sociale, culturale, spaţiale şi de mediu, care răspund problematicii actuale de dezvoltare şi de regenerare a municipiului Bucureşti. nerealizat Nu am găsit un astfel de plan în dezbatere publică.
Planului de management. Planul de management va considera planul de acţiune privind implementarea proiectelor sectoriale menţionate, precizând instrumentele şi procedurile folosite în implementarea proiectelor prin aplicarea procesului de descentralizare, dar şi colaborarea dintre Primăria Municipiului Bucureşti, primăriile de sector, instituţiile publice şi sectorul privat. nerealizat Nu am găsit un astfel de plan în dezbatere publică.
Planului financiar: Planul financiar va analiza bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti, al veniturilor proprii şi al celor obţinute din credite, enunţând posibilităţile de finanţare şi/sau de cofinanţare a proiectelor propuse. nerealizat Nu am găsit un astfel de plan în dezbatere publică.
Dezbaterea problemelor cu care se confruntă unele societăți comerciale, regiile autonome, instituțiile subordonate Consiliului General al Capitalei referitoare la aspectele economice și sociale, de infrastructură, transport, cele din sănătate, șomaj, asistența socială, combaterea muncii fără forme legale, ucenicia la locul de muncă, rapoarte și informări ale serviciilor deconcentrate, cum ar fi nivelul colectării impozitelor, rezultate ale unor acțiuni de control derulate de Inspectoratul Teritorial de Muncă, activitatea Camerei de Comerț și Industrie, siguranța alimentară, protecția consumatorului, protecția mediului, siguranța cetățeanului, rezultate ale unor evaluări în sistemul de învățământ, furnizarea agentului termic și prezentarea unor obiective de investiții de interes local, parcuri industriale și infrastructură. realizat partial Nu am găsit o astfel de serie de dezbateri, ci au existat mai curând evenimente punctuale, reflectate în rapoartele anuale de activitate pe anii pentru care sunt disponibile – 2016, 2017, 2019 (https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte)
Discutarea unor situații conflictuale generale, a căror rezolvare este condiționată de modificarea/adoptarea unor acte normative la nivelul Guvernului/Parlamentului. Deși, în România, se poate constata existența situațiilor conflictuale la nivel local, a căror rezolvare depinde exclusiv de dialogul la acel nivel, partenerii, inclusiv la nivel local, evită de multe ori încercarea rezolvării problemelor pe calea dialogului sau, dacă o fac, e doar un exercițiu de imagine, nu și o dorință reală de a rezolva problemele amiabil. Totodată, trebuie precizat că, în majoritatea situațiilor, reprezentanții sindicali și patronali se așteaptă ca rezolvarea problemelor să fie atributul exclusiv al Guvernului, prin reprezentanții săi în teritoriu, chiar dacă situațiile conflictuale sunt doar la nivel teritorial, soluționarea acestora ținând doar de discuții și acorduri în plan local. nerealizat Nu există menționate astfel de consultări în cadrul dialogului social, cu excepția unor acțiuni legate de negocierile pentru Contractul colectiv de muncă cu sindicatul reprezentativ SLI R.A.D.E.T (Raportul anul pe anul 2017, paginile 139-141: https://api.pmb.ro/storage/Primar%20General/Rapoarte%20Anuale/raport_2017_PG.pdf)
Atragerea organizaţiilor
non-guvernamentale
Rolul acestor organizații este încă puțin semnificativ în influențarea deciziilor economice sau de interes public. La nivel local, există multe societăți neguvernamentale, dar puține dintre ele au activitate permanentă,
desfășurând acțiuni și programe în sprijinul comunității locale. Acțiunile întreprinse de acestea ar trebui să contribuie din plin la dinamizarea și îmbunătățirea vieții social-culturale a municipiului. În relație cu administrația publică și cu reprezentanții mediului de afaceri din zonă, aceste organizații ar trebui să reprezinte parteneri viabili care să desfășoare acțiuni și programe în sprijinul comunității locale.
realizat partial Potrivit rapoartelor anuale de activitate disponibile (și mai ales capitolului 9 din Raportul anual pe anul 2019 – https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte), există o bază de date care a fost extinsă în ultima perioadă și cu unele dintre acestea au fost dezvoltate și proiecte. Însă, dacă este să ne uităm la imaginea de ansamblu, există o serie de organizații cu care PMB a ales să nu intre în dialog, creând astfel impresia unei selecții subiective a partenerilor din societatea civilă (a se vedea și Raportul „Patru ani la Primăria Municipiului București – Aproape nimic” (https://cere.ong/2020/09/17/am-lansat-raportul-patru-ani-la-primaria-municipiului-bucuresti-aproape-nimic/).
Practic, municipalitatea ar trebui să dezvolte o bază de date a organizațiilor non-guvernamentale, urmărind astfel activitatea de informare periodică a societăţii civile asupra posibilităţilor de accesare a fondurilor europene prin transmiterea informațiilor cu privire la sursele de finanţare. realizat partial Potrivit rapoartelor anuale de activitate disponibile (și mai ales capitolului 9 din Raportul anual pe anul 2019 – https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte), există o bază de date care a fost extinsă în ultima perioadă și cu unele dintre acestea au fost dezvoltate și proiecte. Însă, dacă este să ne uităm la imaginea de ansamblu, există o serie de organizații cu care PMB a ales să nu intre în dialog, creând astfel impresia unei selecții subiective a partenerilor din societatea civilă (a se vedea și Raportul „Patru ani la Primăria Municipiului București – Aproape nimic” (https://cere.ong/2020/09/17/am-lansat-raportul-patru-ani-la-primaria-municipiului-bucuresti-aproape-nimic/).
Ca partener prioritar în cadrul dialogului civic, ar trebui luat în calcul segmentul reprezentat de Asociațiile de Proprietari/Locatari având în vedere că acestea sunt primele interesate de eventualele Planuri de Dezvoltare,
obiective de investiții, etc., acestea putând, totodată să informeze municipalitatea cu privire la realitatea din teren.
realizat Există menționate o serie de consultări și întâlniri între Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) – instituţie publică autonomă, neguvernamentală, non profit, de interes local – și asociații de proprietari pe unele subiecte de interes. Este însă neclar câte dintre acestea au fost și preluate pentru informarea municipalității (http://www.amrsp.com.ro/index.php/rapoarte-anuale/220-rapoarte-anuale-2019-2020)/
Totodată, se poate pune accentul pe activități derulate în parteneriat cu societatea civilă și alte instituții de profil, în domeniile:
• combaterea traficului de persoane;
• marginalizare socială a grupurilor vulnerabile;
• protecția mediului;
• cultural;
• tineret;
• educație;
• sănătate.
realizat partial Potrivit rapoartelor anuale de activitate disponibile (și mai ales capitolului 9 din Raportul anual pe anul 2019 – https://www.pmb.ro/executiv/1/rapoarte), există o bază de date care a fost extinsă în ultima perioadă și cu unele dintre acestea au fost dezvoltate și proiecte. Însă, dacă este să ne uităm la imaginea de ansamblu, există o serie de organizații cu care PMB a ales să nu intre în dialog, creând astfel impresia unei selecții subiective a partenerilor din societatea civilă (a se vedea și Raportul „Patru ani la Primăria Municipiului București – Aproape nimic” (https://cere.ong/2020/09/17/am-lansat-raportul-patru-ani-la-primaria-municipiului-bucuresti-aproape-nimic/).

Relații externe

2 promisiuni au fost realizate parțial 
1 promisiuni au fost realizate dar nu produc efect 
3 promisiuni nu au fost realizate 
2 promisiuni au fost imposibil de verificat 

înapoi la categorii

Subcategorie Promisiune Status Comentarii
Primarul general al Bucureștiului trebuie să interacționeze cu edilii orașelor din întreaga lume. În acest moment, unele dintre cele mai puternice administrații publice din Europa sunt conduse de femei: Anne Hildago – prima femeie primar al Parisului, Manuela Carmena – primar al orașuluil Madrid, Ada Colau – edilul șef al Barcelonei, Adriana Kronakova – primar al orașului Praga. Acest lucru demonstrează încă odată că femeile sunt capabile să administreze foarte bine comunități de milioane de oameni. Realizat parțial A făcut vizite de lucru: https://www.mediafax.ro/politic/psd-spania-dupa-vizita-gabrielei-firea-la-madrid-cerem-demisia-din-toate-functiile-din-partid-a-tratat-comunitatea-de-peste-un-milion-de-romani-cu-totala-indiferenta-17656550
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/gabriela-firea-intalnire-cu-primarul-atenei-ne-am-propus-sa-intarim-relatiile-dintre-cele-doua-comunitati-1232066
Obiective: Schimb de experiență cu administrații în diverse probleme: infrastructură, programe sociale, culturale, educative, urbanism, protecția mediului; Imposibil de verificat A avut întrevederi cu diverşi ambasadori însă este neclar cu ce urmări din perspectiva schimbului de experiență.
Vor fi organizate întâlniri cu ambasadorii acreditați la București pe diverse teme: proiecte de investiţii, combaterea infracționalității, lupta împotriva drogurilor, mediu Realizat parțial A avut întrevederi cu diverşi ambasadori însă este neclar cu ce urmări din perspectiva proiectelor comune.
Vor fi invitați la Primăria Municipiului Bucureşti cei mai importanți specialiști, recunoscuți la nivel mondial, în diferite domenii de activitate: arhitectură, construcții, dezvoltare urbană, mediu, cultură. Schimbul de experiență, ideile care vor rezulta în urma discuțiilor vor ajuta la găsirea celor mai bune soluții pentru dezvoltarea Bucureștiului și transformarea lui, cu adevărat, în Capitală Europeană; Imposibil de verificat A avut întrevederi cu diverşi specialiști (nu știm însă cum se poate decide care sunt cei mai importanți, recunoscuți la nivel mondial) însă este neclar cu ce urmări din perspectiva schimbului de experiență sau găsirii celor mai bune soluții.
Participarea la simpozioane, conferințe, târguri și expoziții pentru promovarea Bucureștiului Realizat dar nu produce efect Am găsit o singură mențiune publică privind participarea la târgul de turism al României în anul 2018 (https://www.b1.ro/stiri/eveniment/primaria-capitalei-anunt-de-ultima-ora-despre-participarea-la-targul-de-turism-al-romaniei-213814.html).
Promovarea imaginii orașului în lume. Nerealizat Au existat iniţiative destul de discutabile: https://www3.pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/1452. Strategia de promovare nu a fost însă finalizată (sau nu este publică).
Proiecte protocolare de colaborare, parteneriat și înfrățiri cu mari orașe din lume Nerealizat Nu pare să se fi realizat nicio înfrăţire în mandatul actual.
Participarea la evenimente internaționale, târguri și expoziții. Nerealizat Nu am găsit mențiuni publice în acest sens pe vreunul dintre site-urile primăriei.
(Visited 3,042 times, 1 visits today)